Wu Zetian

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Wu Zetian
Imparateasa Dinastiei Zhou
A Tang Dynasty Empress Wu Zetian.JPG
Domnie 16 octombrie 690 – 22 februarie 705
Nume complet Wu (武)Mei (媚) Zhao (曌/瞾) Zhao (照)
Născut 17 februarie 624,Lizhou, Sichuan
Decedat 16 decembrie 705 (81 ani )Luoyang
Predecesor nimeni, imparatul Ruizong ca imparat al dinastiei Tang care a fost abolita
Succesor dinastie abolita,imparatul Zhongzong al dinastiei Tang restaurata
Căsătorită cu Taizong, Gaozong
Urmași Li Hong[*], Li Xian[*], Emperor Zhongzong of Tang[*], Emperor Ruizong of Tang[*], Princess Taiping[*], Princess Si of Anding[*]
Casa Regală Wu Casa lui Li (casatorie)
Tată Wu Shihuo, ducele Ding de Ying
Mamă doamna Yang
Frați Q10367447[*], Q10367469[*]


Ca majoritatea civilizatiilor, China a fost dominata de bărbați în istoria sa. Până foarte recent, femeile si-au emancipat drepturile,dar in niciun caz dreptul de-a conduce. Pentru o femeie , pentru a atinge rangul de împărat, să devină cel mai puternic om din China, a fost aproape nemaiauzit. Doar o singură persoană în întregime de istoria Chinei a fost în măsură să facă acest lucru. Această persoană a fost Wu Zetian, unul dintre cei mai remarcabili lideri - de sex feminin sau masculin - pe care lumea a văzut vreodată. Multi istorici o compară cu faraonul Hatshepsut, cu regina Elisabeta I si cu țarul Ecaterina a II-a, capabile să-și conducă singure statul.

Concubina lui Wu[modificare | modificare sursă]

O fetita frumoasa la doar vârsta de 13 ani (în aproximativ 639 d.Hr.), Wu a devenit o concubina împăratului Taizong. Ea nu i-a facut nici un copil împăratului, și la moartea sa, în 649, ea a părăsit palatul pentru a deveni o calugarita budista, asa cum obisnuiau toate concubinele sa procedeze cand nu faceau copii. Asta ar fi trebui să fi fost sfârșitul vietii ei. Cu toate acestea, soarta a fost să-i dea o altă șansă la glorie. Politica Chinei devine extrem de complicată. Împărătesei Wang, soția împăratului curent, Gaozong (fiul împăratului Taizon), i-a fost teamă că Gaozong devenise prea îndrăgostit nebunește de consoarta Xiao. Aceasta a fost într-adevăr o chestiune de îngrijorare, cum se stia ca consoartele erau cunoscute pentru ca le inlocuia pe împărătese, care au fost ucișe ulterior ca rezultat. Pentru a redirecționa atenția soțului ei de la consoarta Xiao, împărăteasa i-a porunci lui Wu - care era încă tânără și frumoasă,sa revena la palat și sa se reinstalezze ca consoarta. Această tactică a fost de un succes complet - prea completă, de fapt.In câțiva ani,Wu le-a înlocuit atât pe consoarta Xiao și pe împărăteasa Wang, din cauza ca Wu Zetian a devenit in scurt timp favorita lui Gaozong, iar lupta pentru putere a inceput sa se dea intre cele femei: Imparateasa Wang, Wu Zetian si concubina Xiao. Wu Zetian a dat nastere unei fetite ce a murit la scurt timp. Gaozong si oficialii de la curte au acuzat-o pe imparateasa de uciderea copilului. Ca urmare, Gaozong a inlocuit-o pe aceasta cu Wu Zetian, ca imparateasa. In anul 655, concubina Xiao si fosta imparateasa Wang au fost acuzate de vrajitorie si au fost executate la ordinul lui Wu Zetian.Astfel,ea a atins rangul de împărăteasa. Unii istorici cred că ea si-a ucis propria ei fiica ca sa ajunga ea imparateasa. În timp ce acest lucru nu este dovedit, evenimentele ulterioare au sugerat că un astfel de act i-a atins scopul .

Mausoleu inchinat lui Wu Zeitan si sotului ei,imparatului Gaozong

Împărăteasa consoarta Wu[modificare | modificare sursă]

Ca Împărăteasa Consort, Wu s-a instalat rapid pentru a-si consolida puterea . A exilat si executat numerosi functionari puternici. Ea a fost un consilier în măsură sa-l sfatuiasca pe împărat . In 660 d.Hr., împăratul a început să sufere de o boala ( unii istorici presupun ca a fost cauzată de otrăvirea lentă de catre Wu). Wu a demonstrat a fi un administrator capabil, cu spirit ascuțit și cunoștințe vaste de istorie și literatură. Ea a arătat, de asemenea, o capacitate remarcabilă de a cauta si distruge pe cei care au complotat împotriva ei, precum și pe cei care ar putea constitui într-o zi o amenințare. Când împăratul Gaozong a murit în 683 , ea a fost incontestabil cel mai puternic om din China.

Împărăteasa văduvă Wu[modificare | modificare sursă]

După moartea lui Gaozong, Zhongzong ,fiul lui Wu , a devenit împărat. El a început imediat afișarea semnelor ingrijoratoare de independență, inclusiv de numire a funcționarilor pe posturi importante, fără a se consulta cu mama sa. Acest lucru submina baza de putere a lui Wu, iar ea a luat o acțiune decisivă. Zhongzong a fost demis și exilat, și fiul cel mai mic Wu, Ruizong, a devenit împărat. Cu toate acestea, Wu si-a păstrat noul impărat într-o izolare,fara sa faca nimic pentru a ofensa pe impărăteasa văduvă.

Împăratul Wu[modificare | modificare sursă]

În 690 d.Hr., Wu a preluat tronul însăși, fiului ei, Ruizong,fiindu-i redusa titulatura,devenind doar un print incoronat . Acest lucru a determinat multe nemultumiri în rândul tradiționaliștilor, pe care Wu le-a manipulat în mod eficient, de obicei, in mod brutal. Ea a extins competențele poliției secrete, și sute de opozanti au fost exilați, închiși sau chiar uciși. Si-a trimis generalii numit sa cucereasca Coreea. A influentat raspandirea budismului în China si a facut aceasta religie oficiala, înlocuind Taoismul. A redus taxele si a crescut producția din agricultură.Ea a tinut acest post de imparat pentru aproximativ 15 de ani, până când, la vârsta de 80,fiind grav bolnava, a fost destituita. A murit mai târziu, în același an. Desi,domnia sa a fost extrem de sangeroasa, ea ramane in istorie ca o fascinanta personalitate si ca unicul imparat de sex feminin al Chinei.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  • Beckwith, Christopher I. (2009): Empires of the Silk Road: A History of Central Eurasia from the Bronze Age to the Present. Princeton: Princeton University Press. ISBN 978-0-691-13589-2.
  • Book of Tang, vol. 6.[1]
  • Cotterell, Yong Yap and Arthur Cotterell (1975). The Early Civilization of China. New York: G.P.Putnam's Sons. ISBN 399-11595-1
  • Empress of China: Wu Ze Tian, by Jiang, Cheng An, Victory Press 1998
  • Kang-i Sun Chang,Haun Saussy,Charles Yim-tze Kwong (1999). Women writers of traditional China: an anthology of poetry and criticism. Stanford University Press 
  • Fairbank, John King (1992), China: A New History. Cambridge, Massachusetts: Belknap Press/Harvard University Press. ISBN 0-674-11670-4
  • Murck, Alfreda (2000). Poetry and Painting in Song China: The Subtle Art of Dissent. Cambridge (Massachusetts) and London: Harvard University Asia Center for the Harvard-Yenching Institute. ISBN 0-674-00782-4.
  • New Book of Tang, vols. 4,[2] 76.[3]
  • Paludan, Ann (1998). Chronicle of the Chinese Emperors: The Reign-by-Reign Record of the Rulers of Imperial China. New York, New York: Thames and Hudson. ISBN 0-500-05090-2
  • Scarpari, Maurizio (2006). Ancient China: Chinese Civilization from the Origins to the Tang Dynasty. Vercelli: VMB Publishers. ISBN 88-540-0509-6
  • Watson, Burton (1971). CHINESE LYRICISM: Shih Poetry from the Second to the Twelfth Century. (New York: Columbia University Press). ISBN 0-231-03464-4
  • Yu, Pauline (2002). "Chinese Poetry and Its Institutions", in Hsiang Lectures on Chinese Poetry, Volume 2, Grace S. Fong, editor. Montreal: Center for East Asian Research, McGill University.
  • Zizhi Tongjian, vols. 195, 199, 200, 201, 202, 203, 204, 205, 206, 207, 208.

Format:Translation/Ref