Sari la conținut

Venă portă: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Creată prin traducerea paginii „Portal vein
(Nicio diferență)

Versiunea de la 25 aprilie 2020 18:56

Portal vein

The portal vein and its tributaries. It is formed by the superior mesenteric vein, inferior mesenteric vein, and splenic vein. Lienal vein is an old term for splenic vein.
Latinăvena portae hepatis
Se ramifică înGastrointestinal tract, spleen, pancreas
Ramificată dinliver sinusoid
Sursasplenic vein, superior mesenteric vein, inferior mesenteric vein
SistemHepatic portal system
Legături

Vena portă sau vena portă hepatică este un vas de sânge care transportă sânge din tractul gastrointestinal, vezica biliară, pancreas și splină până la ficat . Acest sânge conține substanțe nutritive și toxine extrase din conținutul digerat. Aproximativ 75% din fluxul total de sânge hepatic se face prin vena portală, restul provenind din artera hepatică corespunzătoare . Sângele lasă ficatul la inimă în venele hepatice .

Vena portă nu este o venă adevărată, deoarece conduce sângele către paturile capilare din ficat și nu direct către inimă. Este o componentă majoră a sistemului portal hepatic, unul dintre cele două sisteme venoase portale din corp - celălalt fiind sistemul portal hipofizar.

Vena portă este formată de obicei prin confluența venelor mezenterice și a venelor splenice superioare și, de asemenea, primește sânge de la venele mezenterice inferioare, stângă și dreaptă și din venele chistice .

Afecțiunile care implică vena portă provoacă boală gravă și deces. Un exemplu important al unei astfel de afecțiuni este tensiunea arterială crescută în vena portă. Această afecțiune, numită hipertensiune portală, este o complicație majoră a cirozei .

Anatomie

Măsurând aproximativ 8 cm, la adulți, [1] vena portă este localizată în hipocondrul drept al abdomenului, având origine în spatele gâtului pancreasului . [2]

La majoritatea indivizilor, vena portală este formată prin unirea venei mezenterice superioare și a venei splenice . [3] Din acest motiv, venei portale, ocazional, mai este numită confluență spleno-mezenterică . [2] Ocazional, vena portă comunică direct și cu vena mezenterică inferioară, deși această situație este extrem de variabilă. Alți afluenți ai venei porte includ venele chistice și venele gastrice stângă și dreaptă [4] și, de asemenea, vena pararumbilicală și vena prepilorică.

Tributarii venei porte hepatice : [4]

Imediat înainte de a ajunge la ficat, vena portă se împarte în vena portă stângă și vena portă dreaptă. Se ramifică în continuare, formând ramuri venoase mai mici și în final venule portale. Fiecare venulă portală se desfășoară alături de o arteriolă hepatică și cele două vase formează componentele vasculare ale triadei portale . Aceste vase în cele din urmă se golește în sinusoidele hepatice pentru a furniza sânge ficatului. [4]

Anastomozele portocavale

Sistemul venos portal are mai multe anastomoze cu sistemul venos sistemic . În cazurile de hipertensiune portală, aceste anastamoze pot deveni dilatate sau varicoase și, ulterior se pot dezvolta rupturi.

Vene accesorii hepatice portale

Venele portale hepatice accesorii sunt acele vene care se varsă direct în ficat, fără a se alătura venei hepatice porte. Acestea includ venele paraumbilicale, precum și venele omentului mai mic, ligamentul falciform și cele care drenează peretele vezicii biliare. [2]

Fiziologie

Venele porte și arterele hepatice formează dubla alimentare cu sânge a ficatului. Aproximativ 75% din fluxul sanguin hepatic este derivat din vena portă, în timp ce restul provine din arterele hepatice. [2]

Spre deosebire de majoritatea venelor, vena portală nu se scurge către inimă . Mai degrabă, face parte dintr-un sistem venos portal care livrează sânge venos într-un alt sistem capilar, sinusoidele hepatice ale ficatului. În transportul sângelui venos de la tractul gastro- intestinal la ficat, vena portă îndeplinește două sarcini: furnizează ficatul substanțe metabolice și asigură ca substanțele ingerate să fie prelucrate mai întâi de ficat înainte de a ajunge în circulația sistemică. Acest lucru realizează două lucruri. În primul rând, posibilele toxine care pot fi ingerate sunt dezintoxicate de hepatocite înainte de a fi eliberate în circulația sistemică. În al doilea rând, ficatul este primul organ care absoarbe substanțele nutritive preluate de la intestine . După vărsarea în sinusoidele hepatice, sângele din ficat este vărsat în vena hepatică .

Semnificație clinică

Hipertensiunea portală

Creșterea tensiunii arteriale în vena portă, numită hipertensiune portală, este o complicație majoră a bolilor hepatice, cel mai frecvent a cirozei. [5] O venă portă dilatată (diametrul mai mare de 13 sau 15 mm) este un semn al hipertensiunii arteriale portale, cu o sensibilitate estimată la 12,5% sau 40%. [6] În cazul ultrasonografiei Doppler, viteza sistolică maximă a venei porte principale (MPV), variază în mod normal între 20 cm / s și 40 cm / s. [7] O viteză lentă de <16 cm / s în plus față de dilatarea în MPV sunt diagnosticarea hipertensiunii portale.

Semnele clinice ale hipertensiunii portale includ pe cele ale bolilor hepatice cronice: ascită, varice esofagiene, spider nevi, caput medusae și eritem palmar . [8]

Pulsatilitate

Ultrasonografia Doppler a venei porte de-a lungul a 5 secunde, prezentând vârfuri ale vitezei maximale, precum și puncte ale vitezei minimale.

Pulsatilitatea venei porte poate fi măsurată prin ultrasonografie Doppler . O pulsatilitate crescută poate fi cauzată de ciroză, precum și o creștere a presiunii atriale drepte (care la rândul său poate fi cauzată de insuficiență cardiacă dreaptă sau regurgitare tricuspidă ). [7] Pulsatilitatea venei porte poate fi cuantificată prin indici de pulsatilitate (PI), în cazul în care un indice deasupra unei anumite limite indică patologie:

Indici de pulsatilitate (PI)
Index Calcul A tăia calea
Medie bazată pe (Max - Min) / Mediu [7] 0,5
Max-based (Max - Min) / Max [9] 0,5 [10] - 0,54

Infecţie

Pileflebita este infecția venei porte, care rezultă de obicei dintr-un proces infecțios intraabdominal, cum ar fi diverticuloza . [11] [12]

Prezentația gazoasă venoasă portă

Prezentația gazoasă venoasă portă hepatiă este o constatare rară la examenele radiologice. Se arată prezența de gaz în sistemul venos portal. Este cauzată cel mai frecvent de ischemia intestinală, dar a fost asociată și cu cancerul de colon. [13]

Referințe

  1. ^ Harold M Chung; Chung, Kyung Won (). Gross anatomy. Philadelphia: Wolters Kluwer Health/Lippincott Williams & Wilkins. p. 208. ISBN 978-0-7817-7174-0. 
  2. ^ a b c d Plinio Rossi; L. Broglia (). Portal Hypertension: Diagnostic Imaging and Imaging-Guided Therapy. Berlin: Springer. p. 51. ISBN 978-3-540-65797-2. 
  3. ^ Benjamin L. Shneider; Sherman, Philip M. (). Pediatric Gastrointestinal Disease. Connecticut: PMPH-USA. p. 751. ISBN 978-1-55009-364-3. 
  4. ^ a b c Henry Gray (). Anatomy, Descriptive and Surgical (ed. 16). Philadelphia: Lea Brothers. p. 619. 
  5. ^ Dooley, James; Sherlock, Sheila (). Diseases of the liver and biliary system. Oxford: Blackwell Science. ISBN 978-0-632-05582-1. 
  6. ^ Al-Nakshabandi NA (). „The role of ultrasonography in portal hypertension”. Saudi J Gastroenterol. 12 (3): 111–7. doi:10.4103/1319-3767.29750. PMID 19858596. 
  7. ^ a b c Iranpour, Pooya; Lall, Chandana; Houshyar, Roozbeh; Helmy, Mohammad; Yang, Albert; Choi, Joon-Il; Ward, Garrett; Goodwin, Scott C (). „Altered Doppler flow patterns in cirrhosis patients: an overview”. Ultrasonography. 35 (1): 3–12. doi:10.14366/usg.15020. ISSN 2288-5919. PMC 4701371Accesibil gratuit. PMID 26169079. 
  8. ^ Key Topics in General Surgery (ed. 2). Informa Healthcare. . ISBN 978-1-85996-164-3. 
  9. ^ Goncalvesova, E.; Varga, I.; Tavacova, M.; Lesny, P. (). „Changes of portal vein flow in heart failure patients with liver congestion”. European Heart Journal. 34 (suppl 1): P627. doi:10.1093/eurheartj/eht307.P627. ISSN 0195-668X. 
  10. ^ Page 367 in: Henryk Dancygier (). Clinical Hepatology: Principles and Practice of Hepatobiliary Diseases. 1. Springer Science & Business Media. ISBN 9783540938422. 
  11. ^ „Septic thrombophlebitis of the portal vein (pylephlebitis): diagnosis and management in the modern era”. Clin. Infect. Dis. 21 (5): 1114–20. noiembrie 1995. doi:10.1093/clinids/21.5.1114. PMID 8589130. 
  12. ^ „Pylephlebitis associated with diverticulitis”. South. Med. J. 86 (5): 578–80. mai 1993. doi:10.1097/00007611-199305000-00020. PMID 8488411. 
  13. ^ Li, Z; Su, Y; Wang, X; Yan, H; Sun, M; Shu, Z (decembrie 2017). „Hepatic portal venous gas associated with colon cancer: A case report and literature review”. Medicine. 96 (50): e9352. doi:10.1097/MD.0000000000009352. PMC 5815821Accesibil gratuit. PMID 29390409. 

Imagini suplimentare

Legături externe

  • Anatomy photo:38:12-0109 at the SUNY Downstate Medical Center - "Stomach, Spleen and Liver: The Visceral Surface of the Liver"
  • Anatomy image:7959 at the SUNY Downstate Medical Center
  • Anatomy image:8565 at the SUNY Downstate Medical Center
  • Anatomy image:8697 at the SUNY Downstate Medical Center
  • Cross section image: pembody/body8a—Plastination Laboratory at the Medical University of Vienna
  • figures/chapter_30/30-2.HTM: Basic Human Anatomy at Dartmouth Medical School