Șerbești, Iași
| Șerbești | |
| — Sat — | |
 |
|
 Șerbești
|
|
| Coordonate: Coordonate: | |
|---|---|
|
|
|
| Țară |  România |
| Județ |  Iași |
| Comună | Ciortești |
| Atestare documentară | 1423 |
|
|
|
| Altitudine | 180[1] m.d.m. |
|
|
|
| Populație (2002) | |
| - Total | 920 locuitori |
|
|
|
| Fus orar | EET (UTC+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (UTC+3) |
| Cod poștal | 707079 |
| Prefix telefonic | +40 x32 [2] |
modifică  |
|
Șerbești este o localitate în județul Iași, Moldova, România. Aparține administrativ de comuna Ciortești.
Cuprins |
Așezare geografică [modificare]
Șerbeștiul este situat în extremitatea sudică a județulului Iași, la granița cu județul Vaslui și la circa doi kilometri est de drumul național DN24, ce leagă orașele Iași și Vaslui. Se învecinează cu satele Ciortești, Dolhești, Brădicești și Chircești. Este străbătut de drumul județean DJ 244F.
Așezat de o parte și de alta a pârâului cu același nume, satul Șerbești este înconjurat de mai multe dealuri:
- la nord Dealul Morii în hotar cu Ciortești
- la est Dealul Cieri în hotar cu Dolhești
- la sud Dealurile Bobeica, Dumbrăvii și Goruni în hotar cu Chircești
- la sud-est Dealul Rața, platou al Pădurii Șerbești și hotar cu Brădicești.
La extremitatea vestică satul are deschidere către valea Vasluiețului, unde pâraul Șerbești se adună cu pârâul Balosina și se varsă în Vasluieț.
Scurt istoric [modificare]
Legenda spune că pe vremuri satul era așezat pe albia pârâului Vasluieț chiar în drumul dintre Vaslui și Iași, drum vechi de căruțe ce coincide cu șoseaua națională de astăzi. Într-un an în noaptea de Paște, pe când majoritatea oamenilor se aflau la biserică la slujba de Înviere, o armată otomană în trecere incendiază biserica și îi ucide pe toți cei prezenți. De atunci, satul s-ar fi mutat mai spre est, pe locul actual, la adăpostul a două dealuri împădurite, astfel ca o asemenea nenorocire să nu se mai repete.
Un document datat 31 martie 1423 atestă existența satului Șerbești aflat atunci în stapănirea panului Șerbea de la Vaslui, boier martor în sfatul domnesc, de la care probabil își trage și numele. [3]
Cercetările arhelogice au scos la iveală existența unor așezări umane pe valea pârâului Șerbești, cu mult înainte ca satul să apară menționat pentru prima oară într-un document scris.[4]
De-a lungul secolelor pământurile Șerbeștiului au trecut pe rând în propietatea a numeroși boieri. Astfel, în secolul al XVI-lea Șerbeștii intră în posesia ramurii vasluiene a familiei Miclescu.
Dintre acestia, cel care și-a pus cel mai mult amprenta în istoria obștii a fost spătarul Săndulache Miclescu, revoluționar, apropiat și susținător al lui A. I. Cuza. La puțină vreme după moartea acestuia (1877), moșia va fi înstrăinată de către fii săi.
După 1911 moșia intră în posesia lui Dimitrie Hernea.
Colonelul Ion Lambrino, fratele lui Zizi Lambrino (prima soție a lui Carol al II-lea), a fost ultimul proprietar al moșiei Șerbești pe care o cumpară de la D. Hernea în anul 1940.
După cel de-al doilea război mondial, moșia de la Șerbești a fost expropriată și transformată în fermă de stat.[5] Conacul a fost folosit o vreme ca spațiu administrativ apoi lăsat în paragină. Imediat după 1989 a fost demolat.
Personalități [modificare]
- Săndulache Miclescu (1804-1877) - spătar, revoluționar și unionist, deputat în Divanul Ad-hoc
- Familia Miclescu - veche familie de boieri moldoveni
- Gheorghe Niculescu (1945) - scriitor, umorist.
Note [modificare]
- ^ Google Earth
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Documenta Romaniae Historica, Vol. I, p. 80, nr. 54
- ^ Repertoriul Arheologic Național, Cod RAN 96245.01
- ^ Paul Zahariuc, Întâmplǎri din vremea Ciumei Roșii, 2009
 |
Acest articol despre o localitate din județul Iași este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin dezvoltarea lui. |
