Sari la conținut

Vindecare prin credință

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
O scenă din viața sfântului Petru din Verona: un om mut este vindecat în mod miraculos. Detaliu al unui basorelief de pe partea din spate a mormântului lui Petru din Verona din Capela Portinari a  Bazilicii Sant'Eustorgio din Milano, Italia.

Vindecarea prin credință este practica de rugăciune și gestuală (cum ar fi punerea mâinilor), care, în credința unor persoane, este considerată a atrage intervenția divină în vindecarea fizică și spirituală, mai ales în practica creștină.[1] Credincioșii susțin că vindecarea bolii sau invalidității poate fi realizate prin credința religioasă, folosind rugăciuni și/sau alte ritualuri care, potrivit aderenților, stimulează prezență și puterea divină. Credința religioasă în intervenția divină nu depinde de existența unor dovezi empirice.[2] Pe larg este considerată pseudoștiință.[3]

Credința că o multitudine de tehnici de esență religioasă, cum ar fi rugăciunea, intervenția divină sau mijlocirea unui vindecător pot vindeca boli au fost populare de-a lungul istoriei.[4] S-a susținut că credința poate vindeca orbirea, surzenia, cancerul, SIDA, problemele de dezvoltare corporală, anemia, artrita, bătăturile, defectele de vorbire, scleroza multiplă, erupțiile cutanate, paralizia totală a corpului și diverse leziuni.[5] Refacerea sănătății a fost atribuită mai multe tehnici considerate în mod frecvent ca vindecare prin credință.  Ea poate implica rugăciunea, pelerinajul la un sanctuar religios sau pur și simplu credința puternică într-o ființă supremă.[5]

Mulți oameni interpretează Biblia, mai ales Noul Testament, ca o sursă de învățătură în vindecarea prin credință. Potrivit unui sondaj realizat de Newsweek în 2004, 72% dintre americani au spus că ei cred că pot obține vindecarea unei persoane dacă se roagă lui Dumnezeu, chiar dacă persoana respectivă are o boală incurabilă.[6] Spre deosebire de vindecarea prin credință, adepții medicinii spirituale nu fac nici o încercare de a provoca intervenția divină, crezând în schimb într-o energie divină. Creșterea interesului față de medicina alternativă la sfârșitul secolului al XX-lea a dat naștere unui interes paralel al sociologilor pentru relația dintre religie și sănătate.[2]

Practic, toți{{efn|name="All"|„În ciuda lipsei unor criterii de demarcație general acceptate, constatăm practic un acord remarcabil între toți filozofii și oamenii de știință că domenii precum astrologia, creaționismul, homeopatia, divinația, psihokinezia, vindecarea prin credință, clarviziunea sau ufologia fie sunt pseudoștiințe, fie duc lipsă de un cadru epistemologic pentru a fi luate în serios.” Martin Mahner, 2013.[3] oamenilor de știință și filosofilor consideră vindecarea prin credință ca o pseudoștiință.[3][7][8][9] Vindecarea prin credință poate fi clasificată ca o practică spirituală, supranaturală[10] sau paranormală[11] și, în unele cazuri, credința în vindecarea prin astfel de metode poate fi considerată o credință în magie.[12] American Cancer Society susține că „dovezile științifice disponibile nu susțin pretenția că vindecarea prin credință poate produce efectiv o vindecare a bolilor fizice”.[5] „În cazul unor boli sau răni grave s-a produs decesul, invaliditatea și alte rezultate nedorite atunci când vindecarea prin credință a fost aleasă în locul îngrijirii medicale specializate.”[5] Mulți copii au murit atunci când părinții au practicat vindecarea prin credință în locul îngrijirii medicale specializate.[13] Rezultate similare s-au înregistrat la adulți.[14]

  1. ^ „Faith healing”. thearda.com. University Park, PA: Association of Religion Data Archives. Arhivat din originalul de la . Accesat în .  Citing Smith, Jonathan; Green, William Scott, ed. (). The Harper Collins Dictionary of Religion. San Francisco, CA: HarperCollins. p. 355. 
  2. ^ a b Village, Andrew (). „Dimensions of belief about miraculous healing”. Mental Health, Religion & Culture. 8 (2): 97–107. doi:10.1080/1367467042000240374. 
  3. ^ a b c Mahner, Martin (). Pigliucci, Massimo; Boudry, Maarten, ed. Philosophy of pseudoscience reconsidering the demarcation problem (ed. Online-Ausg.). Chicago: University of Chicago Press. pp. 30–31. ISBN 9780226051826. Accesat în . Despite the lack of generally accepted demarcation criteria, we find remarkable agreement among virtually all philosophers and scientists that fields like astrology, creationism, homeopathy, dowsing, psychokinesis, faith healing, clairvoyance, or ufology are either pseudosciences or at least lack the epistemic warrant to be taken seriously. 
  4. ^ Barrett, Stephen (). „Some Thoughts about Faith Healing”. Quackwatch. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  5. ^ a b c d „Faith Healing”. American Cancer Society. . Arhivat din original la . 
  6. ^ Kalb, Claudia (). „Can religion improve health? While the debate rages in journals and med schools, more Americans ask for doctors' prayers”. Newsweek. Arhivat din original la . Accesat în – via msn.com. 
  7. ^ Hassani, Sadri (). From Atoms to Galaxies: A Conceptual Physics Approach to Scientific Awareness (în engleză). CRC Press. p. 641. ISBN 9781439882849. Accesat în . There are also activities that, although not classified (or claimed) as science, have implications that trespass into the scientific territories. Examples of this category of activities are the claim that we have been visited by aliens riding unidentified flying objects, all psychic phenomena, and faith healing. We study the nature of all these activities under the general heading of pseudoscience. . . 
  8. ^ Erzinclioglu, Zakaria (). Every Contact Leaves a Trace: Scientific Detection in the Twentieth Century. Carlton Books. p. 60. ISBN 9781842221617. For example, most scientists dismiss the notion of faith-healing, a phenomenon for which there is a certain amount of evidence. 
  9. ^ See also:

    Pitt, Joseph C.; Pera, Marcello (). Rational Changes in Science: Essays on Scientific Reasoning (în engleză). Springer Science & Business Media. ISBN 9789400937796. Accesat în . Such examples of pseudoscience as the theory of biorhythms, astrology, dianetics, creationism, faith healing may seem too obvious examples of pseudoscience for academic readers. 

    Zerbe, Michael J. (). Composition and the Rhetoric of Science: Engaging the Dominant Discourse (în engleză). SIU Press. p. 86. ISBN 9780809327409. [T]he authors of the 2002 National Science Foundation Science and Engineering Indicators devoted and entire section of their report to the concern that the public is increasingly trusting in pseudoscience such as astrology, UFOs and alien abduction, extrasensory perception, channeling the dead, faith healing, and psychic hotlines. 

    Robert Cogan (). Critical Thinking: Step by Step. University Press of America. p. 217. ISBN 9780761810674. Faith healing is probably the most dangerous pseudoscience. 

    Leonard, Bill J.; Crainshaw, Jill Y. (). Encyclopedia of Religious Controversies in the United States: A-L (în engleză). ABC-CLIO. ISBN 9781598848670. Accesat în . Certain approaches to faith healing are also widely considered to be pseudoscientific, including those of Christian Science, voodoo, and Spiritualism. 

  10. ^ Walker, Barbara; McClenon, James (octombrie 1995). „6”. Out of the Ordinary: Folklore and the supernatural. Utah State University Press. pp. 107–121. ISBN 978-0-87421-196-2. Accesat în . Supernatural experiences provide a foundation for spiritual healing. The concept supernatural is culturally specific, since some societies regard all perceptions as natural; yet certain events-such as apparitions, out-of-body and near-death experiences, extrasensory perceptions, precognitive dreams, and contact with the dead-promote faith in extraordinary forces. Supernatural experiences can be defined as those sensations directly supporting occult beliefs. Supernatural experiences are important because they provide an impetus for ideologies supporting occult healing practices, the primary means of medical treatment throughout antiquity. 
  11. ^ Martin, Michael (). „Pseudoscience, the paranormal, and science education” (PDF). Science and Education. 3 (4): 357–71. Bibcode:1994Sc&Ed...3..357M. doi:10.1007/BF00488452. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . Cures allegedly brought about by religious faith are, in turn, considered to be paranormal phenomena but the related religious practices and beliefs are not pseudoscientific since they usually have no scientific pretensions. 
  12. ^ Lesser, R; Paisner, M (). „Magical thinking in Formal Operational adults”. Human Development. 28 (2): 57–70. doi:10.1159/000272942. 
  13. ^ Asser, Seth M.; Swan, Rita (aprilie 1998). „Child fatalities from religion-motivated medical neglect” (PDF). Pediatrics. 101 (4): 625–629. doi:10.1542/peds.101.4.625. PMID 9521945. Accesat în . 
  14. ^ Simpson, William F. (). „Comparative longevity in a college cohort of Christian Scientists”. JAMA. 262 (12): 1657–8. doi:10.1001/jama.1989.03430120111031. PMID 2769921. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]