Demență: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Diferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
Creată prin traducerea paginii „Dementia”
(Nicio diferență)

Versiunea de la 19 martie 2019 23:49

Dementa este o categorie largă de boli cerebrale care cauzeaza o pe termen lung și de multe ori, scădere treptată în capacitatea de a gândi și amintiți-vă că este suficient de mare pentru a afecta o persoană de funcționare de zi cu zi.[1] Alte comune simptome includ probleme emoționale, dificultăți cu limba, și o scădere în motivare.[2] O persoană este conștiința este, de obicei, nu sunt afectate. O demență diagnosticul necesită o schimbare de la o persoană obișnuită funcționarea mentală și o scădere mai mare decât ar fi de așteptat din cauza îmbătrânirii.[3] Aceste boli au, de asemenea, un efect semnificativ asupra unei persoane care ii ingrijesc.

Cel mai frecvent tip de demență este boala Alzheimer, care reprezintă 50% la 70% din cazuri. Alte tipuri comune includ demența vasculară (25%), corp Lewy demența (15%), și demență frontotemporală. Cauze mai putin comune includ hidrocefalia cu presiune normală, boala Parkinson, dementa, sifilis, boala Creutzfeldt–Jakob , printre altele.[4] Mai mult de un tip de demență pot exista în aceeași persoană. Un procent mic de cazuri în familie. În DSM-5, demență fost reclasificate ca o tulburare neurocognitive, cu diferite grade de severitate.[5] Diagnosticul se bazează de obicei pe istoricul bolii și testarea cognitivă cu imagistică medicală și analize de sânge utilizate pentru a exclude alte cauze posibile.[6] La mini test pentru examinarea stării mentale este una din cele mai folosite teste cognitive. Eforturile de a preveni dementa includ încercarea de a reduce factorii de risc , cum ar fi hipertensiune arterială, fumat, diabet zaharatși obezitate. Screening-ul populației generale pentru tulburare nu este recomandată.[7]

Nu există niciun leac pentru demență. Inhibitorii de colinesterază , precum donepezil sunt adesea folosite și pot fi benefice în ușoară până la moderată tulburare.[8][9][10] Beneficiu general, cu toate acestea, pot fi minore.[11] Există multe măsuri care pot îmbunătăți calitatea vieții persoanelor cu dementa si ingrijitorii lor. Cognitive și comportamentale intervenții pot fi adecvate. Educarea și oferirea de suport emoțional pentru insotitor este important. Programe de exercitii fizice pot fi benefice cu privire la activitățile de zi cu zi și potențial de a îmbunătăți rezultatele.[12] Tratamentul de probleme de comportament cu antipsihotice este comun, dar de obicei nu este recomandată datorită puține beneficii și efecte secundare, inclusiv un risc crescut de deces.[13][14]

La nivel global, dementa a afectat aproximativ 46 de milioane de persoane în 2015.[15] Aproximativ 10% din oameni dezvolta tulburare la un moment dat în viața lor.[16] Devine mai frecvent cu vârsta.[17] Aproximativ 3% dintre persoanele cu vârsta între 65-74 demență, 19% între 75 și 84 de ani, și aproape jumătate din cei peste 85 de ani.[18] În 2013 demență a dus la aproximativ 1,7 milioane de decese până la 0,8 milioane în 1990.[19] Cu cât mai mulți oameni trăiesc mai mult, demență este din ce în ce mai frecvente în rândul populației ca un întreg. Pentru persoane de o anumită vârstă, cu toate acestea, poate fi din ce în ce mai puțin frecventă, cel puțin în țările dezvoltate, din cauza la o scădere a factorilor de risc. Este una dintre cele mai comune cauze de invaliditate printre cele vechi. Acesta este considerat a rezultat în costuri economice de NE$604 miliarde de euro pe an. Persoanele cu dementa sunt de multe ori fizic sau chimic reținut la un grad mai mare decât este necesar, ridicând probleme de drepturile omului. Stigmatizarea socială împotriva celor afectați este comună.

Note

  1. ^ „Dementia Fact sheet N°362”. aprilie 2012. Arhivat din original la . Accesat în . Mentenanță CS1: Formatul datelor (link)
  2. ^ „Dementia”. BMJ. 338: b75. februarie 2009. doi:10.1136/bmj.b75. PMID 19196746. Mentenanță CS1: Formatul datelor (link)
  3. ^ Budson, Andrew; Solomon, Paul (). Memory loss : a practical guide for clinicians. [Edinburgh?]: Elsevier Saunders. ISBN 978-1-4160-3597-8. 
  4. ^ Gauthier, Serge (). Clinical diagnosis and management of Alzheimer's disease (ed. 3rd). Abingdon, Oxon: Informa Healthcare. pp. 53–54. ISBN 978-0-203-93171-4. 
  5. ^ Association, American Psychiatric (). Diagnostic and statistical manual of mental disorders : DSM-5 (ed. 5th). Washington, DC: American Psychiatric Association. pp. 591–603. ISBN 978-0-89042-554-1. 
  6. ^ „Dementia diagnosis and assessment” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  7. ^ „Dementia overview” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  8. ^ Kavirajan H, Schneider LS (septembrie 2007). „Efficacy and adverse effects of cholinesterase inhibitors and memantine in vascular dementia: a meta-analysis of randomised controlled trials”. The Lancet. Neurology. 6 (9): 782–92. doi:10.1016/s1474-4422(07)70195-3. PMID 17689146. 
  9. ^ Birks J (ianuarie 2006). „Cholinesterase inhibitors for Alzheimer's disease”. The Cochrane Database of Systematic Reviews (1): CD005593. doi:10.1002/14651858.CD005593. PMID 16437532. 
  10. ^ Rolinski M, Fox C, Maidment I, McShane R (martie 2012). „Cholinesterase inhibitors for dementia with Lewy bodies, Parkinson's disease dementia and cognitive impairment in Parkinson's disease”. The Cochrane Database of Systematic Reviews. 3 (3): CD006504. doi:10.1002/14651858.CD006504.pub2. PMID 22419314. 
  11. ^ Commission de la transparence (iunie 2012). „Drugs for Alzheimer's disease: best avoided. No therapeutic advantage” [Drugs for Alzheimer's disease: best avoided. No therapeutic advantage]. Prescrire International. 21 (128): 150. PMID 22822592. 
  12. ^ Forbes D, Forbes SC, Blake CM, Thiessen EJ, Forbes S (aprilie 2015). „Exercise programs for people with dementia”. The Cochrane Database of Systematic Reviews (Submitted manuscript). 132 (4): 195–96. doi:10.1002/14651858.CD006489.pub4. PMID 25874613. 
  13. ^ National Institute for Health and Clinical Excellence. „Low-dose antipsychotics in people with dementia”. nice.org.uk. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „Information for Healthcare Professionals: Conventional Antipsychotics”. fda.gov. . Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  15. ^ GBD 2015 Disease and Injury Incidence and Prevalence Collaborators (octombrie 2016). „Global, regional, and national incidence, prevalence, and years lived with disability for 310 diseases and injuries, 1990–2015: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2015”. Lancet. 388 (10053): 1545–1602. doi:10.1016/S0140-6736(16)31678-6. PMC 5055577 Accesibil gratuit. PMID 27733282. 
  16. ^ Loy CT, Schofield PR, Turner AM, Kwok JB (martie 2014). „Genetics of dementia”. Lancet. 383 (9919): 828–40. doi:10.1016/s0140-6736(13)60630-3. PMID 23927914. 
  17. ^ Larson EB, Yaffe K, Langa KM (decembrie 2013). „New insights into the dementia epidemic”. The New England Journal of Medicine. 369 (24): 2275–77. doi:10.1056/nejmp1311405. PMC 4130738 Accesibil gratuit. PMID 24283198. 
  18. ^ Umphred, Darcy (). Neurological rehabilitation (ed. 6th). St. Louis, MO: Elsevier Mosby. p. 838. ISBN 978-0-323-07586-2. Arhivat din originalul de la . 
  19. ^ GBD 2013 Mortality and Causes of Death Collaborators (ianuarie 2015). „Global, regional, and national age-sex specific all-cause and cause-specific mortality for 240 causes of death, 1990–2013: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2013”. Lancet. 385 (9963): 117–71. doi:10.1016/S0140-6736(14)61682-2. PMC 4340604 Accesibil gratuit. PMID 25530442. 

Legături externe

Materiale media legate de Demență senilă la Wikimedia Commons

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Demență&oldid=12688740