Emisie radio rapidă: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
 
Fără descriere a modificării
Linia 2: Linia 2:
În [[radioastronomie]], o '''emisie radio rapidă''' (''fast radio burst'' - '''FRB''') este este un impuls radio tranzitoriu de lungime cuprins între o fracțiune de milisecundă și câteva milisecunde, cauzat de un proces astrofizic cu energie mare, încă neînțeles. Deși extrem de energic la sursă, puterea semnalului care ajunge pe Pământ a fost descrisă ca fiind de 1.000 de ori mai slab decât de la un [[telefon mobil]] de pe [[Lună]].<ref name=SciAm2013/> Primul FRB a fost descoperit de astrofizicianul Duncan Lorimer și de studentul său David Narkevic în 2007, când se uitau la datele arhivate din 2001 ale telescopului Observatorului Parkes din Australia. De atunci au fost înregistrate multe FRB, inclusiv câteva care au fost detectate ca repetându-se în moduri aparent neregulate.<ref>{{cite journal |title=Core Concept: Unraveling the enigma of fast radio bursts|first=Adam| last= Mann|journal= Proc Natl Acad Sci U S A|date= 28 March 2017 |volume= 114|issue=13|pages=3269–3271| doi= 10.1073/pnas.1703512114 |pmid=28351957|pmc=5380068|bibcode=2017PNAS..114.3269M}}</ref><ref name="AT-20170829" /><ref name="NWSWK-20170830" /><ref name="NYT-20180110">{{cite news |last=Overbye |first=Dennis |authorlink=Dennis Overbye |title=Magnetic Secrets of Mysterious Radio Bursts in a Faraway Galaxy |url=https://www.nytimes.com/2018/01/10/science/neutron-star-fast-radio-bursts.html |date=10 January 2018 |work=[[The New York Times]] |accessdate=11 January 2018 }}</ref><ref name="NAT-20190109"/><ref name="AT-20190629" /><ref name="PRAO-20190628" /><ref name="CNET-20190630" /> Totuși, un FRB din februarie 2020, a fost detectat ca repetându-se în mod regulat: în special, FRB 180916 pare să pulseze la fiecare 16,35 zile.<ref name="ARX-20200203" /> Deși originea și cauza exactă sunt incerte, acestea sunt aproape sigur extragalactice.
În [[radioastronomie]], o '''emisie radio rapidă''' (''fast radio burst'' - '''FRB''') este este un impuls radio tranzitoriu de lungime cuprins între o fracțiune de milisecundă și câteva milisecunde, cauzat de un proces astrofizic cu energie mare, încă neînțeles. Deși extrem de energic la sursă, puterea semnalului care ajunge pe Pământ a fost descrisă ca fiind de 1.000 de ori mai slab decât de la un [[telefon mobil]] de pe [[Lună]].<ref name=SciAm2013/> Primul FRB a fost descoperit de astrofizicianul Duncan Lorimer și de studentul său David Narkevic în 2007, când se uitau la datele arhivate din 2001 ale telescopului Observatorului Parkes din Australia. De atunci au fost înregistrate multe FRB, inclusiv câteva care au fost detectate ca repetându-se în moduri aparent neregulate.<ref>{{cite journal |title=Core Concept: Unraveling the enigma of fast radio bursts|first=Adam| last= Mann|journal= Proc Natl Acad Sci U S A|date= 28 March 2017 |volume= 114|issue=13|pages=3269–3271| doi= 10.1073/pnas.1703512114 |pmid=28351957|pmc=5380068|bibcode=2017PNAS..114.3269M}}</ref><ref name="AT-20170829" /><ref name="NWSWK-20170830" /><ref name="NYT-20180110">{{cite news |last=Overbye |first=Dennis |authorlink=Dennis Overbye |title=Magnetic Secrets of Mysterious Radio Bursts in a Faraway Galaxy |url=https://www.nytimes.com/2018/01/10/science/neutron-star-fast-radio-bursts.html |date=10 January 2018 |work=[[The New York Times]] |accessdate=11 January 2018 }}</ref><ref name="NAT-20190109"/><ref name="AT-20190629" /><ref name="PRAO-20190628" /><ref name="CNET-20190630" /> Totuși, un FRB din februarie 2020, a fost detectat ca repetându-se în mod regulat: în special, FRB 180916 pare să pulseze la fiecare 16,35 zile.<ref name="ARX-20200203" /> Deși originea și cauza exactă sunt incerte, acestea sunt aproape sigur extragalactice.


Când FRB-urile sunt polarizate, indică faptul că sunt emise dintr-o sursă conținută într-un [[câmp magnetic]] extrem de puternic.<ref name=nature25149/> Originea FRB-urilor nu a fost încă identificată; propunerile pentru originea lor variază de la o [[stea neutronică]] cu rotire rapidă și o [[gaură neagră]], până la [[inteligență extraterestră]].<ref>{{cite news |url=https://www.theguardian.com/science/2018/jan/10/astronomers-may-be-closing-in-on-source-of-mysterious-fast-radio-bursts |title=Astronomers may be closing in on source of mysterious fast radio bursts |first=Hannah|last= Devlin |work=The Guardian |date=10 January 2018 }}</ref><ref>{{cite news |url=http://edition.cnn.com/2018/01/10/world/repeating-fast-radio-burst-frb121102/index.html |title=What's sending mysterious repeating fast radio bursts in space? |first=Ashley |last=Strickland|work= CNN|date=January 10, 2018 }}</ref>
{{ciot}}

Localizarea și caracterizarea în 2012 a FRB 121102, una dintre cele trei surse repetate, a îmbunătățit înțelegerea clasei sursei. FRB 121102 este identificată cu o galaxie aflată la o distanță de aproximativ 3 miliarde de ani-lumină, în afara [[Calea Lactee|Căii Lactee]], și este încorporată într-un mediu extrem.<ref name=nature20797/><ref name=nature25149/> Prima galaxie gazdă identificată pentru o emisie care nu se repetă, FRB 180924, a fost identificată în 2019 și este o galaxie mult mai mare și mai obișnuită, aproape de dimensiunea Căii Lactee. În august 2019, astronomii au raportat detectarea a încă opt semnale FRB care se repetă.<ref name="SA-20190814" /><ref name="ARX-20190809" /> În ianuarie 2020, astronomii au raportat zona exactă a unui al doilea FRB care se repetă.<ref name="EA-20200106"/><ref name="NAT-20200106"/>

FRB-urile sunt numite după data când semnalul a fost înregistrat, sub forma "FRB AALLZZ".

==Istoric==
În 2007, cercetătorii Lorimer Burst (profesor de fizică și astronomie la Centrul de unde gravitaționale și cosmologie de la Universitatea din Virginia de Vest, Statele Unite) și Maura McLaughlin (astronom la Universitatea din Virginia de Vest) au încredințat lui David Narkevic, unul dintre studenții lor, analiza datelor arhivate ale observațiilor asupra Norilor lui Magellan efectuate cu cinci ani mai devreme de observatorul Parkes din Australia.<ref name="PSL"/>

Analiza datelor a constatat o explozie dispersată de 30 [[janski]] care a avut loc la 24 iulie 2001, cu o durată mai mică de 5 milisecunde, situată la 3° de [[Micul Nor al lui Magellan]].<ref name=lorimer2007/> Proprietățile exploziei raportate argumentează împotriva unei asocieri fizice cu galaxia Calea Lactee sau cu Micul Nor al lui Magellan. Explozia a devenit cunoscută sub numele de Impulsul Lorimer.<ref>{{cite journal | doi = 10.1038/nphys2724 | title=No flash in the pan | journal=Nature Physics | date=2013 | volume=9 | issue=8 | pages=454 | first=May | last=Chiao|bibcode = 2013NatPh...9..454C }}</ref> Cercetătorii susțin că modelele actuale pentru electronii liberi în [[Univers]] implică faptul că explozia a avut loc la o depărtare mai mică de 1 giga[[parsec]].
Faptul că nu s-au mai observat explozii în 90 de ore de observații suplimentare implică faptul că a fost un eveniment singular, cum ar fi o supernovă sau fuziunea obiectelor relativiste.<ref name=lorimer2007 /> Se sugerează că sute de evenimente similare ar putea să apară în fiecare zi și, dacă sunt detectate, ar putea servi drept sonde cosmologice.<ref name=Lorimer2007B/>

În 2010, a fost raportat un număr de 16 impulsuri similare, în mod clar de origine terestră, detectate de radiotelescopul Parkes și care au primit numele de „peritoni”.<ref>{{Cite journal|arxiv=1009.5392 |author1=Sarah Burke-Spolaor |author2=Matthew Bailes |author3=Ronald Ekers |author4=Jean-Pierre Macquart |author5=Fronefield Crawford III |title=Radio Bursts with Extragalactic Spectral Characteristics Show Terrestrial Origins |journal=The Astrophysical Journal |volume=727 |issue=1 |pages=18 |date=2010|doi=10.1088/0004-637X/727/1/18 |bibcode = 2011ApJ...727...18B }}</ref> În 2015, s-a arătat că atunci când ușa cuptorului cu microunde este deschisă în timpul unui ciclu de încălzire, și telescopul se întâmplă să fie instalat la un anumit unghi, cele două dispozitive interacționează și se generează peritoni.<ref name=Petroff2015/>

În 2014, FRB 140514 a fost prins „în direct” și s-a dovedit a fi polarizat circular cu 21% (± 7%).<ref name=RAS2015 /> Emisiile radio rapide descoperite până în 2015 au avut măsuri de dispersie apropiate de multipli de 187,5 pc cm<sup>−3</sup>.<ref name=hipp15/> Cu toate acestea, observațiile ulterioare nu corespund acestui model.

În 2015, FRB 110523 a fost descoperit în datele de arhivă colectate în 2011 de la Green Bank Telescope.<ref name=nature15769/> A fost primul FRB pentru care a fost detectată polarizarea liniară (care permite o măsurare a [[Efectul Faraday|efectului Faraday]]). Măsurarea întârzierii dispersiei semnalului a sugerat că această izbucnire sau puseu radio a fost de origine extragalactică, sursa aflându-se posibil până la 6 miliarde de ani-lumină.<ref name=p-FRB110523/> Victoria Kaspi de la Universitatea McGill University a estimat că pot apărea 10.000 de emisii radio rapide pe zi pe întregul cer.<ref>{{cite web|url=http://www.mpifr-bonn.mpg.de/pressreleases/2014/8|title=Radio-burst discovery deepens astrophysics mystery|date=10 July 2014|publisher=Max Planck Institute}}</ref>

Observatorul Parkes din Australia a raportat trei FRB în martie 2018. Unul dintre ele, FRB 180309, a avut cel mai mare raport semnal/zgomot.<ref>[http://www.techtimes.com/articles/223230/20180319/strongest-fast-radio-burst-signal-from-space-captured-in-australia.htm ''Strongest Fast Radio Burst Signal From Space Captured In Australi'' March 2018]</ref><ref name=frbcat>[http://frbcat.org/ FRB catalog]</ref> În octombrie 2018, astronomii au raportat încă 19 noi emisii FRB care nu se repetă, detectate de către radio-telescopul ASKAP.<ref name="SPC-20181010"/><ref name="NAT-20181010"/> Acestea includ trei cu o măsură de dispersie mai mică decât s-a văzut anterior.


==Referințe==
==Referințe==
Linia 17: Linia 35:
<ref name="CNET-20190630">{{cite news |last=Mack |first=Eric |title=More mysterious signals from deep space detected - New fast radio bursts from beyond our galaxy have been recorded, adding more data to help solve one of the universe's most recent puzzles. |url=https://www.cnet.com/news/more-mysterious-signals-from-deep-space-detected/ |accessdate=3 July 2019 }}</ref>
<ref name="CNET-20190630">{{cite news |last=Mack |first=Eric |title=More mysterious signals from deep space detected - New fast radio bursts from beyond our galaxy have been recorded, adding more data to help solve one of the universe's most recent puzzles. |url=https://www.cnet.com/news/more-mysterious-signals-from-deep-space-detected/ |accessdate=3 July 2019 }}</ref>
<ref name="ARX-20200203">{{cite news |author=Amiri, M. |display-authors=et al. |title=Periodic activity from a fast radio burst source |url=https://arxiv.org/pdf/2001.10275.pdf |date=3 February 2020 |work=arXiv |arxiv=2001.10275v3 |accessdate=8 February 2020 }}</ref>
<ref name="ARX-20200203">{{cite news |author=Amiri, M. |display-authors=et al. |title=Periodic activity from a fast radio burst source |url=https://arxiv.org/pdf/2001.10275.pdf |date=3 February 2020 |work=arXiv |arxiv=2001.10275v3 |accessdate=8 February 2020 }}</ref>
<ref name=nature25149>{{Cite journal|last=Michilli|first=D.|last2=Seymour|first2=A.|last3=Hessels|first3=J. W. T.|last4=Spitler|first4=L. G.|last5=Gajjar|first5=V.|last6=Archibald|first6=A. M.|last7=Bower|first7=G. C.|last8=Chatterjee|first8=S.|last9=Cordes|first9=J. M.|display-authors=etal|date=11 January 2018|title=An extreme magneto-ionic environment associated with the fast radio burst source FRB 121102|bibcode=2018Natur.553..182M|journal=Nature|language=en|volume=553|issue=7687|pages=182–185|doi=10.1038/nature25149|pmid=29323297|issn=0028-0836|arxiv=1801.03965}}</ref>
<ref name=nature20797>{{Cite journal|last=Chatterjee|first=S.|last2=Law|first2=C. J.|last3=Wharton|first3=R. S.|last4=Burke-Spolaor|first4=S.|last5=Hessels|first5=J. W. T.|last6=Bower|first6=G. C.|last7=Cordes|first7=J. M.|last8=Tendulkar|first8=S. P.|last9=Bassa|first9=C. G.|date=January 2017|title=A direct localization of a fast radio burst and its host|journal=Nature|language=En|volume=541|issue=7635|pages=58–61|doi=10.1038/nature20797|pmid=28054614|issn=1476-4687|arxiv=1701.01098|bibcode=2017Natur.541...58C}}</ref>
<ref name="EA-20200106">{{cite news |author=West Virginia University |title=In a nearby galaxy, a fast radio burst unravels more questions than answers |url=https://www.eurekalert.org/pub_releases/2020-01/wvu-ian010620.php |date=6 January 2020 |work=EurekAlert! |accessdate=6 January 2020 }}</ref>
<ref name="NAT-20200106">{{cite journal |last=Balles |first=Matthew |title=Not all fast radio bursts are created equal - Astronomical signals called fast radio bursts remain enigmatic, but a key discovery has now been made. A second repeating fast radio burst has been traced to its host galaxy, and its home bears little resemblance to that of the first. |url=https://www.nature.com/articles/d41586-019-03894-6 |date=6 January 2020 |journal=[[Nature (journal)|Nature]] |volume=577 |pages=176-177 |doi=10.1038/d41586-019-03894-6 |accessdate=6 January 2020 }}</ref>
<ref name="ARX-20190809">{{cite arxiv |author=Andersen, B.C. |display-authors=et al. |title=CHIME/FRB Detection of Eight New Repeating Fast Radio Burst Sources |date=9 August 2019 |eprint=1908.03507v1 |class=astro-ph.HE }}</ref>
<ref name="SA-20190814">{{cite news |last=Starr |first=Michelle |title=Astronomers Have Detected a Whopping 8 New Repeating Signals From Deep Space |url=https://www.sciencealert.com/astronomers-have-bagged-a-jaw-dropping-haul-of-eight-new-repeating-fast-radio-bursts |date=14 August 2018 |work=Science Alert.com |accessdate=14 August 2019 }}</ref>
<ref name="PSL">{{cite news| author=Duncan Lorimer, Maura McLaughlin | title=D’où viennent les sursauts radio rapides ? | url=https://www.pourlascience.fr/sd/astrophysique/dou-viennent-les-sursauts-radio-rapides-13426.php | work=Pourlascience.fr | accessdate=28 mai 2018}}</ref>
<ref name=lorimer2007>{{cite journal |url=http://www.sciencemag.org/cgi/content/abstract/318/5851/777?ck=nck |title=A Bright Millisecond Radio Burst of Extragalactic Origin |author=D. R. Lorimer |display-authors=4 |author2=M. Bailes |author3=M. A. McLaughlin |author4=D. J. Narkevic |author5=F. Crawford |date=27 September 2007 |accessdate=2010-06-23| journal=Science |volume=318| pages=777–780| number=5851| arxiv=0709.4301| doi=10.1126/science.1147532 |pmid=17901298 |bibcode=2007Sci...318..777L }}</ref>
<ref name=Petroff2015>{{Cite journal|arxiv=1504.02165|title=Identifying the source of perytons at the Parkes radio telescope|date=9 April 2015|bibcode = 2015MNRAS.451.3933P |doi = 10.1093/mnras/stv1242|volume=451|issue=4|journal=Monthly Notices of the Royal Astronomical Society|pages=3933–3940|last1=Petroff|first1=E.|last2=Keane|first2=E. F.|last3=Barr|first3=E. D.|last4=Reynolds|first4=J. E.|last5=Sarkissian|first5=J.|last6=Edwards|first6=P. G.|last7=Stevens|first7=J.|last8=Brem|first8=C.|last9=Jameson|first9=A.|last10=Burke-Spolaor|first10=S.|last11=Johnston|first11=S.|last12=Bhat|first12=N. D. R.|last13=Kudale|first13=P. Chandra S.|last14=Bhandari|first14=S.}}</ref>
<ref name=nature15769>{{cite journal |title=Dense magnetized plasma associated with a fast radio burst |journal=Nature |date=24 December 2015 |last=Masui |first=Kiyoshi |last2=Lin |first2=Hsiu-Hsien |last3=Sievers |first3=Sievers|display-authors=etal |volume=528 |issue=7583 |pages=523–525 |doi=10.1038/nature15769 |pmid=26633633 |arxiv = 1512.00529 |bibcode = 2015Natur.528..523M }}</ref>
<ref name=p-FRB110523>{{cite web |url=https://phys.org/news/2015-12-team-mysterious-fast-radio.html |title=Team finds detailed record of mysterious fast radio burst |website=Phys.org|date=2 December 2015|author=Carnegie Mellon University|accessdate= 11 January 2019}}</ref>
<ref name=RAS2015>{{cite web| title=Cosmic radio burst caught red-handed| url=https://www.ras.org.uk/news-and-press/2578-cosmic-radio-burst-caught-red-handed| website=Royal Astronomical Society| date=19 January 2015| access-date=31 January 2015| archive-url=https://web.archive.org/web/20150324212753/http://www.ras.org.uk/news-and-press/2578-cosmic-radio-burst-caught-red-handed| archive-date=24 March 2015}}</ref>
<ref name="SPC-20181010">{{cite web |last=Wall |first=Mike |title=Mysterious Deep-Space Flashes: 19 More 'Fast Radio Bursts' Found |url=https://www.space.com/42085-mysterious-fast-radio-bursts-new-discoveries.html |date=10 October 2018 |work=[[Space.com]] |accessdate=10 October 2018 }}</ref>
<ref name="NAT-20181010">{{cite journal |author=Shannon, R.M.|display-authors=etal|title=The dispersion–brightness relation for fast radio bursts from a wide-field survey |date=10 October 2018 |journal=[[Nature (journal)|Nature]] |volume=562 |issue=7727 |pages=386–390 |doi=10.1038/s41586-018-0588-y |pmid=30305732 |bibcode=2018Natur.562..386S}}</ref>
<ref name=hipp15>{{cite arXiv|last1=Hippke|first1=Michael|first2=Wilfried F.|last2=Domainko|first3=John G.|last3=Learned|title=Discrete steps in dispersion measures of Fast Radio Bursts|eprint=1503.05245|date=30 March 2015|class=astro-ph.HE}}</ref>
<ref name=hipp15>{{cite arXiv|last1=Hippke|first1=Michael|first2=Wilfried F.|last2=Domainko|first3=John G.|last3=Learned|title=Discrete steps in dispersion measures of Fast Radio Bursts|eprint=1503.05245|date=30 March 2015|class=astro-ph.HE}}</ref>


}}
}}

Versiunea de la 13 februarie 2020 14:02

Observarea primei emisii radio rapide detectate așa cum este descrisă de Lorimer în 2007.[1]

În radioastronomie, o emisie radio rapidă (fast radio burst - FRB) este este un impuls radio tranzitoriu de lungime cuprins între o fracțiune de milisecundă și câteva milisecunde, cauzat de un proces astrofizic cu energie mare, încă neînțeles. Deși extrem de energic la sursă, puterea semnalului care ajunge pe Pământ a fost descrisă ca fiind de 1.000 de ori mai slab decât de la un telefon mobil de pe Lună.[2] Primul FRB a fost descoperit de astrofizicianul Duncan Lorimer și de studentul său David Narkevic în 2007, când se uitau la datele arhivate din 2001 ale telescopului Observatorului Parkes din Australia. De atunci au fost înregistrate multe FRB, inclusiv câteva care au fost detectate ca repetându-se în moduri aparent neregulate.[3][4][5][6][7][8][9][10] Totuși, un FRB din februarie 2020, a fost detectat ca repetându-se în mod regulat: în special, FRB 180916 pare să pulseze la fiecare 16,35 zile.[11] Deși originea și cauza exactă sunt incerte, acestea sunt aproape sigur extragalactice.

Când FRB-urile sunt polarizate, indică faptul că sunt emise dintr-o sursă conținută într-un câmp magnetic extrem de puternic.[12] Originea FRB-urilor nu a fost încă identificată; propunerile pentru originea lor variază de la o stea neutronică cu rotire rapidă și o gaură neagră, până la inteligență extraterestră.[13][14]

Localizarea și caracterizarea în 2012 a FRB 121102, una dintre cele trei surse repetate, a îmbunătățit înțelegerea clasei sursei. FRB 121102 este identificată cu o galaxie aflată la o distanță de aproximativ 3 miliarde de ani-lumină, în afara Căii Lactee, și este încorporată într-un mediu extrem.[15][12] Prima galaxie gazdă identificată pentru o emisie care nu se repetă, FRB 180924, a fost identificată în 2019 și este o galaxie mult mai mare și mai obișnuită, aproape de dimensiunea Căii Lactee. În august 2019, astronomii au raportat detectarea a încă opt semnale FRB care se repetă.[16][17] În ianuarie 2020, astronomii au raportat zona exactă a unui al doilea FRB care se repetă.[18][19]

FRB-urile sunt numite după data când semnalul a fost înregistrat, sub forma "FRB AALLZZ".

Istoric

În 2007, cercetătorii Lorimer Burst (profesor de fizică și astronomie la Centrul de unde gravitaționale și cosmologie de la Universitatea din Virginia de Vest, Statele Unite) și Maura McLaughlin (astronom la Universitatea din Virginia de Vest) au încredințat lui David Narkevic, unul dintre studenții lor, analiza datelor arhivate ale observațiilor asupra Norilor lui Magellan efectuate cu cinci ani mai devreme de observatorul Parkes din Australia.[20]

Analiza datelor a constatat o explozie dispersată de 30 janski care a avut loc la 24 iulie 2001, cu o durată mai mică de 5 milisecunde, situată la 3° de Micul Nor al lui Magellan.[21] Proprietățile exploziei raportate argumentează împotriva unei asocieri fizice cu galaxia Calea Lactee sau cu Micul Nor al lui Magellan. Explozia a devenit cunoscută sub numele de Impulsul Lorimer.[22] Cercetătorii susțin că modelele actuale pentru electronii liberi în Univers implică faptul că explozia a avut loc la o depărtare mai mică de 1 gigaparsec. Faptul că nu s-au mai observat explozii în 90 de ore de observații suplimentare implică faptul că a fost un eveniment singular, cum ar fi o supernovă sau fuziunea obiectelor relativiste.[21] Se sugerează că sute de evenimente similare ar putea să apară în fiecare zi și, dacă sunt detectate, ar putea servi drept sonde cosmologice.[1]

În 2010, a fost raportat un număr de 16 impulsuri similare, în mod clar de origine terestră, detectate de radiotelescopul Parkes și care au primit numele de „peritoni”.[23] În 2015, s-a arătat că atunci când ușa cuptorului cu microunde este deschisă în timpul unui ciclu de încălzire, și telescopul se întâmplă să fie instalat la un anumit unghi, cele două dispozitive interacționează și se generează peritoni.[24]

În 2014, FRB 140514 a fost prins „în direct” și s-a dovedit a fi polarizat circular cu 21% (± 7%).[25] Emisiile radio rapide descoperite până în 2015 au avut măsuri de dispersie apropiate de multipli de 187,5 pc cm−3.[26] Cu toate acestea, observațiile ulterioare nu corespund acestui model.

În 2015, FRB 110523 a fost descoperit în datele de arhivă colectate în 2011 de la Green Bank Telescope.[27] A fost primul FRB pentru care a fost detectată polarizarea liniară (care permite o măsurare a efectului Faraday). Măsurarea întârzierii dispersiei semnalului a sugerat că această izbucnire sau puseu radio a fost de origine extragalactică, sursa aflându-se posibil până la 6 miliarde de ani-lumină.[28] Victoria Kaspi de la Universitatea McGill University a estimat că pot apărea 10.000 de emisii radio rapide pe zi pe întregul cer.[29]

Observatorul Parkes din Australia a raportat trei FRB în martie 2018. Unul dintre ele, FRB 180309, a avut cel mai mare raport semnal/zgomot.[30][31] În octombrie 2018, astronomii au raportat încă 19 noi emisii FRB care nu se repetă, detectate de către radio-telescopul ASKAP.[32][33] Acestea includ trei cu o măsură de dispersie mai mică decât s-a văzut anterior.

Referințe

  1. ^ a b Duncan Lorimer (West Virginia University, USA); Matthew Bailes (Swinburne University); Maura McLaughlin (West Virginia University, USA); David Narkevic (West Virginia University, USA); et al. (octombrie 2007). „A bright millisecond radio burst of extragalactic origin”. Australia Telescope National Facility. Accesat în . 
  2. ^ Lee Billings (). „A Brilliant Flash, Then Nothing: New "Fast Radio Bursts" Mystify Astronomers”. Scientific American. 
  3. ^ Mann, Adam (). „Core Concept: Unraveling the enigma of fast radio bursts”. Proc Natl Acad Sci U S A. 114 (13): 3269–3271. Bibcode:2017PNAS..114.3269M. doi:10.1073/pnas.1703512114. PMC 5380068Accesibil gratuit. PMID 28351957. 
  4. ^ Gajjar, Vishal; et al. (). „FRB 121102: Detection at 4–8 GHz band with Breakthrough Listen backend at Green Bank”. Astronomer's Telegram. Accesat în . 
  5. ^ Osbourne, Hannah (). „FRBS:Repeating Radio Signals Coming From Distant Galaxy Detected By Astronomers”. Newsweek. Accesat în . 
  6. ^ Overbye, Dennis (). „Magnetic Secrets of Mysterious Radio Bursts in a Faraway Galaxy”. The New York Times. Accesat în . 
  7. ^ The CHIME/FRB Collaboration (). „A second source of repeating fast radio bursts”. Nature. 566 (7743): 235–238. arXiv:1901.04525Accesibil gratuit. Bibcode:2019Natur.566..235C. doi:10.1038/s41586-018-0864-x. PMID 30653190. 
  8. ^ Fedorova, V.A.; et al. (). „Detection of nine new Fast Radio Bursts in the direction of the galaxy M31 and M33 at the frequency 111 MHz at the radio telescope BSA LPI”. The Astronomer's Telegram. Accesat în . 
  9. ^ Staff (). „Search Fast Radio Burst at the frequency 111 MHz - News About Our Project”. Pushchino Radio Astronomy Observatory. Accesat în . 
  10. ^ Mack, Eric. „More mysterious signals from deep space detected - New fast radio bursts from beyond our galaxy have been recorded, adding more data to help solve one of the universe's most recent puzzles”. Accesat în . 
  11. ^ Amiri, M.; et al. (). „Periodic activity from a fast radio burst source” (PDF). arXiv. arXiv:2001.10275v3Accesibil gratuit. Accesat în . 
  12. ^ a b Michilli, D.; Seymour, A.; Hessels, J. W. T.; Spitler, L. G.; Gajjar, V.; Archibald, A. M.; Bower, G. C.; Chatterjee, S.; Cordes, J. M.; et al. (). „An extreme magneto-ionic environment associated with the fast radio burst source FRB 121102”. Nature (în engleză). 553 (7687): 182–185. arXiv:1801.03965Accesibil gratuit. Bibcode:2018Natur.553..182M. doi:10.1038/nature25149. ISSN 0028-0836. PMID 29323297. 
  13. ^ Devlin, Hannah (). „Astronomers may be closing in on source of mysterious fast radio bursts”. The Guardian. 
  14. ^ Strickland, Ashley (). „What's sending mysterious repeating fast radio bursts in space?”. CNN. 
  15. ^ Chatterjee, S.; Law, C. J.; Wharton, R. S.; Burke-Spolaor, S.; Hessels, J. W. T.; Bower, G. C.; Cordes, J. M.; Tendulkar, S. P.; Bassa, C. G. (ianuarie 2017). „A direct localization of a fast radio burst and its host”. Nature (în engleză). 541 (7635): 58–61. arXiv:1701.01098Accesibil gratuit. Bibcode:2017Natur.541...58C. doi:10.1038/nature20797. ISSN 1476-4687. PMID 28054614. 
  16. ^ Starr, Michelle (). „Astronomers Have Detected a Whopping 8 New Repeating Signals From Deep Space”. Science Alert.com. Accesat în . 
  17. ^ Davoust, Emmanuel. "A hundred years of science at the Pic du Midi Observatory". arXiv:astro-ph/9707201
  18. ^ West Virginia University (). „In a nearby galaxy, a fast radio burst unravels more questions than answers”. EurekAlert!. Accesat în . 
  19. ^ Balles, Matthew (). „Not all fast radio bursts are created equal - Astronomical signals called fast radio bursts remain enigmatic, but a key discovery has now been made. A second repeating fast radio burst has been traced to its host galaxy, and its home bears little resemblance to that of the first”. Nature. 577: 176–177. doi:10.1038/d41586-019-03894-6. Accesat în . 
  20. ^ Duncan Lorimer, Maura McLaughlin. „D'où viennent les sursauts radio rapides ?”. Pourlascience.fr. Accesat în . 
  21. ^ a b D. R. Lorimer; M. Bailes; M. A. McLaughlin; D. J. Narkevic; et al. (). „A Bright Millisecond Radio Burst of Extragalactic Origin”. Science. 318 (5851): 777–780. arXiv:0709.4301Accesibil gratuit. Bibcode:2007Sci...318..777L. doi:10.1126/science.1147532. PMID 17901298. Accesat în . 
  22. ^ Chiao, May (). „No flash in the pan”. Nature Physics. 9 (8): 454. Bibcode:2013NatPh...9..454C. doi:10.1038/nphys2724. 
  23. ^ Sarah Burke-Spolaor; Matthew Bailes; Ronald Ekers; Jean-Pierre Macquart; Fronefield Crawford III (). „Radio Bursts with Extragalactic Spectral Characteristics Show Terrestrial Origins”. The Astrophysical Journal. 727 (1): 18. arXiv:1009.5392Accesibil gratuit. Bibcode:2011ApJ...727...18B. doi:10.1088/0004-637X/727/1/18. 
  24. ^ Petroff, E.; Keane, E. F.; Barr, E. D.; Reynolds, J. E.; Sarkissian, J.; Edwards, P. G.; Stevens, J.; Brem, C.; Jameson, A.; Burke-Spolaor, S.; Johnston, S.; Bhat, N. D. R.; Kudale, P. Chandra S.; Bhandari, S. (). „Identifying the source of perytons at the Parkes radio telescope”. Monthly Notices of the Royal Astronomical Society. 451 (4): 3933–3940. arXiv:1504.02165Accesibil gratuit. Bibcode:2015MNRAS.451.3933P. doi:10.1093/mnras/stv1242. 
  25. ^ „Cosmic radio burst caught red-handed”. Royal Astronomical Society. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ Hippke, Michael; Domainko, Wilfried F.; Learned, John G. (). „Discrete steps in dispersion measures of Fast Radio Bursts”. arXiv:1503.05245Accesibil gratuit [astro-ph.HE]. 
  27. ^ Masui, Kiyoshi; Lin, Hsiu-Hsien; Sievers, Sievers; et al. (). „Dense magnetized plasma associated with a fast radio burst”. Nature. 528 (7583): 523–525. arXiv:1512.00529Accesibil gratuit. Bibcode:2015Natur.528..523M. doi:10.1038/nature15769. PMID 26633633. 
  28. ^ Carnegie Mellon University (). „Team finds detailed record of mysterious fast radio burst”. Phys.org. Accesat în . 
  29. ^ „Radio-burst discovery deepens astrophysics mystery”. Max Planck Institute. . 
  30. ^ Strongest Fast Radio Burst Signal From Space Captured In Australi March 2018
  31. ^ FRB catalog
  32. ^ Wall, Mike (). „Mysterious Deep-Space Flashes: 19 More 'Fast Radio Bursts' Found”. Space.com. Accesat în . 
  33. ^ Shannon, R.M.; et al. (). „The dispersion–brightness relation for fast radio bursts from a wide-field survey”. Nature. 562 (7727): 386–390. Bibcode:2018Natur.562..386S. doi:10.1038/s41586-018-0588-y. PMID 30305732.