Valeria Peter Predescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Valeria Peter Predescu
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Telciu, Bistrița-Năsăud, România Modificați la Wikidata
Decedată (61 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Bistrița, România Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale[*] (infarct miocardic) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiecântăreață Modificați la Wikidata
Activitate
Cauza decesuluiinfarct miocardic  Modificați la Wikidata

Valeria Peter Predescu (n. , Telciu, Bistrița-Năsăud, România – d. ,[1] Bistrița, România) a fost o bine cunoscută și apreciată interpretă de folclor românesc transilvănean. Este membră a Academiei Artelor Tradiționale de la Sibiu din 1995, dar și Cetățean de Onoare al localității Leșu. A obținut trei medalii „Cântarea României”, a participat la numeroase festivaluri folclorice și de asemenea a colaborat cu mai multe ansambluri năsăudene. A publicat importante culegeri de folclor, casete, discuri și compact-discuri și s-a bucurat de aprecierea iubitorilor de folclor din întreaga țară și de peste hotare.

Viața[modificare | modificare sursă]

Valeria Peter s-a născut în Năsăud, în satul Telciu, de pe Valea Sălăuței. S-a căsătorit de la 15 ani și are 2 băieți. Toți ai casei iubesc muzica populară, iar nepoatele ei, Eleonora si Teodora cântă cu drag doine năsăudene și cântecele din Nasaud ale bunicii lor. A început să cânte când deja era mamă și nevastă, dar familia a susținut-o în desăvârșirea studiilor și a carierei sale muzicale. A încetat din viață la vârsta de 61 de ani, pe 28 aprilie 2009, la Bistrița, în urma unui stop cardio-respirator.

Carieră[modificare | modificare sursă]

A început să cânte în 1972, iar primele înregistrări le-a făcut la Radio Cluj cu redactorul și culegătorul de folclor Dumitru Vartic. În 1973 a realizat înregistrări la Radiodifuziunea Română cu orchestra Radio, dirijată de George Vancu, iar în următorul an, a susținut prima etapă a Concursului "Floarea din grădină". Trei ani mai târziu a câștigat acest concurs cu maximum de puncte. Succesele s-au ținut apoi lanț. Referent de specialitate la Centrul Creației Populare Bistrița, culegătoare de folclor, îndrumătoare a copiilor care doresc să-i pășească pe urme, Valeria Peter Predescu a strâns în cei 35 de ani de carieră, 61 de albume, patru cărți și culegeri folclorice, diplome, titluri onorifice și premii primite în țară și la diverse festivaluri folclorice internaționale. În anul 1994 a fost laureată a premiului „Ethnos” pentru activitatea sa de culegătoare și interpretă a folclorului năsăudean. În 1974 i-a apărut primul disc mic la Electrecord cu cinci dintre cele șase cântece pe care le-a înregistrat la Radio. Un an mai tarziu a fost invitată la Casa Electrecord de către directorul Teodor Cartiș și a editat al doilea disc mic. După doi ani i-a apărut un LP mare cu douăsprezece cântece, intitulat "Ia-mă în brațe, dorule",care s-a bucurat de o foarte bună primire din partea publicului. Apoi a făcut și alte înregistrări la diferite case de producție. Are înregistrate trei CD-uri cu pricesne, două cu colinde, altele cu cântări de dragoste și de dor. Are înregistrat un CD "Mândre-s nunțile la noi" cu folclor din ceremonialul de nuntă năsăudeană și, de asemenea, are în repertoriu și balade. Repertoriul Valeriei Peter Predescu este năsăudean, dar cuprinde cântece și din alte zone ale județului Bistrița-Năsăud, cel mai mult însă de pe Valea Sălăuței, de unde este ea, și de pe Valea Someșului. Are balade din aceste zone, "Balada lui Valean", "Balada lui Tănase Todoran", trei variante ale "Baladei Șarpelui", "Balada nevestei fugite de la bărbat", "Balada eroului necunoscut", multe doine, multe cântece propriu-zise de joc, cu strigături, cântece din ceremonialul de nuntă, dar și din ritualul de înmormântare A editat în timp o carte intitulată "Destin", scrisă de o scriitoare năsăudeană, Melania Cuc. În paginile cărții sunt prezentate viața și activitatea Valeriei Peter Predescu, dar mai ales colaborarea sa cu ansamblurile folclorice din județ, turneele peste hotare, succesele și premiile obținute. Acum este catedra de muzica din comuna sa, în Telciu. Are șase clase cu copii foarte talentați și a pus bazele unui grup folcloric foarte numeros alcătuit din 54 de copii din comună. În paralel cu activitatea sa la catedră a fost invitată de un post de televiziune local să realizeze o emisiune intitulată "Artă și tradiție". Aduce în fața telespectatorilor oameni din lumea satului, meșteri populari, rapsozi, oameni care au ceva de spus, care scriu versuri populare sau care au preocupări privind tradițiile. Apoi, în Bistrița se ocupă de un alt grup folcloric intitulat "Miorița", alcătuit din aproape 30 de copii, dar aceștia sunt și din alte localități ale județului. A editat un volum "Cântări năsăudene" cu cântări culese și alese de ea. Dupa publicarea acestei cărți a avut o perioadă mai grea, cu câteva pierderi dureroase în familie, a pierdut-o pe mama sa, au murit apoi doi frați ai soțului său, părinții soțului său, dupa care l-a pierdut pe tatăl său, apoi a murit o mătușă care era în grija sa. După pierderile suferite a început să fie preocupată de versuri și cântări de înmormântare, gen oarecum neglijat în lucrările de specialitate. Atunci a adunat versurile pe care le făcea diacul dintr-o localitate sau o femeie sau un bărbat cu har, versuri individualizate pentru omul care pleca din această lume. A făcut și un set de fotografii la diferite întâmplări triste din viața omului. A editat cartea intitulată "Cântarea de pe urmă" cu cele insoțitoare ale omului. Cartea are si un compact disc cu vocile femeilor care cântau, care boceau morții. A înregistrat aceste cântări începând din 1973 până în 2005. Cartea este prefațată de profesorul universitar dr. Maria Bocșe, cel mai de seama etnolog al Transilvaniei.

Colinde și pricesne[modificare | modificare sursă]

  • Așa ne zice Domnul Slavei
  • Când fost-a înca prunc Iisus
  • Coborât-a coborât
  • De-aș avea tot bunul lumii
  • Duminica la Florii
  • Fecioara Maria
  • Lâng-o salcie pletoasă
  • La râul Iordanului
  • Nunta din Cana Galileii
  • O, Maicuța Sfântă
  • Pe drum cu spini încununat
  • Să fii bucuros, creștine
  • Copilule cu ochi străini
  • Cruce sfântă

Cântări[modificare | modificare sursă]

  • Măi muiere, ce-i bărbate
  • Moare, badea, de beteag
  • Badea înalt și cu mustață
  • Hai, mireasă, să te joc!
  • Omu-n lume cât trăiește
  • Mamă, dorul dumitale
  • Cântă, cuce, că ți-i bine
  • La căsuța d-ângă vale
  • Pe sub poala de pădure
  • Să jucăm mireasa
  • Datul cămeșii la mire
  • Măicuță, când m-ai făcut
  • Ia-ți, mireasă, ziua buna
  • Zis-o, badea, către mine
  • Mamă, nu mă legăna
  • Ieși, mireasă, până-n prag
  • Strigătura la găină
  • Datul colacului la soacră
  • Hai la mine, pui frumos
  • Dragă Ileană
  • Mândru-i Cluju’și Feleacu’
  • Iamă-n brațe, dorule!
  • În casă mi-am pus război
  • Mândre-s nunțile la noi
  • Bădiță cu mândre multe
  • Draga inimii mele
  • Drag mi-e jocu românesc
  • O făcut tata fântână
  • În frumosul nost Ardeal
  • Mo întrebat cucuțu
  • Cântecul cununii
  • Frunză verde, mărule

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b http://www.realitatea.net/interpreta-de-muzica-populara-valeria-peter-predescu-a-murit_506336.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri