Sindromul Asperger: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
m adaugat text , link si referinta
m adaugat text , link si referinta
Linia 17: Linia 17:
'''Sindromul Asperger''' ( '''SA''' ), cunoscut și sub numele '''de Asperger''', este o fostă tulburare de [[Tulburare de neurodezvoltare|neurodezvoltare]] caracterizată prin dificultăți semnificative în [[Relații interpersonale|interacțiunea socială]] și [[Comunicare nonverbală|comunicarea nonverbală]], împreună cu modele restrictive și repetitive de comportament și interese. <ref name="NIH20152">{{Citat web|url=http://www.nimh.nih.gov/health/publications/autism-spectrum-disorder-qf-15-5511/index.shtml|titlu=Autism Spectrum Disorder|date=September 2015|accessdate=12 March 2016|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160312130731/http://www.nimh.nih.gov/health/publications/autism-spectrum-disorder-qf-15-5511/index.shtml|lucrare=National Institute of Mental Health|archivedate=12 March 2016}}</ref> Sindromul nu mai este recunoscut ca un diagnostic în sine, fiind fuzionat cu alte tulburări în [[Tulburarea spectrului autist|tulburarea spectrului]] autist (ASD). <ref>{{Citat carte|titlu=Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition, Text Revision (DSM-5-TR)|capitol=Neurodevelopmental Disorders|editură=American Psychiatric Association|locul-publicării=Washington, DC|dată=18 March 2022|isbn=9780890425770 <!-- ebook version; it doesn't have page numbers. -->|ref={{harvid|DSM-5-TR}}}}</ref> <ref>{{Citat enciclopedie|title=6A02 Autism spectrum disorder|date=February 2022<!-- The most recent update as of the access date -->|url=https://icd.who.int/browse11/l-m/en#/http://id.who.int/icd/entity/437815624|encyclopedia=International Classification of Diseases 11th Revision (ICD-11)|publisher=World Health Organisation|accessdate=14 May 2022|id={{ICD11|6A02|437815624}}|ref={{harvid|ICD-11}}}}</ref> <ref name="GARD">{{Citat web|url=https://rarediseases.info.nih.gov/diseases/5855/asperger-syndrome|titlu=Asperger syndrome|accessdate=26 January 2019|lucrare=Genetic and Rare Diseases Information Center (GARD) – an NCATS Program}}</ref> S-a considerat <ref>{{Citat revistă|nume=Rosen|nume2=Lord|nume3=Volkmar|prenume=Nicole E.|prenume2=Catherine|prenume3=Fred R.|dată=2021|titlu=The Diagnosis of Autism: From Kanner to DSM-III to DSM-5 and Beyond|journal=Journal of Autism and Developmental Disorders|volum=51|număr=12|pagini=4253–4270|issn=0162-3257|pmid=33624215|pmc=8531066|doi=10.1007/s10803-021-04904-1}}</ref> a fi diferit de alte diagnostice care au fost îmbinate în TSA prin [[Dezvoltarea limbajului|limbaj]] și [[Dezvoltare cognitiva|inteligență]] relativ nedeteriorate.
'''Sindromul Asperger''' ( '''SA''' ), cunoscut și sub numele '''de Asperger''', este o fostă tulburare de [[Tulburare de neurodezvoltare|neurodezvoltare]] caracterizată prin dificultăți semnificative în [[Relații interpersonale|interacțiunea socială]] și [[Comunicare nonverbală|comunicarea nonverbală]], împreună cu modele restrictive și repetitive de comportament și interese. <ref name="NIH20152">{{Citat web|url=http://www.nimh.nih.gov/health/publications/autism-spectrum-disorder-qf-15-5511/index.shtml|titlu=Autism Spectrum Disorder|date=September 2015|accessdate=12 March 2016|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160312130731/http://www.nimh.nih.gov/health/publications/autism-spectrum-disorder-qf-15-5511/index.shtml|lucrare=National Institute of Mental Health|archivedate=12 March 2016}}</ref> Sindromul nu mai este recunoscut ca un diagnostic în sine, fiind fuzionat cu alte tulburări în [[Tulburarea spectrului autist|tulburarea spectrului]] autist (ASD). <ref>{{Citat carte|titlu=Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition, Text Revision (DSM-5-TR)|capitol=Neurodevelopmental Disorders|editură=American Psychiatric Association|locul-publicării=Washington, DC|dată=18 March 2022|isbn=9780890425770 <!-- ebook version; it doesn't have page numbers. -->|ref={{harvid|DSM-5-TR}}}}</ref> <ref>{{Citat enciclopedie|title=6A02 Autism spectrum disorder|date=February 2022<!-- The most recent update as of the access date -->|url=https://icd.who.int/browse11/l-m/en#/http://id.who.int/icd/entity/437815624|encyclopedia=International Classification of Diseases 11th Revision (ICD-11)|publisher=World Health Organisation|accessdate=14 May 2022|id={{ICD11|6A02|437815624}}|ref={{harvid|ICD-11}}}}</ref> <ref name="GARD">{{Citat web|url=https://rarediseases.info.nih.gov/diseases/5855/asperger-syndrome|titlu=Asperger syndrome|accessdate=26 January 2019|lucrare=Genetic and Rare Diseases Information Center (GARD) – an NCATS Program}}</ref> S-a considerat <ref>{{Citat revistă|nume=Rosen|nume2=Lord|nume3=Volkmar|prenume=Nicole E.|prenume2=Catherine|prenume3=Fred R.|dată=2021|titlu=The Diagnosis of Autism: From Kanner to DSM-III to DSM-5 and Beyond|journal=Journal of Autism and Developmental Disorders|volum=51|număr=12|pagini=4253–4270|issn=0162-3257|pmid=33624215|pmc=8531066|doi=10.1007/s10803-021-04904-1}}</ref> a fi diferit de alte diagnostice care au fost îmbinate în TSA prin [[Dezvoltarea limbajului|limbaj]] și [[Dezvoltare cognitiva|inteligență]] relativ nedeteriorate.


Sindromul a fost numit după [[Pediatrie|medicul pediatru]] austriac [[Hans Asperger]], care, în 1944, a descris copii în grija sa care se luptau să-și formeze prietenii, nu înțelegeau [[Comunicare nonverbală|gesturile]] sau [[Empatie|sentimentele]] altora, se implicau în conversații unilaterale despre interesele lor preferate și erau stângaci. . <ref name="ha">{{Citat carte|url=https://archive.org/details/autismaspergersy00frit|titlu=Autism and Asperger Syndrome|dată=1991|editură=Cambridge University Press|isbn=978-0-521-38608-1|locul-publicării=Cambridge|pagini=[https://archive.org/details/autismaspergersy00frit/page/n46 37]–92|capitol='Autistic psychopathy' in childhood}}</ref> În 1994, diagnosticul Asperger a fost inclus în cea de-a patra ediție (DSM-IV) a Manualului American de ''[[Manual de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale|Diagnostic și Statistic al Tulburărilor Mintale]]'' ; odată cu publicarea DSM-5 în 2013, diagnosticul a fost eliminat, iar simptomele sunt acum incluse în tulburarea din spectrul autismului împreună cu [[Autism|autismul clasic]] și tulburarea [[Tulburare pervazivă de dezvoltare nespecificată altfel|pervazivă de dezvoltare nespecificată altfel]] (PDD-NOS). <ref name="NIH20153">{{Citat web|url=http://www.nimh.nih.gov/health/publications/autism-spectrum-disorder-qf-15-5511/index.shtml|titlu=Autism Spectrum Disorder|date=September 2015|accessdate=12 March 2016|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160312130731/http://www.nimh.nih.gov/health/publications/autism-spectrum-disorder-qf-15-5511/index.shtml|lucrare=National Institute of Mental Health|archivedate=12 March 2016}}</ref> <ref>{{Citat web|url=http://www.nimh.nih.gov/health/topics/autism-spectrum-disorders-asd/index.shtml|titlu=Autism Spectrum Disorder|accessdate=12 March 2016|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160309015426/http://www.nimh.nih.gov/health/topics/autism-spectrum-disorders-asd/index.shtml|lucrare=National Institute of Mental Health|archivedate=9 March 2016}}</ref> În mod similar, a fost îmbinat cu tulburarea din spectrul autist în [[Clasificarea statistică internațională a bolilor și a problemelor de sănătate înrudite|Clasificarea Internațională a Bolilor]] ( [[ICD-11]] ) . {{As of|2021}} .<ref>{{Citat web|url=https://icd.who.int/browse11/l-m/en#/http://id.who.int/icd/entity/120443468|titlu=ICD-11 for Mortality and Morbidity Statistics|publisher=icd.who.int|accessdate=2022-10-26}}</ref> <ref>{{Citat web|url=https://icd.who.int/browse11/l-m/en#/http://id.who.int/icd/entity/120443468|titlu=ICD-11|accessdate=2022-04-10|lucrare=icd.who.int}}</ref>
Sindromul a fost numit după [[Pediatrie|medicul pediatru]] austriac [[Hans Asperger]], care, în 1944, a descris copii în grija sa care se luptau să-și formeze prietenii, nu înțelegeau [[Comunicare nonverbală|gesturile]] sau [[Empatie|sentimentele]] altora, se implicau în conversații unilaterale despre interesele lor preferate și erau stângaci. . <ref name="ha">{{Citat carte|url=https://archive.org/details/autismaspergersy00frit|titlu=Autism and Asperger Syndrome|dată=1991|editură=Cambridge University Press|isbn=978-0-521-38608-1|locul-publicării=Cambridge|pagini=[https://archive.org/details/autismaspergersy00frit/page/n46 37]–92|capitol='Autistic psychopathy' in childhood}}</ref> În 1994, diagnosticul Asperger a fost inclus în cea de-a patra ediție (DSM-IV) a Manualului American de ''[[Manual de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale|Diagnostic și Statistic al Tulburărilor Mintale]]'' ; odată cu publicarea DSM-5 în 2013, diagnosticul a fost eliminat, iar simptomele sunt acum incluse în tulburarea din spectrul autismului împreună cu [[Autism|autismul clasic]] și tulburarea [[Tulburare pervazivă de dezvoltare nespecificată altfel|pervazivă de dezvoltare nespecificată altfel]] (PDD-NOS). <ref name="NIH20153">{{Citat web|url=http://www.nimh.nih.gov/health/publications/autism-spectrum-disorder-qf-15-5511/index.shtml|titlu=Autism Spectrum Disorder|date=September 2015|accessdate=12 March 2016|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160312130731/http://www.nimh.nih.gov/health/publications/autism-spectrum-disorder-qf-15-5511/index.shtml|lucrare=National Institute of Mental Health|archivedate=12 March 2016}}</ref> <ref>{{Citat web|url=http://www.nimh.nih.gov/health/topics/autism-spectrum-disorders-asd/index.shtml|titlu=Autism Spectrum Disorder|accessdate=12 March 2016|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160309015426/http://www.nimh.nih.gov/health/topics/autism-spectrum-disorders-asd/index.shtml|lucrare=National Institute of Mental Health|archivedate=9 March 2016}}</ref> În mod similar, a fost îmbinat cu tulburarea din spectrul autist în [[Clasificarea statistică internațională a bolilor și a problemelor de sănătate înrudite|Clasificarea Internațională a Bolilor]] ( [[ICD-11]] ) . {{As of|2021}} .<ref>{{Citat web|url=https://icd.who.int/browse11/l-m/en#/http://id.who.int/icd/entity/120443468|titlu=ICD-11 for Mortality and Morbidity Statistics|publisher=icd.who.int|accessdate=2022-10-26}}</ref> <ref>{{Citat web|url=https://icd.who.int/browse11/l-m/en#/http://id.who.int/icd/entity/120443468|titlu=ICD-11|accessdate=2022-04-10|lucrare=icd.who.int}}</ref>

Cauza exactă a bolii Asperger este puțin înțeleasă. <ref name="NIH20154">{{Citat web|url=http://www.nimh.nih.gov/health/publications/autism-spectrum-disorder-qf-15-5511/index.shtml|titlu=Autism Spectrum Disorder|date=September 2015|accessdate=12 March 2016|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160312130731/http://www.nimh.nih.gov/health/publications/autism-spectrum-disorder-qf-15-5511/index.shtml|lucrare=National Institute of Mental Health|archivedate=12 March 2016}}</ref> Deși are [[Eritabilitatea autismului|o ereditabilitate ridicată]], [[Genetică|genetica]] de bază nu a fost determinată în mod concludent. <ref name="McPart2006">{{Citat revistă|dată=October 2006|titlu=Asperger's syndrome|journal=Adolescent Medicine Clinics|volum=17|număr=3|pagini=771–88; abstract xiii|pmid=17030291|doi=10.1016/j.admecli.2006.06.010|doi_brokendate=31 July 2022}}</ref> <ref>{{Citat revistă|dată=June 2006|titlu=Genetics of autism spectrum disorder|journal=European Journal of Human Genetics|volum=14|număr=6|pagini=714–20|pmid=16721407|doi=10.1038/sj.ejhg.5201610}}</ref> Se crede, de asemenea, că factorii de mediu joacă un rol. <ref name="NIH20154" /> [[Neuroimagistică|Imagistica creierului]] nu a identificat o [[Patologie|condiție de bază]] comună. <ref name="McPart2006" /> Nu există un tratament unic, iar liniile directoare ale [[National Health Service|Serviciului Național de Sănătate]] (NHS) din Marea Britanie sugerează că „tratamentul” oricărei forme de autism nu ar trebui să fie un obiectiv, deoarece autismul nu este „o boală care poate fi îndepărtată sau vindecată”. <ref>{{Citat web|url=https://www.england.nhs.uk/learning-disabilities/about/get-involved/involving-people/making-information-and-the-words-we-use-accessible/|titlu=Making information and the words we use accessible|date=2018|accessdate=2022-04-12|lucrare=NHS England}}</ref> Potrivit [[Colegiul Regal de Psihiatri|Colegiului Regal al Psihiatrilor]] <ref name=":3">{{Citat web|url=https://www.rcpsych.ac.uk/improving-care/campaigning-for-better-mental-health-policy/college-reports/2020-college-reports/cr228|titlu=The psychiatric management of autism in adults (CR228)|accessdate=2022-04-12|lucrare=RC PSYCH ROYAL COLLEGE OF PSYCHIATRISTS|limbă=en}}</ref>, în timp ce condițiile concomitente ar putea necesita tratament, „gestionarea autismului în sine se referă în principal la furnizarea de educație, formare și sprijin/îngrijire socială necesare pentru a îmbunătăți capacitatea persoanei de a funcționa în lumea de zi cu zi'. Eficacitatea unor intervenții speciale pentru autism este susținută de date limitate. <ref name="McPart2006" /> Intervențiile pot include formarea abilităților sociale, [[terapie cognitiv-comportamentală|terapia cognitiv-comportamentală, terapia]] [[Fizioterapie|fizică, terapia]] [[Logopedie|logopedică]], formarea părinților și medicamentele pentru probleme asociate, cum ar fi starea de spirit sau anxietatea. <ref name="NINDS">{{Citat web|url=http://www.ninds.nih.gov/disorders/asperger/detail_asperger.htm|nume=National Institute of Neurological Disorders and Stroke (NINDS)|titlu=Asperger syndrome fact sheet|date=31 July 2007|accessdate=24 August 2007|archiveurl=https://web.archive.org/web/20070821112426/http://www.ninds.nih.gov/disorders/asperger/detail_asperger.htm|archivedate=21 August 2007}}</ref> Caracteristicile autiste tind să devină mai puțin evidente la vârsta adultă, <ref name=":3" /> dar dificultățile sociale și de comunicare persistă de obicei. <ref name="Woodbury-Smith">{{Citat revistă|dată=January 2009|titlu=Asperger syndrome|url=http://www.ssoar.info/ssoar/handle/document/12424|journal=European Child & Adolescent Psychiatry|volum=18|număr=1|pagini=2–11|pmid=18563474|doi=10.1007/s00787-008-0701-0}}</ref>

În 2015, s-a estimat că boala Asperger afectează 37,2 milioane de oameni la nivel global, sau aproximativ 0,5% din populație. <ref name="GBD2015Pre2">{{Citat revistă|dată=October 2016|titlu=Global, regional, and national incidence, prevalence, and years lived with disability for 310 diseases and injuries, 1990–2015: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2015|journal=Lancet|volum=388|număr=10053|pagini=1545–602|pmid=27733282|pmc=5055577|doi=10.1016/S0140-6736(16)31678-6}}</ref> Procentul exact al persoanelor afectate nu este stabilit cu fermitate. <ref name="McPart20062">{{Citat revistă|dată=October 2006|titlu=Asperger's syndrome|journal=Adolescent Medicine Clinics|volum=17|număr=3|pagini=771–88; abstract xiii|pmid=17030291|doi=10.1016/j.admecli.2006.06.010|doi_brokendate=31 July 2022}}</ref> Tulburarea spectrului autist este diagnosticată la bărbați mai des decât la femei <ref>{{Citat revistă|dată=December 2021|titlu=Barriers to Autism Spectrum Disorder Diagnosis for Young Women and Girls: A Systematic Review|journal=Review Journal of Autism and Developmental Disorders|volum=8|număr=4|pagini=454–470|pmid=34868805|pmc=8604819|doi=10.1007/s40489-020-00225-8}}</ref>, iar femeile sunt de obicei diagnosticate la o vârstă mai înaintată. <ref>{{Citat carte|titlu=Ferri's Clinical Advisor 2015|format=E-Book|dată=2014|editură=Elsevier Health Sciences|isbn=9780323084307|pagină=162|url=https://books.google.com/books?id=icTsAwAAQBAJ&pg=PA163-IA15}}</ref> <ref>{{Citat revistă|dată=November 2015|titlu=Identifying the lost generation of adults with autism spectrum conditions|journal=The Lancet. Psychiatry|volum=2|număr=11|pagini=1013–27|pmid=26544750|doi=10.1016/S2215-0366(15)00277-1}}</ref> Concepția modernă a sindromului Asperger a luat ființă în 1981 și a trecut printr-o perioadă de popularizare. <ref>{{Citat revistă|dată=April 2005|titlu=Three diagnostic approaches to Asperger syndrome: implications for research|journal=Journal of Autism and Developmental Disorders|volum=35|număr=2|pagini=221–34|pmid=15909408|doi=10.1007/s10803-004-2001-y}}</ref> <ref>{{Citat carte|titlu=Asperger syndrome or high-functioning autism?|editură=Plenum press|locul-publicării=New York|an=1998|capitol=The history of Asperger syndrome|pagini=11–25|isbn=978-0-306-45746-3|url-capitol=https://books.google.com/books?id=jz_xbeWgG9AC&pg=PA11}}</ref> <ref>{{Citat revistă|dată=April 2005|titlu=Asperger's syndrome: a comparison of clinical diagnoses and those made according to the ICD-10 and DSM-IV|journal=Journal of Autism and Developmental Disorders|volum=35|număr=2|pagini=235–40|pmid=15909409|doi=10.1007/s10803-004-2002-x}}</ref> A devenit un [[Diagnostic medical|diagnostic]] standardizat în anii 1990, <ref name="Linda2004">{{Citat carte|titlu=Asperger's Syndrome: Intervening in Schools, Clinics, and Communities|dată=2004|editură=Routledge|isbn=978-1-135-62414-9|pagină=44|url=https://books.google.com/books?id=KiSRAgAAQBAJ&pg=PA44}}</ref> și a fost retras ca diagnostic în 2013. <ref name="GARD2">{{Citat web|url=https://rarediseases.info.nih.gov/diseases/5855/asperger-syndrome|titlu=Asperger syndrome|accessdate=26 January 2019|lucrare=Genetic and Rare Diseases Information Center (GARD) – an NCATS Program}}</ref> Raman multe intrebari si controverse cu privire la afectiune. <ref name="Woodbury-Smith2">{{Citat revistă|dată=January 2009|titlu=Asperger syndrome|url=http://www.ssoar.info/ssoar/handle/document/12424|journal=European Child & Adolescent Psychiatry|volum=18|număr=1|pagini=2–11|pmid=18563474|doi=10.1007/s00787-008-0701-0}}</ref>


S-a estimat ca în 2015 la nivel global sindromul Asperger afecta 37,2 milioane de oameni.<ref name=GBD2015Pre />
S-a estimat ca în 2015 la nivel global sindromul Asperger afecta 37,2 milioane de oameni.<ref name=GBD2015Pre />

Versiunea de la 26 octombrie 2022 11:42

Acest articol necesită mai multe referințe medicale pentru verificare sau se bazează prea mult pe surse primare.
Vă rugăm să revizuiți conținutul articolului și să adăugați surse de încredere suplimentare. (decembrie 2014)
Sindromul Asperger
Specialitatepsihiatrie  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9299.80
ICD-10F84.5
ICD-11  Modificați la Wikidata
OMIM608638
DiseasesDB31268
MedlinePlus001549
eMedicineped/147
Patient UKaspergers-syndrome Sindromul Asperger
MeSH IDD020817[1][2]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Sindromul Asperger (în engleză Asperger's Syndrome) este o tulburare comportamentală din spectrul autistic. Este discutabil faptul daca acesta este distinct de autismul înalt-funcțional (HFA).[3]

Sindromul Asperger ( SA ), cunoscut și sub numele de Asperger, este o fostă tulburare de neurodezvoltare caracterizată prin dificultăți semnificative în interacțiunea socială și comunicarea nonverbală, împreună cu modele restrictive și repetitive de comportament și interese. [4] Sindromul nu mai este recunoscut ca un diagnostic în sine, fiind fuzionat cu alte tulburări în tulburarea spectrului autist (ASD). [5] [6] [7] S-a considerat [8] a fi diferit de alte diagnostice care au fost îmbinate în TSA prin limbaj și inteligență relativ nedeteriorate.

Sindromul a fost numit după medicul pediatru austriac Hans Asperger, care, în 1944, a descris copii în grija sa care se luptau să-și formeze prietenii, nu înțelegeau gesturile sau sentimentele altora, se implicau în conversații unilaterale despre interesele lor preferate și erau stângaci. . [9] În 1994, diagnosticul Asperger a fost inclus în cea de-a patra ediție (DSM-IV) a Manualului American de Diagnostic și Statistic al Tulburărilor Mintale ; odată cu publicarea DSM-5 în 2013, diagnosticul a fost eliminat, iar simptomele sunt acum incluse în tulburarea din spectrul autismului împreună cu autismul clasic și tulburarea pervazivă de dezvoltare nespecificată altfel (PDD-NOS). [10] [11] În mod similar, a fost îmbinat cu tulburarea din spectrul autist în Clasificarea Internațională a Bolilor ( ICD-11 ) . La data de 2021 .[12] [13]

Cauza exactă a bolii Asperger este puțin înțeleasă. [14] Deși are o ereditabilitate ridicată, genetica de bază nu a fost determinată în mod concludent. [15] [16] Se crede, de asemenea, că factorii de mediu joacă un rol. [14] Imagistica creierului nu a identificat o condiție de bază comună. [15] Nu există un tratament unic, iar liniile directoare ale Serviciului Național de Sănătate (NHS) din Marea Britanie sugerează că „tratamentul” oricărei forme de autism nu ar trebui să fie un obiectiv, deoarece autismul nu este „o boală care poate fi îndepărtată sau vindecată”. [17] Potrivit Colegiului Regal al Psihiatrilor [18], în timp ce condițiile concomitente ar putea necesita tratament, „gestionarea autismului în sine se referă în principal la furnizarea de educație, formare și sprijin/îngrijire socială necesare pentru a îmbunătăți capacitatea persoanei de a funcționa în lumea de zi cu zi'. Eficacitatea unor intervenții speciale pentru autism este susținută de date limitate. [15] Intervențiile pot include formarea abilităților sociale, terapia cognitiv-comportamentală, terapia fizică, terapia logopedică, formarea părinților și medicamentele pentru probleme asociate, cum ar fi starea de spirit sau anxietatea. [19] Caracteristicile autiste tind să devină mai puțin evidente la vârsta adultă, [18] dar dificultățile sociale și de comunicare persistă de obicei. [20]

În 2015, s-a estimat că boala Asperger afectează 37,2 milioane de oameni la nivel global, sau aproximativ 0,5% din populație. [21] Procentul exact al persoanelor afectate nu este stabilit cu fermitate. [22] Tulburarea spectrului autist este diagnosticată la bărbați mai des decât la femei [23], iar femeile sunt de obicei diagnosticate la o vârstă mai înaintată. [24] [25] Concepția modernă a sindromului Asperger a luat ființă în 1981 și a trecut printr-o perioadă de popularizare. [26] [27] [28] A devenit un diagnostic standardizat în anii 1990, [29] și a fost retras ca diagnostic în 2013. [30] Raman multe intrebari si controverse cu privire la afectiune. [31]

S-a estimat ca în 2015 la nivel global sindromul Asperger afecta 37,2 milioane de oameni.[32]

Cauze

Cauzele exacte ale sindromului Asperger nu sunt încă cunoscute,[33] dar cauza cea mai probabilă este de natură ereditară, genetică.[34]

Simptome

Sindromul Asperger se caracterizează prin comportament repetitiv care afectează capacitatea de a comunica.

Diagnosticul

Mulți copii cu Sindromul Asperger sunt inițial diagnosticați greșit cu tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD)[35]. Diagnosticarea adulților este mai dificilă, deoarece criteriile standard de diagnosticare sunt concepute pentru copii, iar expresia SA se modifică odată cu vârsta. Diagnosticul adulților necesită o examinare clinică minuțioasă și un istoric medical amănunțit obținut atât de la individ, cât și de la alte persoane care cunosc persoana respectivă, concentrându-se pe comportamentul copilăriei.

Medicii pot stabili diagnosticul sindromului Asperger la copil atunci când cel puțin 3 din 4 simptome sunt îndeplinite:

  • incapacitatea de a înțelege cum cred alții și de a se transpune în situația altor persoane.
  • incapacitatea de a înțelege limbajul non-verbal, "ceea ce nu este spus" și de a "citi printre rânduri".
  • vorbire întârziată, vocabular sărac
  • comportament repetitiv

Copiii cu sindrom Asperger sunt supradotați intelectual (IQ peste 130) și de foarte multe ori excelează în domenii ale științelor exacte sau artelor (cu precădere în muzică, desen, artă fotografică).

Diagnosticul de sindrom Asperger poate fi stabilit unui copil numai de către un specialist, însă întotdeauna, din bateria de teste, trebuie să facă parte un test IQ (de regulă Matricele Progresive Raven)

Tratamentul

  • crearea unui mediu potrivit (inclusiv de educație și terapie) și axarea educației pe domeniul în care subiectul excelează.
  • medicație (în special anxiolitice)
  • psihoterapie (psihoterapie comportamentală).

Tratamentul trebuie să fie individual.

Note

  1. ^ Disease Ontology, accesat în  
  2. ^ Disease Ontology, accesat în  
  3. ^ Klin A (mai 2006). „[Autism and Asperger syndrome: an overview]”. Revista Brasileira de Psiquiatria. 28 Suppl 1 (suppl 1): S3–11. doi:10.1590/S1516-44462006000500002. PMID 16791390. Arhivat din originalul de la . 
  4. ^ „Autism Spectrum Disorder”. National Institute of Mental Health. septembrie 2015. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Neurodevelopmental Disorders”. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition, Text Revision (DSM-5-TR). Washington, DC: American Psychiatric Association. . ISBN 9780890425770. 
  6. ^ „6A02 Autism spectrum disorder”. International Classification of Diseases 11th Revision (ICD-11). World Health Organisation. februarie 2022. Format:ICD11. Accesat în . 
  7. ^ „Asperger syndrome”. Genetic and Rare Diseases Information Center (GARD) – an NCATS Program. Accesat în . 
  8. ^ Rosen, Nicole E.; Lord, Catherine; Volkmar, Fred R. (). „The Diagnosis of Autism: From Kanner to DSM-III to DSM-5 and Beyond”. Journal of Autism and Developmental Disorders. 51 (12): 4253–4270. doi:10.1007/s10803-021-04904-1. ISSN 0162-3257. PMC 8531066 Accesibil gratuit. PMID 33624215. 
  9. ^ „'Autistic psychopathy' in childhood”. Autism and Asperger Syndrome. Cambridge: Cambridge University Press. . pp. 37–92. ISBN 978-0-521-38608-1. 
  10. ^ „Autism Spectrum Disorder”. National Institute of Mental Health. septembrie 2015. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „Autism Spectrum Disorder”. National Institute of Mental Health. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „ICD-11 for Mortality and Morbidity Statistics”. icd.who.int. Accesat în . 
  13. ^ „ICD-11”. icd.who.int. Accesat în . 
  14. ^ a b „Autism Spectrum Disorder”. National Institute of Mental Health. septembrie 2015. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ a b c „Asperger's syndrome”. Adolescent Medicine Clinics. 17 (3): 771–88; abstract xiii. octombrie 2006. doi:10.1016/j.admecli.2006.06.010 (inactiv ). PMID 17030291. 
  16. ^ „Genetics of autism spectrum disorder”. European Journal of Human Genetics. 14 (6): 714–20. iunie 2006. doi:10.1038/sj.ejhg.5201610. PMID 16721407. 
  17. ^ „Making information and the words we use accessible”. NHS England. . Accesat în . 
  18. ^ a b „The psychiatric management of autism in adults (CR228)”. RC PSYCH ROYAL COLLEGE OF PSYCHIATRISTS (în engleză). Accesat în . 
  19. ^ National Institute of Neurological Disorders and Stroke (NINDS) (). „Asperger syndrome fact sheet”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ „Asperger syndrome”. European Child & Adolescent Psychiatry. 18 (1): 2–11. ianuarie 2009. doi:10.1007/s00787-008-0701-0. PMID 18563474. 
  21. ^ „Global, regional, and national incidence, prevalence, and years lived with disability for 310 diseases and injuries, 1990–2015: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2015”. Lancet. 388 (10053): 1545–602. octombrie 2016. doi:10.1016/S0140-6736(16)31678-6. PMC 5055577 Accesibil gratuit. PMID 27733282. 
  22. ^ „Asperger's syndrome”. Adolescent Medicine Clinics. 17 (3): 771–88; abstract xiii. octombrie 2006. doi:10.1016/j.admecli.2006.06.010 (inactiv ). PMID 17030291. 
  23. ^ „Barriers to Autism Spectrum Disorder Diagnosis for Young Women and Girls: A Systematic Review”. Review Journal of Autism and Developmental Disorders. 8 (4): 454–470. decembrie 2021. doi:10.1007/s40489-020-00225-8. PMC 8604819 Accesibil gratuit. PMID 34868805. 
  24. ^ Ferri's Clinical Advisor 2015 (E-Book). Elsevier Health Sciences. . p. 162. ISBN 9780323084307. 
  25. ^ „Identifying the lost generation of adults with autism spectrum conditions”. The Lancet. Psychiatry. 2 (11): 1013–27. noiembrie 2015. doi:10.1016/S2215-0366(15)00277-1. PMID 26544750. 
  26. ^ „Three diagnostic approaches to Asperger syndrome: implications for research”. Journal of Autism and Developmental Disorders. 35 (2): 221–34. aprilie 2005. doi:10.1007/s10803-004-2001-y. PMID 15909408. 
  27. ^ „The history of Asperger syndrome”. Asperger syndrome or high-functioning autism?. New York: Plenum press. . pp. 11–25. ISBN 978-0-306-45746-3. 
  28. ^ „Asperger's syndrome: a comparison of clinical diagnoses and those made according to the ICD-10 and DSM-IV”. Journal of Autism and Developmental Disorders. 35 (2): 235–40. aprilie 2005. doi:10.1007/s10803-004-2002-x. PMID 15909409. 
  29. ^ Asperger's Syndrome: Intervening in Schools, Clinics, and Communities. Routledge. . p. 44. ISBN 978-1-135-62414-9. 
  30. ^ „Asperger syndrome”. Genetic and Rare Diseases Information Center (GARD) – an NCATS Program. Accesat în . 
  31. ^ „Asperger syndrome”. European Child & Adolescent Psychiatry. 18 (1): 2–11. ianuarie 2009. doi:10.1007/s00787-008-0701-0. PMID 18563474. 
  32. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite GBD2015Pre
  33. ^ „Autism Spectrum Disorder”. National Institute of Mental Health. septembrie 2015. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  34. ^ Klauck SM (iunie 2006). „Genetics of autism spectrum disorder”. European Journal of Human Genetics. 14 (6): 714–20. doi:10.1038/sj.ejhg.5201610. PMID 16721407. 
  35. ^ „Tulburare hiperchinetică cu deficit de atenție”, Wikipedia, , accesat în  

Bibliografie

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sindromul_Asperger&oldid=15219431