Vejer de la Frontera

Vejer de la Frontera
—  municipalitate din Spania  —
Drapel Stemă
Vejer de la Frontera (Spania) Poziția geografică în Spania
Coordonate: 36°15′08″N 5°57′48″W ({{PAGENAME}})36.252222222222; -5.9633333333333
Țară	Spania
Comunitate autonomă a Spaniei	Andaluzia
Provincie a Spaniei	Provincia Cádiz
Reședință	Vejer de la Frontera[*]​
Guvernare
- alcalde de Vejer de la Frontera[*][[alcalde de Vejer de la Frontera (political position in Spain)|​]]	Antonio González Mellado[*]​ (Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol, 17 iunie 2023)
Suprafață
- Total	262,88 km²
Altitudine	201 m.d.m.
Populație (2025)
- Total	13.131 locuitori
Cod poștal	11150
Prefix telefonic	956
Localități înfrățite
- Șafșauan	Maroc
Prezență online
site oficial GeoNames OpenStreetMap relation ID
Poziția localității Vejer de la Frontera Poziția localității Vejer de la Frontera

Vejer de la Frontera este un municipiu din provincia Cádiz, Andaluzia, Spania. Centrul orașului se află pe un deal înalt de 200 de metri, pe malurile râului Barbate și la 8 kilometri de coastă. Limitele municipalității includ o porțiune de coastă a Oceanului Atlantic, unde se află El Palmar de Vejer^⁠(d), un mic sat rural cunoscut pentru turism. Economia locală se bazează pe agricultură și pe turismul sezonier la scară mică. Expresia „de la Frontera” se referă la Granada^⁠(d).

Centrul său istoric, înconjurat de ziduri, care încă păstrează castelul și câteva biserici importante, a fost declarat un ansamblu istoric-artistic^⁠(d) în 1976. Vejer face parte din „Asociația celor mai frumoase sate din Spania^⁠(d)” din 2014.

Geografia

În 2020, Vejer de la Frontera avea 12,662 de locuitori. Are o suprafață este de 264 km² și densitatea de 49,42 de locuitori/km². Coordonatele sale geografice sunt 36° 15' N, 5° 58' O. Se întinde 8 km pe coastă, de-a lungul căreia se întinde plaja El Palmar de Vejer^⁠(d) . Este situată la o altitudine de 201 metri deasupra nivelului mării și la 58 de kilometri de capitala provinciei, Cádiz.

Districte rurale

Extinderea municipiului în provincia Cádiz

• El Palmar de Vejer^⁠(d)
• La Muela
• La Ribera de la Oliva
• Patría
• El Soto
• Santa Lucía
• Nájara
• Libreros
• Naveros
• Poblado de Varelo
• Parralejos
• El Cañal
• Cantarranas

Istoria

Statuia Cobijada

Cartierul Evreiesc

Piața Spaniei

Vejer a fost locuit încă de la începutul perioadei paleolitice și a fost deja fortificat în epoca bronzului . Au fost descoperite rămășițe din epoca tartesică și romană, unele datând din secolul VII î. Hr, sub zidurile actuale, care au fost atribuite populației Baesippo. Totuși, este posibil ca acest oraș să se fi aflat de fapt în Barbate, deoarece numele de Vejer ar putea proveni de la Baesarum, oraș atestat de Pliniu ca Baesaro sau Besaro.

În anul 711, Vejer a ajuns sub conducerea musulmanilor după bătălia de la Guadalete^⁠(d), în care musulmanii, conduși de Táriq ibn Ziyad, l-au înfrânt pe regele Rodrigo^⁠(d). Orașul a rămas sub stăpânire arabă timp de cinci secole și jumătate, timp în care a fost cunoscut sub numele de Bashir. Din această perioadă se găsesc vestigii precum poarta castelului, datând din secolul XI, o parte din ziduri și rețeaua de străzi ale acestora.

Vejer a revenit sub conducerea creștinilor de două ori. Prima dată, în 1250, în timpul domniei lui Ferdinand al III-lea „Sfântul”. A revenit sub stăpânire arabă în luna iunie a anului 1264, după o revoltă în care castelul a fost cucerit cu forța. A doua și ultima perioadă a început în luna august a anului 1264, odată cu expulzarea mudéjarilor (musulmanii care trăiau pe teritoriu creștin) și s-a încheiat în 1285. În același an, Sancho al IV-lea a acordat Ordinul Santiago stăpânirii Vejerului pentru a consolida teritoriul mai rapid, deși respectivul ordin nu a ajuns niciodată în posesia Vejerului. În 1307, după o a doua repopulare, a ajuns sub stăpânirea lui Guzmán el Bueno^⁠(d), care deținea deja controlul asupra zonelor de pescuit de ton^⁠(d) din întreaga Strâmtoare Gibraltar din 1299. După ce a cucerit Tarifa, a devenit și apărătorul Strâmtorii, devenind, în cele din urmă, domnul și stăpânul acestor pământuri, următorul după rege. Ducii de Medina Sidonia aveau să moștenească mai târziu domeniul său.

În secolele XV și XVI, Vejer a fost stăpânit de familia Guzmán, iar în epoca modernă, locuitorii orașului, conduși de Juan Relinque, s-au confruntat cu ducii de Medina Sidonia pentru controlul teritoriilor, cunoscute sub numele de „Hazas de la Suerte”. În prezent, se depun eforturi pentru ca acesta să fie recunoscut ca Bun de Interes Cultural^⁠(d) și Patrimoniu Cultural Imaterial al Umanității (UNESCO).

Bătălia de la Trafalgar a avut loc pe 21 octombrie 1805, în largul coastei Capului Trafalgar, în Los Caños de Meca^⁠(d), un vechi sat aparținând orașului Vejer. Această bătălie navală este considerată una dintre cele mai importante ale secolului XIX. Flote ale Spaniei și Franței au luptat împotriva flotei britanice, condusă de viceamiralul Horatio Nelson, care a obținut victoria. Piața Trafalgar, o piață din centrul Londrei, a fost construită pentru a comemora această victorie, cu o coloană în centru care prezintă statuia amiralului Nelson. Bătălia de la Trafalgar, urmată de invazia napoleoniană, s-a dovedit a fi definitoriu în prăbușirea imperiului spaniol de peste mări.

În timpul celei de-a Doua Republici Spaniole (1931-1939), Vejer de la Frontera avea 18,000 de locuitori, răspândiți în zona urbană și zonele rurale, în special în Barbate și Zahara de los Atunes. Criza economică din 1929 și-a făcut simțite efectele prin creșterea șomajului din municipiu, asociată cu productivitatea economică scăzută și recoltele slabe. În această perioadă istorică au fost adoptate diverse reforme, precum Reforma Agrară, care a dus la încercări de colectivizare a pământurilor, în principal latifundiilor, provocând o creștere a tensiunilor asociate cu diviziunile politice și sociale din municipiu.

Când a izbucnit Războiul Civil Spaniol (1936-1939), au avut loc revolte puternice, care au dus la înlăturarea consiliului municipal și a funcționarilor din Vejer, precum și la arestări și crime, inclusiv cele ale primarului Francisco Salgueiro Rodríguez, consilierului Juan Mejías Delgado, consilierului Alfonso Melero Melero, consilierului Francisco Braza Basallote și primarului din Barbate, Francisco Tato Anglada, printre alții. De asemenea, a fost distrusă o parte a prețiosului patrimoniu cultural și religios al municipalității, prin incendierea bisericii parohiale, a arhivelor și a bibliotecii.

Pe data de 11 martie 1938, a avut loc separarea de localitatea de coastă Barbate, care a devenit municipiu și a fost numit Barbate de Franco, făcând referire la generalul Francisco Franco, nume păstrat până în 1998. În urma acestei separări, a scăzut populația din Vejer de la Frontera (10,660 de locuitori) la fel ca și întinderea teritorială de 143 km² (incluzând o parte din Hazas de la Suerte).

Între anii 1940 și 1960, municipiul a experimentat o ușoară creștere a populației, asociată cu activitatea agricolă a proprietăților latifundiere. Pe de altă parte, între 1960 și 1980, Vejer de la Frontera a înregistrat o emigrare semnificativă a tinerilor din cauza activității economice reduse din regiunea La Janda^⁠(d).

În ultimele decenii (1990-2005), criza sectorului agricol din Vejer de la Frontera a prioritizat creșterea sectorului terțiar, asociat cu sectorul turismului și al construcțiilor.

Mai precis, în ultimii ani, lipsa de dinamism economic a regiunii La Janda^⁠(d) a favorizat emigrarea tinerilor din municipiu, ceea ce explică stagnarea demografică și îmbătrânirea progresivă a populației.

Rețeaua de comunicații

• Ascensiunea Nord-Vest (A-2229): Cunoscută sub numele de Panta Măslinilor, unește orașul de autostrada A-48 ( Autostrada Costa de la Luz^⁠(d) ). A-48 permite accesul către Cádiz, trecând prin Conil, Chiclana de la Frontera și San Fernando
• Ascensiunea de Est (CA-5203): Cunoscută sub numele de Panta Barbate, leagă orașul de autostrada A-314 (Vejer de la Frontera - Barbate ). Urmând A-314, se găsește intersecția cu N-340, care permite accesul către Algeciras, trecând prin Tarifa și zonele rurale Tahivilla^⁠(d), Facinas^⁠(d) și Bolonia^⁠(d)

Cele mai apropiate stații de tren de minicipiu sunt gara San Fernando-Bahía Sur și cea din Cádiz^⁠(d), de unde se pot lua trenurile Cercanías Cádiz^⁠(d), Media Distancia^⁠(d) și cele de mare distanță.

Economia

În ziua de azi, populația trăiește din agricultură (în general viticultură), din creșterea animalelor, iar o mențiune specială o merită reapariția rasei de oi Retinta, cu o carne de o calitate excelentă, iar turismul sezonier este dezvoltat în timpul verii.

Alte activități importante din această zonă municipală includ Montenmedio Golf & Country Club și Circuitul Ecvestru Montenmedio Sun, care atrage vizitatori din diverse țări de mai bine de douăzeci de ani.

Patrimoniu

Ansamblul istoric-artistic

Turnul Mayorazgo

Strada Vejer

Intrarea laterală a bisericii

Capela Măslinului

Urmele zidului.

Câteva patrimonii istorice sunt:

• Mori
• Ziduri
• Turnul Mayorazgo
• Turnul San Juan
• Turnul Corredera
• Castelul Vejer de la Frontera
• Biserica La Merced.
• Biserica Divinului Mântuitor. Este o biserică în stil maur și gotic care a fost construită pe locul unei foste moschei.
• Schitul Fecioarei Măslinilor. Datează din secolul al XVI-lea și este situat pe locul unui vechi schit de origine vizigotă. Acolo pot fi văzute picturile lui Juan Correa.
• Apeductul roman Santa Lucía

Patrimoniul natural

• Plaja El Palmar de Vejer. Situată într-un mic sat rural cu același nume. Oferă diverse servicii și se află lângă unul dintre turnurile de control de coastă ce pot fi g[site de-a lungul coastei provinciei Cádiz.
• Plaja Mangueta . Este declarată spaț protejat de interes teritorial.
• Parcul Natural Mlaștinile La Breña și Barbate. Aparțin de Vejer zonele cunoscute, precum Muntele Marismas, Muntele Quebradas și Stânca Cortada, în timp ce restul spațiului protejat aparține municipiului vecin Barbate.
• Izvorul La Muela, cu diverse mori istorice.
• Zona rurală Santa Lucía este un monument al naturii, unde se găsește un apeduct roman.

Cultura

Muzee

În oraș se poate găsi Muzeul Obiceiurilor și Tradițiilor din Vejer, care se află în fosta Mănăstire a Călugărițelor Concepționiste.

În Montenmedio se află Fundația NMAC, un tip de muzeu în aer liber situat într-o pădure mediteraneană, unde arta modernă se îmbină cu natura. Acesta găzduiește lucrări ale artiștilor de diferite naționalități.

Palatul marchizului de Tamarón găzduiește Muzeul de Istorie și Arheologie din Vejer.

• Orașul Vejer își deschide porțile: Vizitatorii au ocazia de a vizita monumentele și clădirile publice din localitate.
• Festivalul Internațional de Jazz din Vejer: Are loc vara și este un loc unde se desfășoară diverse activități culturale, interesul comun al oamenilor fiind jazzul.

Sărbători

Priveliște a Maicii Domnului Îndurerate care trece prin piațetă

Biserica Mântuitorului Divin . Orașul Vejer de la Frontera a fost declarat ansamblu istoric-artistic în anul 1976. Codul corespunzător bunului cultural este RI-53-0000206.

• Săptămâna Mare. Festivitățile încep în Sâmbăta Patimilor și se termină în Duminica Paștelui. Este o sărbătoare emoționantă și solemnă într-un cadru unic, cel al străzilor din Vejer. Cel mai important moment este cel al primelor ore ale dimineții dintre Joia și Vinerea Mare, cel al procesiunii Frăției Tatălui Nostru Isus din Nazaret. Orașul are trei frății: Frăția Cristo de la Oliva, care are procesiunea Miercurea Mare; Frăția Tatălui Nostru Isus din Nazaret, cu procesiunea în Joia Mare; și Frăția Soledad, care are procesiunea Vinerea Mare, ambele incluzând cântece religioase tradiționale.
• Feria de primăvară. Sunt prezente atracții specifice și au loc evenimente. Se desfășoară în timp de cinci zile în luna aprilie, zi și noapte.
• Sărbătoarea Fecioarei Măslinilor. Pe data de 10 august, ajunge la Vejer imaginea patroanei, iar pe 24 este mutată în Sanctuar. Pe perioada în care se găsește patroana, se montează atracții specifice unui festival și au loc evenimente ce atrag o mulțime de turiști care umplu străzile localității cu viață și divertisment.

Gastronomia

• Lomo en manteca - Cotlet de porc în untură. Este unul dintre preparatele tradiționale ce se găsesc în Vejer. Prima Zi Mondială a acestui preparat a fost sărbătorită pe 10 octombrie 2015.
• Carne de vită Retinto
• Patatas bravas - cartofi wedges cu sos paprica
• Carne al toro - carne preparată cu legume și vin
• Câine de mare prăjit
• Ton cu ceapă
• Supa de roșii gazpacho
• Pâine cu măsline
• Produse de patiserie specifice Săptămânii Mari

Legături externe

• Materiale media legate de Vejer de la Frontera la Wikimedia Commons