Sindromul de stres posttraumatic: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
embed {{Informații bibliotecare}} with Wikidata information
Completare
Linia 1: Linia 1:
{{problemearticol|referințe=septembrie 2013|wikizare=septembrie 2013}}
{{problemearticol|referințe=septembrie 2013|wikizare=septembrie 2013}}
'''Sindromul de stres posttraumatic''' este o afecțiune specifică soldaților întorși din teatrele de luptă. De-a lungul timpului, în [[limba engleză]], acest fenomen a purtat diferite nume, începand cu ''shell shock'' (speriat de bombe) și continuând cu ''battle fatigue'' și ''operational exhaustion'' pentru ca în final, termenul de ''sindrom de stres posttraumatic'' să se impună.
'''Sindromul de stres posttraumatic''' este o afecțiune specifică soldaților întorși din teatrele de luptă. De-a lungul timpului, în [[limba engleză]], acest fenomen a purtat diferite nume, începand cu ''shell shock'' (speriat de bombe) și continuând cu ''battle fatigue'' și ''operational exhaustion'' pentru ca în final, termenul de ''sindrom de stres posttraumatic'' să se impună.

Majoritatea persoanelor care se confruntă cu un eveniment traumatic nu dezvoltă PTSD.<ref name=BMJ2015>{{cite journal | authors = Bisson JI, Cosgrove S, Lewis C, Robert NP | title = Post-traumatic stress disorder | journal = BMJ | volume = 351 | pages = h6161 | date = November 2015 | pmid = 26611143 | pmc = 4663500 | doi = 10.1136/bmj.h6161 }}</ref> Persoanele care suferă traume interpersonale, cum ar fi violul sau abuzul asupra copiilor, sunt mai susceptibile să dezvolte PTSD, în comparație cu persoanele care suferă traume bazate pe atacuri, precum accidente și [[Catastrofă naturală|dezastre naturale]].<ref name=Zoladz>{{cite journal | authors = Zoladz PR, Diamond DM | title = Current status on behavioral and biological markers of PTSD: a search for clarity in a conflicting literature | journal = Neuroscience and Biobehavioral Reviews | volume = 37 | issue = 5 | pages = 860–95 | date = June 2013 | pmid = 23567521 | doi = 10.1016/j.neubiorev.2013.03.024 }}</ref> Aproximativ jumătate dintre oameni dezvoltă PTSD în urma violului.<ref name=BMJ2015/><ref>{{cite book |last1=Petrak |first1=Jenny |last2=Hedge |first2=Barbara |title=The Trauma of Sexual Assault: Treatment, Prevention and Practice |date=2003 |publisher=John Wiley & Sons |isbn=9780470851388 |page=29 |url=https://books.google.ca/books?id=6KZfQ6cSVHoC&pg=PA29 }}</ref> Copiii au mai puține șanse decât adulții să dezvolte PTSD după traumatism, mai ales dacă au sub 10 ani.<ref name="UK2005">{{Cite book |last=National Collaborating Centre for Mental Health (UK) |title=Post-Traumatic Stress Disorder: The Management of PTSD in Adults and Children in Primary and Secondary Care |layurl=https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmedhealth/PMH0015848/ |laysource=Pubmed Health (plain English) |work=NICE Clinical Guidelines, No. 26 |publisher=Gaskell (Royal College of Psychiatrists) |url=https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK56494/ |year=2005 |deadurl=no |archive-url=https://web.archive.org/web/20170908143630/https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK56494/ |archive-date=2017-09-08 |isbn=9781904671251 |series=National Institute for Health and Clinical Excellence: Guidance }} {{open access}}</ref> Diagnosticul se bazează pe prezența unor simptome specifice în urma unui eveniment traumatic.<ref name=BMJ2015/>

Prevenirea poate fi posibilă atunci când consilierea este orientată către cei cu simptome precoce, dar nu este eficientă atunci când sunt furnizate tuturor persoanelor expuse la traume, indiferent dacă sunt sau nu simptome.<ref name=BMJ2015/> Principalele tratamente pentru persoanele cu PTSD sunt consilierea (psihoterapia) și medicația.<ref name=NIH2016>{{cite web|title=Post-Traumatic Stress Disorder|url=http://www.nimh.nih.gov/health/topics/post-traumatic-stress-disorder-ptsd/index.shtml|website=National Institute of Mental Health|access-date=10 March 2016|date=February 2016|deadurl=no|archive-url=https://web.archive.org/web/20160309184015/http://www.nimh.nih.gov/health/topics/post-traumatic-stress-disorder-ptsd/index.shtml|archive-date=9 March 2016}}</ref><ref name=Haa2015>{{cite journal | authors = Haagen JF, Smid GE, Knipscheer JW, Kleber RJ | title = The efficacy of recommended treatments for veterans with PTSD: A metaregression analysis | journal = Clinical Psychology Review | volume = 40 | pages = 184–94 | date = August 2015 | pmid = 26164548 | doi = 10.1016/j.cpr.2015.06.008 }}</ref> [[Antidepresiv|Antidepresivele]] tipului de inhibitor selectiv al recaptării serotoninei sunt medicamentele de primă linie pentru PTSD și au ca rezultat beneficiile la aproximativ jumătate din oameni.<ref name="Berger-2009">{{cite journal | authors = Berger W, Mendlowicz MV, Marques-Portella C, Kinrys G, Fontenelle LF, Marmar CR, Figueira I | title = Pharmacologic alternatives to antidepressants in posttraumatic stress disorder: a systematic review | journal = Progress in Neuro-Psychopharmacology & Biological Psychiatry | volume = 33 | issue = 2 | pages = 169–80 | date = March 2009 | pmid = 19141307 | pmc = 2720612 | doi = 10.1016/j.pnpbp.2008.12.004 }}</ref> Beneficiile medicamentelor sunt mai mici decât cele văzute cu consiliere.<ref name=BMJ2015/> Nu se cunoaște dacă utilizarea de medicamente și consiliere împreună are un beneficiu mai mare decât ambele metode separat.<ref name=BMJ2015/><ref name="pmid20614457">{{cite journal | authors = Hetrick SE, Purcell R, Garner B, Parslow R | title = Combined pharmacotherapy and psychological therapies for post traumatic stress disorder (PTSD) | journal = The Cochrane Database of Systematic Reviews | issue = 7 | pages = CD007316 | date = July 2010 | pmid = 20614457 | doi = 10.1002/14651858.CD007316.pub2 }}</ref> Alte medicamente nu au suficiente dovezi pentru a susține utilizarea lor și, în cazul [[Benzodiazepină|benzodiazepinelor]], pot agrava rezultatele.<ref name=Gui2015>{{cite journal | authors = Guina J, Rossetter SR, DeRHODES BJ, Nahhas RW, Welton RS | title = Benzodiazepines for PTSD: A Systematic Review and Meta-Analysis | journal = Journal of Psychiatric Practice | volume = 21 | issue = 4 | pages = 281–303 | date = July 2015 | pmid = 26164054 | doi = 10.1097/pra.0000000000000091 }}</ref><ref name=Hos2015>{{cite journal | authors = Hoskins M, Pearce J, Bethell A, Dankova L, Barbui C, Tol WA, van Ommeren M, de Jong J, Seedat S, Chen H, Bisson JI | title = Pharmacotherapy for post-traumatic stress disorder: systematic review and meta-analysis | journal = The British Journal of Psychiatry | volume = 206 | issue = 2 | pages = 93–100 | date = February 2015 | pmid = 25644881 | doi = 10.1192/bjp.bp.114.148551 | quote = Some drugs have a small positive impact on PTSD symptoms }}</ref>

== Note ==
<references />


{{Informații bibliotecare}}
{{Informații bibliotecare}}

Versiunea de la 14 august 2019 10:49

Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
 Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.

Sindromul de stres posttraumatic este o afecțiune specifică soldaților întorși din teatrele de luptă. De-a lungul timpului, în limba engleză, acest fenomen a purtat diferite nume, începand cu shell shock (speriat de bombe) și continuând cu battle fatigue și operational exhaustion pentru ca în final, termenul de sindrom de stres posttraumatic să se impună.

Majoritatea persoanelor care se confruntă cu un eveniment traumatic nu dezvoltă PTSD.[1] Persoanele care suferă traume interpersonale, cum ar fi violul sau abuzul asupra copiilor, sunt mai susceptibile să dezvolte PTSD, în comparație cu persoanele care suferă traume bazate pe atacuri, precum accidente și dezastre naturale.[2] Aproximativ jumătate dintre oameni dezvoltă PTSD în urma violului.[1][3] Copiii au mai puține șanse decât adulții să dezvolte PTSD după traumatism, mai ales dacă au sub 10 ani.[4] Diagnosticul se bazează pe prezența unor simptome specifice în urma unui eveniment traumatic.[1]

Prevenirea poate fi posibilă atunci când consilierea este orientată către cei cu simptome precoce, dar nu este eficientă atunci când sunt furnizate tuturor persoanelor expuse la traume, indiferent dacă sunt sau nu simptome.[1] Principalele tratamente pentru persoanele cu PTSD sunt consilierea (psihoterapia) și medicația.[5][6] Antidepresivele tipului de inhibitor selectiv al recaptării serotoninei sunt medicamentele de primă linie pentru PTSD și au ca rezultat beneficiile la aproximativ jumătate din oameni.[7] Beneficiile medicamentelor sunt mai mici decât cele văzute cu consiliere.[1] Nu se cunoaște dacă utilizarea de medicamente și consiliere împreună are un beneficiu mai mare decât ambele metode separat.[1][8] Alte medicamente nu au suficiente dovezi pentru a susține utilizarea lor și, în cazul benzodiazepinelor, pot agrava rezultatele.[9][10]

Note

  1. ^ a b c d e f Bisson JI, Cosgrove S, Lewis C, Robert NP (noiembrie 2015). „Post-traumatic stress disorder”. BMJ. 351: h6161. doi:10.1136/bmj.h6161. PMC 4663500 Accesibil gratuit. PMID 26611143. 
  2. ^ Zoladz PR, Diamond DM (iunie 2013). „Current status on behavioral and biological markers of PTSD: a search for clarity in a conflicting literature”. Neuroscience and Biobehavioral Reviews. 37 (5): 860–95. doi:10.1016/j.neubiorev.2013.03.024. PMID 23567521. 
  3. ^ Petrak, Jenny; Hedge, Barbara (). The Trauma of Sexual Assault: Treatment, Prevention and Practice. John Wiley & Sons. p. 29. ISBN 9780470851388. 
  4. ^ National Collaborating Centre for Mental Health (UK) (). Post-Traumatic Stress Disorder: The Management of PTSD in Adults and Children in Primary and Secondary Care. NICE Clinical Guidelines, No. 26. National Institute for Health and Clinical Excellence: Guidance. Gaskell (Royal College of Psychiatrists). ISBN 9781904671251. Arhivat din originalul de la . Sumar pentru neinițiați – Pubmed Health (plain English).  open access publication - free to read
  5. ^ „Post-Traumatic Stress Disorder”. National Institute of Mental Health. februarie 2016. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  6. ^ Haagen JF, Smid GE, Knipscheer JW, Kleber RJ (august 2015). „The efficacy of recommended treatments for veterans with PTSD: A metaregression analysis”. Clinical Psychology Review. 40: 184–94. doi:10.1016/j.cpr.2015.06.008. PMID 26164548. 
  7. ^ Berger W, Mendlowicz MV, Marques-Portella C, Kinrys G, Fontenelle LF, Marmar CR, Figueira I (martie 2009). „Pharmacologic alternatives to antidepressants in posttraumatic stress disorder: a systematic review”. Progress in Neuro-Psychopharmacology & Biological Psychiatry. 33 (2): 169–80. doi:10.1016/j.pnpbp.2008.12.004. PMC 2720612 Accesibil gratuit. PMID 19141307. 
  8. ^ Hetrick SE, Purcell R, Garner B, Parslow R (iulie 2010). „Combined pharmacotherapy and psychological therapies for post traumatic stress disorder (PTSD)”. The Cochrane Database of Systematic Reviews (7): CD007316. doi:10.1002/14651858.CD007316.pub2. PMID 20614457. 
  9. ^ Guina J, Rossetter SR, DeRHODES BJ, Nahhas RW, Welton RS (iulie 2015). „Benzodiazepines for PTSD: A Systematic Review and Meta-Analysis”. Journal of Psychiatric Practice. 21 (4): 281–303. doi:10.1097/pra.0000000000000091. PMID 26164054. 
  10. ^ Hoskins M, Pearce J, Bethell A, Dankova L, Barbui C, Tol WA, van Ommeren M, de Jong J, Seedat S, Chen H, Bisson JI (februarie 2015). „Pharmacotherapy for post-traumatic stress disorder: systematic review and meta-analysis”. The British Journal of Psychiatry. 206 (2): 93–100. doi:10.1192/bjp.bp.114.148551. PMID 25644881. Some drugs have a small positive impact on PTSD symptoms 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sindromul_de_stres_posttraumatic&oldid=13031775