Cordon sanitar: Diferență între versiuni

Conținut șters Conținut adăugat

Aliniat

Versiunea de la 4 iunie 2021 02:06

Un cordon sanitar (fr„cordon sanitairer“) reprezintă o restricție de circulație a persoanelor instituită către sau dintr - o zonă geografică definită, cum ar fi o comunitate, o regiune, sau o țara. ^[1] Inițial, termenul se referea la o barieră utilizată pentru a opri răspândirea bolilor infecțioase . Termenul este adesea folosit și în sens metaforic, pentru a se referi la încercările de prevenire a răspândirii unei ideologii considerate nedorite sau periculoase ^[2] cum a fost politica de izolare adoptată de către George F. Kennan împotriva Uniunii Sovietice (a se vedea cordon sanitaire ( politică) ).

Termenul de cordon sanitaire datează din 1821, de când ducele de Richelieu a dislocat trupe franceze la granița dintre Franța și Spania, pentru a preveni răspândirea febrei galbene în Franța. ^[3] ^[4]

Definiție

Un cordon sanitar este în general creat în jurul unei zone care se confruntă cu o epidemie sau în care există un focar de boală infecțioasă sau de-a lungul frontierei dintre două națiuni. Odată ce cordonul este stabilit, persoanele din zona afectată nu mai au voie să iasă sau să intre în ea. În forma extremă, cordonul nu este ridicat până când infecția nu este stinsă. ^[5] În mod tradițional, în trecut separația reprezentată de un cordon sanitaire lua o formă fizică concretizată prin construcția unui gard sau a unui zid, păzite de patrule militare înarmate; în interior, locuitorii erau lăsați să lupte împotriva suferinței fără ajutor. În unele cazuri, un „ cordon sanitar invers” (cunoscut și sub numele de sechestrare protectivă ) poate fi impus comunităților sănătoase, prin acest mod încearcându-se să se împiedice răspândirea în aceasta a unei infecții. Specialiștii în sănătate publică au inclus cordonul sanitair împreună cu carantina și izolarea medicală drept „intervenții non-farmacologice” concepute pentru a preveni transmiterea agenților patogeni microbieni prin intermediul distanțării sociale . ^[6]

Măsura adoptării unui cordon sanitair este rar folosită în prezent, datorită înțelegerii îmbunătățite a modalității de transmitere a bolilor infecțioase, a evoluției terapiei și prevenirii acestora. Respectiva măsură rămâne totuși o intervenție utilă, în condițiile în care: 1) infecția este extrem de virulentă (contagioasă și poate provoca boli); 2) rata mortalității este foarte mare; 3) tratamentul este inexistent sau dificil; și 4) nu există vaccin sau lipsesc alte mijloace de imunizare a unui număr mare de persoane (cum ar fi ace sau seringi). ^[7] În timpul pandemiei COVID-19, cordoanele sanitare au fost impuse unor regiuni geografice din întreaga lume, în încercarea de a controla răspândirea bolii.

Vezi si

^ Rothstein, Mark A. (2015). „From SARS to Ebola: Legal and Ethical Considerations for Modern Quarantine” (PDF). Indiana Health Law Review. 12 (1): 227. doi:10.18060/18963.
^ Fisher, Harold H. (1927). The Famine in Soviet Russia, 1919–1923. New York: Macmillan. p. 25.
^ Taylor, James (1882). The Age We Live In: A History of the Nineteenth Century. Oxford University. p. 222.
^ Nichols, Irby C. (1972). The European Pentarchy and the Congress of Verona, 1822. Dordrecht: Springer Netherlands. pp. 29–30. ISBN 978-94-010-2725-0.
^ McNeil, Donald G. Jr. (12 august 2014). „Using a Tactic Unseen in a Century, Countries Cordon Off Ebola-Racked Areas”. The New York Times. Accesat în 14 august 2014.
^ Markel, Howard; Lipman, Harvey B.; Navarro, J. Alexander; Sloan, Alexandra; Michalsen, Joseph R.; Stern, Alexandra Minna; Cetron, Martin S. (8 august 2007). „Nonpharmaceutical Interventions Implemented by US Cities During the 1918–1919 Influenza Pandemic” (PDF). JAMA. 298 (6): 644–654. doi:10.1001/jama.298.6.644. PMID 17684187.
^ Hoffmann, Rachel Kaplan; Hoffmann, Keith (19 februarie 2015). „Ethical Considerations in the Use of Cordons Sanitaires”. Clinical Correlations. Arhivat din original la 22 februarie 2015. Accesat în 31 ianuarie 2021.

[1] Rothstein, Mark A. (2015). „From SARS to Ebola: Legal and Ethical Considerations for Modern Quarantine” (PDF). Indiana Health Law Review. 12 (1): 227. doi:10.18060/18963.

[2] Fisher, Harold H. (1927). The Famine in Soviet Russia, 1919–1923. New York: Macmillan. p. 25.

[Taylor-3] Taylor, James (1882). The Age We Live In: A History of the Nineteenth Century. Oxford University. p. 222.

[Nichols-4] Nichols, Irby C. (1972). The European Pentarchy and the Congress of Verona, 1822. Dordrecht: Springer Netherlands. pp. 29–30. ISBN 978-94-010-2725-0.

[McNeil-5] McNeil, Donald G. Jr. (12 august 2014). „Using a Tactic Unseen in a Century, Countries Cordon Off Ebola-Racked Areas”. The New York Times. Accesat în 14 august 2014.

[6] Markel, Howard; Lipman, Harvey B.; Navarro, J. Alexander; Sloan, Alexandra; Michalsen, Joseph R.; Stern, Alexandra Minna; Cetron, Martin S. (8 august 2007). „Nonpharmaceutical Interventions Implemented by US Cities During the 1918–1919 Influenza Pandemic” (PDF). JAMA. 298 (6): 644–654. doi:10.1001/jama.298.6.644. PMID 17684187.

[Kaplan-7] Hoffmann, Rachel Kaplan; Hoffmann, Keith (19 februarie 2015). „Ethical Considerations in the Use of Cordons Sanitaires”. Clinical Correlations. Arhivat din original la 22 februarie 2015. Accesat în 31 ianuarie 2021.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]