Sari la conținut

Educație financiară: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Diferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
Creată prin traducerea paginii „Financial literacy”
(Nicio diferență)

Versiunea de la 9 decembrie 2019 23:26

Educaţia Financiară reprezintă un set de abilități și cunoștințe care permite unei persoane să ia decizii corecte și eficiente cu toate resursele sale financiare. Creșterea interesului pentru finanțele personale este acum un obiectiv al programelor organizate de stat în țări precum Australia, Canada, Japonia, Statele Unite și Regatul Unit. Înțelegerea conceptelor financiare de bază permite oamenilor sa ştie cum să navigheze în sistemul financiar. Persoanele cu o pregătire adecvată în domeniul educației financiare iau decizii financiare mai bune și gestionează mai bine banii decât cei fără o astfel de pregătire. [1]

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a început un proiect inter-guvernamental în anul 2003 cu obiectivul de a oferi modalități de îmbunătațire a standardelor de educație financiară și alfabetizare prin dezvoltarea unor principii de bază ale educaţiei financiare. În Martie, 2008, OCDE a lansat Portalul Internațional pentru Educație Financiară cu scopul de a servi ca un centru de informare pentru programele de educaţie financiară, informare şi cercetare mondială. În Marea Britanie, este folosit termenul alternativ "capabilitate financiară" de către stat şi agenţiile guvernamentale: Autoritatea Serviciilor Financiare (Financial Services Authority) a abordat în Marea Britanie o strategie naţională pentru capabilitatea financiară în 2003. Gurvernul Statelor Unite a înfiinţat de asemenea Consiliul pentru Educaţie Financiară în 2003.

Un studiu internaţional făcut de OECD a fost publicat spre sfârşitul anului 2005 cuprinzând o analiză a unor chestionare de educaţie financiară din ţările unde organizaţia este prezentă. Unele dintre concluziile trase sunt:

  • În Australia, 67% din respondenţi au indicat că înţeleg conceptul de dobândă compusă, totuşi, când au fost puşi să rezolve o problemă folosind acest concept numai 28% dintre aceştia au putut să o rezolve corect.
  • Rezulatele unui sondaj britanic au arătat că consumatorii nu caută în mod activ informaţii financiare. Infomaţiile pe care le primesc sunt dobândite din întâmplare, de exemplu, prin citirea unui pliant la bancă sau vorbind cu un angajat al unei bănci.
  • Un sondaj canadian a aflat că respondenţii au considerat că alegerea investiţiilor corecte este mai stresant decât mersul la dentist.
  • Un sondaj al elevilor de liceu coreeni a arătat ca aceştia au rezultate slabe - au răspuns corect la mai puţin de 60% din întrebări - la teste menite să măsoare abilitatea de a alege şi administra un card de credit, cunoştinţele despre economisire şi investiţii pentru pensie şi conştientizarea lor asupra riscurilor şi importanţa de a avea o poliţă de asigurare pentru ele.
  • Dintr-un în Statele Unite s-a aflat că patru din zece angajaţi americani nu economisesc pentru ieşirea la pensie.

"Cu toate acestea, este încurajator faptul că puținele programe de educație financiară care au fost evaluate au fost considerate ca fiind rezonabile. Cercetările din SUA arată că lucrătorii își măresc participarea la planurile 401 (k) (un tip de plan de pensionare, cu avantaje fiscale speciale, care permite angajaților să economisească și să investească pentru pensie) atunci când angajatorii oferă programe de educație financiară, indiferent dacă sub formă de broșuri sau seminarii. " [2] [3]

Totuşi, analizele academice ale educației financiare nu au găsit nicio dovadă de succes măsurabil la îmbunătățirea bunăstării financiare a participanților. [4] [5]

Conform unui sondaj făcut de Banca de Dezvoltare din Asia în anul 2014, mai mulți mongoli și-au extins opțiunile financiare și, spre exemplu, acum compară ratele dobânzilor la împrumuturi și servicii de economii prin lansarea cu succes a unui serial TV care prezintă nivelul de educație fiscală ale gospodăriilor vulnerabile la sărăcie și celor nevulnerabile. [6] Având în vedere că 80% dintre mongoli au citat televiziunea ca principala lor sursă de informații, serialele TV de gen dramă au fost identificate drept cel mai eficient mijloc de a transmite mesaje având ca subiect educația financiară.

Asia Pacifică, Orientul Mijlociu, Africa

Un sondaj făcut asupra consumatorilor de gen feminin din Asia din Orientul Mijlociu cuprindea noţiuni precum gestionarea de bază a banilor, planificarea financiară și investițiile. Primele zece poziții ale indicelor de alfabetizare financiară APMEA Women MasterCard sunt ocupate de Thailanda 73,9, Noua Zeelandă 71,3, Australia 70,2, Vietnam 70,1, Singapore 69,4, Taiwan 68,7, Filipine 68,2, Hong Kong 68,0, Indonezia 66,5 și Malaezia 66,0. [7]

Australia

Guvernul australian a înființat un grup operativ pentru Educația Financiară și pentru Consumatorii Naționali în 2004, care a condus la înființarea Fundației pentru Alfabetizare Financiară în 2005. În 2008, funcțiile Fundației au fost preluate de către Comisia de valori mobiliare și investiții australiene (ASIC). Guvernul australian derulează, de asemenea, o serie de programe (cum ar fi Administrarea Banilor) pentru a îmbunătăți educația financiară a populației indigene, în special a celor care trăiesc în comunități îndepărtate.

În 2011, ASIC a lansat o strategie națională de alfabetizare financiară - bazată pe un raport de cercetare făcut anterior, numit „Alfabetizarea financiară și schimbarea comportamentului” - pentru a îmbunătăți bunăstarea financiară a tuturor australienilor prin creșterea nivelului de alfabetizare financiară. Strategia are patru piloni: [8]

  1. Educaţia
  2. Informaţii, instrumente și suport de încredere și independente.
  3. Soluții suplimentare pentru stimularea bunăstării financiare și a schimbărilor comportamentale
  4. Parteneriate cu sectoarele implicate în educația financiară, măsurând impactul acestora și promovând cele mai bune practici

Site-ul ASIC MoneySmart a fost una dintre inițiativele cheie în strategia guvernului. Acesta a înlocuit site-urile web FIDO și Understanding Money.

ASIC are, de asemenea, un site web numit MoneySmart Teaching [9] pentru cadrele didactice. Acesta oferă formare profesională și alte resurse pentru a ajuta profesorii să integreze educația financiară și a consumatorilor în programele de predare și învățare.

O serie de universități australiene oferă cursuri de alfabetizare financiară, precum Universitatea Monash BEX2001: Tu, bani și viața, Universitatea Macquarie AFAS300: Principiile alfabetizării financiare, Universitatea din Australia de Vest (FINA1109: Gestionarea Finanțelor Personale) și Universitatea din Melbourne (FNCE30008: Finanţe în afara şcolii).

Rețeaua de cunoștință ale riscurilor aplicațiilor web, telefoanelor, buletinelor informative, videoclipurilor și site-urilor a[10] fost dezvoltată de organismul de asigurare ANZIIF pentru a educa consumatorii în asigurarea și gestionarea riscurilor.

India

Centrul Național pentru Educație Financiară (NCFE), o companie non-profit, a fost creat în conformitate cu secțiunea 8 din actul companiilor din 2013, pentru a promova alfabetizarea financiară în India . [11] Este promovat de patru autorități majore de reglementare financiară Reserve Bank of India, SEBI, IRDA și PFRDA . [12]

NCFE a realizat un sondaj de referință privind educația financiară în 2015 pentru a afla nivelul de conștientizare financiară în India. [13] Acesta organizează diverse programe de îmbunătățire a educației financiare, inclusiv prin colaborarea cu școlile și dezvoltarea unui nou curriculum care să ncludă concepte de management financiar. [14] De asemenea, efectuează un test anual de alfabetizare financiară. [11] Lista subiectelor abordate de NCFE în programele sale de conștientizare include investiții, tipuri de conturi bancare, servicii oferite de bănci, card Aadhaar, cont demat, pan carduri, putere dobânzilor compuse, plăți digitale, protecția împotriva fraudelor financiare etc.

Arabia Saudită

Un sondaj a fost realizat la nivel național de către SEDCO în Arabia Saudită în anul 2012 pentru a înțelege nivelul de educație financiară în rândul tinerilor. [15] Sondajul a implicat o mie de tineri cetățeni saudiți, iar rezultatele au arătat că doar 11 la sută au ținut evidența cheltuielilor, deși 75 la sută au considerat că au înțeles elementele de bază ale gestionării banilor. O analiză detaliată a sondajului SEDCO a arătat că 45% dintre tineri nu au economisit bani deloc, în timp ce doar 20% au economisit 10% din veniturile lor lunare. În ceea ce privește monitorizarea cheltuielilor, studiul a arătat că articole precum telefoanele mobile și călătoriile au reprezentat aproape 80 la sută din achiziții. În ceea ce privește finanțarea stilului lor de viață, 46 la sută dintre tineri s-au bazat pe părinții lor pentru a finanța articole de valoare. 90% dintre respondenți au declarat că sunt interesați de dezvoltarea cunoștințelor financiare.

Singapore

Institutul Național al Educației din Singapore a înființat în anul 2007 Hub-ul de Educație Financiară pentru Profesori [16] pentru a permite profesorilor școlii să insufle educația financiară în disciplinele de bază, să integreze activități pedagogice și să implice elevii în procesul de învățare. Astfel de ilustrații relevante și autentice din ziua de astăzi consolidează învățarea prin intermediul experienței pentru a dezvolta capacitatea financiară în rândul tinerilor. Partea integrantă a practicii bazate pe dovezi în școli, cercetarea privind cultura financiară este coordonată de Hub, care a publicat numeroase studii de impact privind eficacitatea programelor de alfabetizare financiară și percepțiile și atitudinile profesorilor și studenților.

Guvernul din Singapore, prin intermediul Autorității Monetare din Singapore, a finanțat crearea Institutului pentru Educație Financiară [17] în iulie 2012. Institutul este gestionat în comun de MoneySENSE [18] (un program național de educație financiară) și Politehnica din Singapore. [19] Acest institut își propune să dezvolte capacități financiare de bază într-un spectru larg al populației din Singapore, oferind programe de educație financiară gratuită și obiectivă adulților care lucrează și familiilor lor. În iulie 2012 până în mai 2017, Institutul a contactat peste 110.000 de persoane în Singapore prin cursuri și discuții. Unele dintre subiectele abordate în cadrul acestor cursuri și discuții includ:

  • A avea simţul banului
  • Restrângerea cheltuielilor
  • Planificarea financiară începe acum
  • Măsurarea capacităţii financiare
  • Implementarea planului financiar
  • Elemente de bază ale administrării banilor
  • Înţelegerea împrumuturilor şi creditelor
  • Înţelegerea asigurării de viaţă
  • Tipuri de asigurări de viaţă
  • Înţelegerea asigurării medicale de bază
  • Tipuri de asigurări medicale
  • Planuri de asigurare ale Fondului Central Provident
  • Deschiderea unui cont de economii
  • Aprecierea nevoilor veniturilor din pensie
  • Opţiuni pentru creşterea venitului din pensie
  • Administrarea banilor din fondul de pensie
  • Îmbunătăţirea anilor de bătrâneţe
  • Introducere în planificare imobiliară
  • Paşi în planificarea imobiliară
  • Introducere în investiţiile personale
  • Lucruri de considerat în investiţii
  • Produse financiare majore
  • Înţelegerea obligaţiunilor
  • Fundamentele investiţiei în acţiuni
  • Bonurile de Trezorerie din Singapore
  • Înţelegerea Trusturilor de investiţii în afacerile imobiliare
  • Înţelegerea obiceiurilor şi comportamentele fondurilor tranzacţionate la bursă
  • E afacerea prea bună ca sa fie adevărată?
  • Atenţie la fraudă
  • Începerea unei familii
  • Cumpărarea primei locuinţe administrate de stat
  • Programe de sprijin pentru bebeluşi şi copii
  • Cumpărarea unei locuinţe
  • Administrea banilor pentru tineri
  • Oferă copilului tău simţul banului
  • Planificare financiară pentru familiile cu nevoi speciale
  • Planificare financiară pentru angajaţii aflaţi în tranziţie
  • Workshop-uri pentru asistenţii sociali

Europa

Belgia

FSMA are sarcina de a contribui la o mai bună educație financiară a deponenților și investitorilor, care va permite deponenților individuali, persoanelor asigurate, acționarilor și investitorilor să se afle într-o poziție mai bună în relațiile cu instituțiile financiare. În consecință, vor avea mai puține șanse să achiziționeze produse care nu sunt potrivite profilului lor. [20]

Elveţia

Un studiu a evaluat educația financiară în rândul a 1500 de gospodării din Elveția cu vorbitori de limbă germană. [21] Testând cele trei concepte, și anume dobânda cumulată, inflația și diversificarea riscurilor, rezultatele arată că nivelul de educație financiară în Elveția este ridicat în comparație cu rezultatele obținute în alte țări europene sau în populația americană. Rezultatele studiului arată că educația financiară mai ridicată este corelată cu participarea pe piața financiară și împrumuturile ipotecare. Un studiu aferent al studenților de 15 ani din Cantonul Fribourg arată diferențe substanțiale privind nivelul de educație financiară printre studenții de limbă franceză și germană. [22]

Banca Națională Elvețiană își propune să îmbunătățească educația financiară prin inițiativa sa iconomix care se adresează elevilor de liceu. [23] Noua programă a școlii de stat va acoperi educația financiară în școlile publice.

Marea Britanie are un organism dedicat pentru a promova capacitatea financiară - Serviciul de Consiliere pentru Bani .

Legea privind serviciile financiare din 2010 a inclus o prevedere pentru FSA de a înființa Organismul de Educație Financiară pentru Consumatori, cunoscut sub numele de CFEB. Începând cu 26 aprilie 2010, CFEB a continuat activitatea Diviziei de capacitate financiară a FSA, independent de FSA, iar la 4 aprilie 2011, a fost reînnoită ca Serviciul de Consiliere pentru Bani.

Strategia a implicat anterior FSA cheltuind aproximativ 10 milioane de lire sterline pe an [24] pe un plan de șapte puncte. Domeniile prioritare au fost:

  • Părinți noi
  • Școli (un program este emis de pfeg )
  • Tineri adulți
  • Locul de muncă
  • Comunicare cu consumatorii
  • Instrumente online
  • Sfaturi privind bani

Un studiu de referință [24] a efectuat 5.300 de interviuri în Marea Britanie în 2005. Raportul a identificat patru teme:

  • Mulți oameni nu reușesc să planifice înainte
  • Mulți oameni își asumă riscuri financiare fără să-și dea seama
  • Problemele datoriilor sunt severe pentru o procent mic din populație și multe alte persoane pot fi afectate de criză economică
  • Persoanele sub 40 de ani sunt, în medie, mai puțin capabili financiar decât cei mai în vârstă.

"Pe scurt, dacă nu se iau măsuri pentru îmbunătățirea nivelului capacității financiare, vom acumula probleme pentru viitor." [24]

Există, de asemenea, numeroase organizații de caritate în Regatul Unit care lucrează pentru îmbunătățirea educației financiare, precum MyBnk, Citizens Advice Bureau și Personal Finance Education Group .

Alfabetizarea financiară în cadrul Forțelor Armate din Marea Britanie este asigurată prin programul MoneyForce, condus de Legiunea Britanică Regală în asociere cu Ministerul Apărării și Serviciul de Consiliere pentru Bani. [25]

America de Nord

Canada

În 2006, autoritățile canadiene de reglementare a asigurărilor a demarat doua studii pentru investitorii locali[26] [27] pentru a evalua cunoștințele și experiența oamenilor despre investiții și fraudă. Rezultatele din ambele studii au demonstrat că este nevoie de o mai bună educare și informare a investitorilor cu privire la piețele de capital și la frauda de investiții . Educația în acest domeniu este deosebit de importantă, deoarece investitorii își asumă mai mult riscul și responsabilitatea de a-și gestiona economiile pentru pensionare, iar o populație mare de oameni in varsta intră în anii de pensionare în toată America de Nord .

În 2005, agentia guvernamentala British Columbia Securities Commission (BCSC) a finanțat Studiul Eron Mortgage. [28] A fost primul studiu sistematic al unei singure fraude de investiții, concentrându-se pe mai mult de 2.200 de investitori din domeniul Eron Mortgage. Printre altele, raportul a identificat faptul că investitorii care se apropie de pensionare fără resurse adecvate și bărbați de vârstă mijlocie erau predispusi la frauda investițională. Raportul sugerează că educația pentru investitori va deveni și mai importantă pe măsură ce generația oamenilor în vârstă intră la pensionare.

În Canada, Luna Alfabetizării Financiare are loc în luna noiembrie pentru a încuraja canadienii să preia controlul bunăstării lor financiare și să investească în viitorul lor financiar, învățând despre subiecte ale finanțelor personale. De asemenea, Canada a înființat o entitate guvernamentală care „promovează educația financiară și crește conștientizarea consumatorilor cu privire la drepturile și responsabilitățile lor”. Pe lângă asta, agenția „asigură că entitățile financiare reglementate federal respectă măsurile de protecție a consumatorilor. [29]

Statele Unite

În SUA, o organizație națională neguvernamentala numita Jump$tart Coalition for Personal Financial Literacy este un ansamblu de organizații corporative, academice, non-profit și guvernamentale care lucrează pentru educație financiară din 1995.

Departamentul Trezoreriei Statelor Unite și-a înființat Biroul de Educație Financiară în 2002; iar Congresul SUA a înființat Comisia pentru Alfabetizare și Educație Financiară în temeiul Legii privind Imbunătățirea Educației și Educației Financiare în 2003. Comisia a publicat în 2006 un document numit Strategia Națională Privind Alfabetizarea Financiară [30] .

În timp ce multe organizații au sprijinit mișcarea de alfabetizare financiară, acestea pot diferi în funcție de definițiile lor pentru alfabetizare financiară. Într-un raport al Consiliului Consultativ al Președintelui în domeniul Qlfabetizării Financiare, autorii au solicitat o definiție consecventă a alfabetizării financiare prin care programele de educație financiară să poată fi stabilite. Ei au definit alfabetizarea financiară drept „capacitatea de a utiliza cunoștințe și abilități pentru a gestiona eficient resursele financiare pentru o viață de bunăstare financiară”. [31]

Consiliul pentru Educație Economică (CEE) a efectuat un sondaj asupra statelor din 2009 și a constatat că 44 de state au în prezent educație financiară personală K-12 sau orientări în vigoare. [32] Cu toate acestea, "doar 17 state solicită elevi de liceu să urmeze un curs în finanțe personale." [33]

Centrul pentru Alfabetizare Financiară de la Colegiul Champlain efectuează o anchetă bianuală a cerințelor de alfabetizare financiară la nivel național. Sondajul din 2017 a constatat că Utah avea cea mai mare cerință de stat din țară, în timp ce în Alaska, Delaware, DC, Hawaii, Rhode Island și Dakota de Sud, elevii sunt în totalitate dependenți de inițiativa consiliului școlar local. [34]

În iulie 2010, Congresul Statelor Unite a aprobat Legea Privind Reforma și Protecția Consumatorilor din Dodd-Frank Wall Street (Dodd-Frank Act), care a creat Biroul Pentru Protecția Financiară a Consumatorilor (eng. Consumer Financial Protection Bureau - abv. CFPB). CFPB a fost însărcinată, printre alte mandate, să promoveze educația financiară prin intermediul grupului său de implicare și educație pentru consumatori. [35]

Unii cercetători din domeniul alfabetizării financiare au ridicat întrebări cu privire la caracterul politic al educației în domeniul alfabetizării financiare, susținând că justifică transferul unui risc financiar mai mare (de exemplu, taxe de școlarizare, pensii, costuri de îngrijire a sănătății etc.) către persoane fizice din corporații și guverne. Mulți dintre acești cercetători susțin o educație de alfabetizare financiară, care este mai orientată în mod critic și mai amplă: o educație care ajută indivizii să înțeleagă mai bine nedreptatea sistemică și excluderea socială, decât una care înțelege eșecul financiar ca o problemă individuală și caracterul riscului financiar. ca apolitic. Mulți dintre acești cercetători lucrează în cadrul justiției sociale, pedagogiei critice, paradigmelor feministe și ale teoriei raselor critice . [36] [37] [38] [39] [40] [41]

Vezi și

  • Aprofundarea financiară
  • Includerea financiară
  • Reglementarea financiară
  • Munca socială financiară

Referințe

  1. ^ Klapper, L; Lusardi, A (). „Financial Literacy Around the World”. Journal of Pension Economics and Finance. doi:10.3386/w17107. PMC 5445931 Accesibil gratuit. 
  2. ^ „Hecklinger, Richard E. Deputy Secretary-General of the OECD speaking January 9, 2006 at The Smith Institute, London”. New Statesman. . Arhivat din original la . 
  3. ^ Clark, Robert (). „Can Simple Informational Nudges Increase Employee Participation in a 401 (k) Plan?”. Southern Economic Journal. 80 (3): 677–701. doi:10.4284/0038-4038-2012.199. 
  4. ^ „Shawn Cole & Gauri Kartini Shastry, If You Are So Smart, Why Aren't You Rich? The Effects of Education, Financial Literacy and Cognitive Ability on Financial Market Participation (November 2008)” (PDF). afi.es. 
  5. ^ Willis, Lauren E. (). „Evidence and Ideology in Assessing the Effectiveness of Financial Literacy Education”. SSRN. 
  6. ^ Enkhbold, Enerelt (2016). TV drama promotes financial education in Mongolia. ADB Blog
  7. ^ „Indian women surpass Chinese in financial literacy”. The Times Of India. . Arhivat din original la . 
  8. ^ „About the National Financial Literacy Strategy”. financialliteracy.gov.au. Arhivat din original la . 
  9. ^ „Teaching: A comprehensive program to develop consumer and financial capability in young Australians”. moneysmart.gov.au. . 
  10. ^ „Know Risk”. anziif.com. ANZIIF. 
  11. ^ a b „FINANCIAL PLANNING: Make financial literacy part of school studies”. DNA India (în engleză). . Accesat în . 
  12. ^ „SEBI wants govt rethink on RBI representation on its board”. Moneycontrol. Accesat în . 
  13. ^ „Agricultural reform: How to boost farmer income – Decoded here”. The Financial Express. . Accesat în . 
  14. ^ „Students to get lessons on PAN card, I-T returns & more | Indore News - Times of India”. The Times of India (în engleză). Accesat în . 
  15. ^ Saudi Gazette (). „SEDCO launches Riyali financial literacy program”. Saudi Gazette. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „Citi-NIE Financial Literacy Hub for Teachers”. finlit.nie.edu.sg. Arhivat din original la . 
  17. ^ „The MoneySENSE Singapore Polytechnic Institute For Financial Literacy”. finlit.sg. 
  18. ^ Reading Room. „MoneySENSE”. moneysense.gov.sg. 
  19. ^ „Home – Singapore Polytechnic”. sp.edu.sg. 
  20. ^ About the FSMA, retrieved 17-8-16
  21. ^ „Financial Literacy and Retirement Planning in Switzerland” (PDF). gflec.org. 
  22. ^ Brown, M.; Henchoz, C.; Spycher, T. (). „Culture and financial literacy: Evidence from a within-country language border”. Journal of Economic Behavior and Organization. 150: 62–85. doi:10.1016/j.jebo.2018.03.011. 
  23. ^ "Iconomix webpage", Swiss National Bank
  24. ^ a b c "Financial capability in the UK: Delivering Change", Financial Services Authority, 2006, page 1 ISBN: 1-84518-418-1
  25. ^ „MoneyForce”. RBL. . Accesat în . 
  26. ^ Canadian Securities Administrators and Innovative Research Group, Inc. (). „CSA Investor Index” (PDF). csa-acvm.ca. Arhivat din original (PDF) la . 
  27. ^ Canadian Securities Administrators and Innovative Research Group, Inc. (). „2007 CSA Investor Study: Understanding the Social Impact of Investment Fraud” (PDF). bcsc.bc.ca. Arhivat din original (PDF) la . 
  28. ^ Eron Mortgage Study, Neil Boyd, Professor and Associate Director, School of Criminology Simon Fraser University, March 31, 2005
  29. ^ „Financial Consumer Agency of Canada”. canada.ca. Accesat în . 
  30. ^ Financial Literacy and Education Commission (). „Taking Ownership of the Future: The National Strategy for Financial Literacy” (PDF). mymoney.gov. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  31. ^ President's Advisory Council on Financial Literacy (ianuarie 2009). „2008 Annual Report to the President” (PDF). ustreas.gov. Arhivat din original (PDF) la . 
  32. ^ „National Endowment for Financial Education”. NEFE. Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ Folger, Jean (). „Teaching Financial Literacy to Teens”. investopedia.com. 
  34. ^ „Is Your State Making the Grade: 2017 National Report Card on State Efforts to Improve Financial Literacy in High Schools”. Center For Financial Literacy. Champlain College. . Accesat în . 
  35. ^ „About us > Consumer Financial Protection Bureau”. Consumerfinance.gov. . Accesat în . 
  36. ^ Arthur, Chris (). Financial Literacy Education: Neoliberalism, the Consumer and the Citizen. Educational Futures: Rethinking Theory and Practice. 53. Rotterdam; Boston: Sense Publishers. doi:10.1007/978-94-6091-918-3. ISBN 9789460919183. OCLC 811002204. 
  37. ^ Pinto, Laura Elizabeth; Coulson, Eliabeth (). „Social justice and the gender politics of financial literacy education”. Journal of the Canadian Association for Curriculum Studies. 9 (2): 54–85. Accesat în . 
  38. ^ Lucey, Thomas A; Laney, James D. (). Reframing Financial Literacy: Exploring the Value of Social Currency. Charlotte, NC: Information Age Publishing. ISBN 9781617357190. OCLC 766607825. 
  39. ^ Williams, Toni (aprilie 2007). „Empowerment of whom and for what? Financial literacy education and the new regulation of consumer financial services” (PDF). Law & Policy. 29 (2): 226–256. doi:10.1111/j.1467-9930.2007.00254.x. 
  40. ^ Pinto, Laura Elizabeth (). „When politics trump evidence: financial literacy education narratives following the global financial crisis”. Journal of Education Policy. 28 (1): 95–120. doi:10.1080/02680939.2012.690163. 
  41. ^ Hütten, Moritz; Maman, Daniel; Rosenhek, Zeev; Thiemann, Matthias (). „Critical financial literacy: an agenda” (PDF). International Journal of Pluralism and Economics Education. 9 (3): 274–291. doi:10.1504/IJPEE.2018.093405. 

Linkuri externe

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Educație_financiară&oldid=13196840