Utilizator:Nec dimitriu/Cutia cu nisip

Familie

Wifredo Lam s-a născut şi a trăit în primii săi ani de viaţă în Sagua La Grande, un sat din provincia cubaneză Villa Clara, renumită pentru fermele în care este cultivată trestia de zahăr. Tatăl său a fost: un emigrant chinez, comerciant, numit Lam Yam, iar mama, pe nume Ana Serafina Castilla, descendentă din africani şi spanioli Wifredo a fost ultimul născut dintre cei opt copii ai părinţilor săi. ^p.801 În Sagua La Grande, Lam a trăit între mulţi descendenţi din familii africane. Familia sa era catolică, dar ca şi alte multe familii, păstra şi practici legate de tradiţiile africane. Prin naşa sa de botez, Matonica Wilson, care era o preoteasă a credinţei tradiţionale africane Santeria, cunoscută în împrejurimi ca vindecătoare şi magiciană, el a fost influenţat de riturile africane Contactul cu ritualurile şi superstiţiile africane i-au marcat puternic concepţiile artistice. Copilul Wifredo începe să deseneze foarte devreme. La 12 ani face un portret al tatălui său, remarcabil prin precizia desenului şi prin instinctul de a dsicerne trăsăturile definitorii.^p.7 În 1916, Lam a plecat la Havana împreună cu o parte din familie. Familia dorea să studieze dreptul, însă el se înscrie la Academia San Alejandro, unde, între 1918 şi 1923, a studiat pictura.^p.7 În acelaşi timp cu studiile de drept, al a început să fie interesat de plantele tropicale din Grădina botanică La 29 iunie 1923 intră în Asociaţia Pictorilor şi Sculptorilor din Havana, iar în martie şi aprilie participă la Salonul de Arte frumoase al asociaţiei. Obţinând o bursă din partea primăriei din Sagua La Grande, şi o sumă de bani din partea familiei, a plecat la Madrid, în toamna lui 1923, pentru a continua studiile. ^p.7

Anii de la Havana

[[Image:Wifredo_Lam_Photo.jpg|thumb|240px|Wifredo Lam

După revenirea la Havana, Lam a ales o nouă abordare a tradiţiilor afro-cubaneze. El a observat că urmaşii sclavilor erau încă supuşi opresiunii şi iar cultura afro-cubaneză era degradată şi dirijată spre pitoresc, în interesul turismului. Vedea Cuba în pericol de a-şi pierde moştenirea africană şi de aceea a încercat s-o elibereze de subjugarea culturală. Într-un interviu dat lui Max-Pol Fouchet, el spunea,

“Am dorit din toată inima să pictez drama ţării mele, dar prin exprimarea profundă a spiritului negru, a frumuseţii artei plastice a negrilor. Pe această cale eu pot să acţionez ca un cal troian care ar vomita scoţând la iveală figuri halucinante cu putere de a surprinde, de a tulbura visurile explotatorilor.

În plus, timpul petrecut în Cuba a marcat o evoluţie rapidă a stilului său. Desenând sub influenţa studierii plantelor tropicale şi a obişnuinţei lui cu cultura afro-cubaneză, picturile realizate au început să fie caracterizate de prezenţa unor personaje hibride -- compuse din fragmente de figuri omeneşti, animale şi vegetale. Stilul său a devenit astfel deosebit, datorită fuziunii apropierilor de suprarealism şi de cubism, cu imagini şi simboluri influenţate de Santeria În 1943, a început să lucreze la cea mai cunoscută lucrare a sa "Jungla". Pictura reflectă stilul său de maturitate, reprezentând patru persoane cu măşti în loc de figuri, ieşind pe jumătate din vegetaţia densă a pădurii tropicale. Spre sfârşitul aceluiaşi an, pictura a fost expusă la Galeria Pierre Matisse din New York, unde a creat controverse. Pictura ilustrează tensiunea dintre modernism, pe de o parte, şi vibraţia şi energia culturii africane, pe de altă parte. "Jungla" a fost în cele din urmă achiziţionată de Muzeul Naţional de Artă şi a fost expusă lângă "Guernica" lui Picasso, cu care a fost comparată.

Wifredo Lam a murit la 11 septembrie 1982, la Paris. Prin cele peste o sută de expoziţii pe care le-a prezentat în marile capitale ale lumii, el şi a asigurat încă din viaţă o reputaţie bine stabilită. În lunile aprilie-iunie 2007, la Muzeul Naţional de Artă al României, a fost expusă colecţia de opere ale lui Wilfredo Lam intitulată "Cartografie intimă".

Jungla

[[Image:TheJungle 1943.jpg|thumb|240px|Wilfredo Lam's La Jungla (The Jungle), Gouache on paper, mounted on canvas, 1943.]] Pictura "Jungla", care este considerată capodopera lui Lam, este exemplară pentru stilul de maturitate al artistului. Polimorfismul, manieră de exprimare pentru care Lam este bine cunoscut, alătură aspecte ale finţelor umane, animalelor şi plantelor, creând creaturi hibride şi monstruoase. Compoziţia densă, crează un simţământ de claustrofobie, în timp ce formele rămân dificil de diferenţiat. Membrele personajelor sunt alungite şi nedefinite, în timp ce pe picioarele lăbărţate sunt mult accentuate, fesele sunt sferice iar feţele sunt inspirate din măştile africane. În plus, calitatea iradiantă a compoziţiei sporeşte simţământul de ambianţă tropicală sugerat de pictură. Cu toate acestae, "Jungla" nu doreşte să descrie un primitivism al Cubei. Mai curând, Lam a avut intenţia de a ilustra o anumită stare de spirit, care a fost inspirată, cu siguranţă de Santeria. El a aruncat o rază de lumină asupra absurdităţii la care ajunsese cultura afro-cubaneză, dar mai cu seamă asupra modului în care tradiţiile acesteia au fost folosite pentru a atrage turismul într-o manieră de promiscuitate. El a încercat; printr-un mare efort creator, să descrie realităţile vieţii poporului său şi a obţinut recunoaştere entuziastă şi celebritate pentru modul în care a făcut-o.

Moştenirea lui Lam

La fel cum au făcut cei mai mulţi artişti ai secolului al XX-lea, Lam a combinat stilurile radicale moderne cu arta "primitivă" a Americii. În timp ce Diego Rivera şi Joaquin Torres-Garcia au fost atraşi de arta pre-columbiană, el a fost influenţat de afro-cubanii contemporani. Lam a sintetizat într-o manieră dramatică strategiile suprarealiste şi cubiste, prin încorporarea iconografiei şi spiritului religiei afro-cubane. Din această cauză, lucrările sale nu pot fi incluse într-un singur curent.

El avea credinţa că societatea se preocupă prea mult de individ şi a încercat prin arta sa să prezinte umanitatea ca un întreg. A pictat figuri tipice, creând universalul. Pentru a atige acest ţel, el a pictat adesea măşti, în locul feţelor umane. De vreme ce cultura şi mitologia cubane acceptau lucrările sale, el s-a preocupat de natura umană şi prin aceasta a putut găsi legături şi cu alţii decât cubanezii.

Selecţie din lucrările de artă

• Deux personnages, (Două personaje). 1938. Colecţia Francoise Thesee, Franţa.
• Anamu. 1942. Muzeul de Artă Contemporană, Chicago.
• Mother and Child, (Mamă şi copil). 1939. Muzeul de Artă Modernă, New York.
• Satan. 1942. Muzeul de Artă Modernă,
• The Jungle, (Jungla). 1943. Muzeul de Artă Modernă, New York.
• Homenaje a jicotea. ca. 1943. Museul de Artă Lowe, Universitatea din Miami.
• Untitled, (Fără titlu). 1945. Galeria Lelong, Paris.
• Le guerrier, (Războinicul). 1947. Galerie Lelong, Paris.
• Le Reve, (Visul). 1947. Muzeul şi Grădina de Sculptură Hirshhorn, Institutul Smithsonian.
• Exodo, (Exodul). 1948. Galeria de Artă a Universităţii Howard, Washington, D.C.
• L'Espirit aveugle, (Spiritul orb). 1948. Muzeul de Artă, Indianapolis.
• Lisamona. 1950. Colecţia Steven M. Greenbaum, New Hampshire.
• Les enfants sans âme, (Copii fără suflet). 1964. Muzeul de Artă Modernă, Bruxelles.
• El Tercer Mundo, (Lumea a treia). 1965-1966. Muzeul Naţional de Belle Arte, Havana.

Externa länkar

• Wifredo Lam Official Website (en français)
• Reproductions d'œuvres et portraits photographiques
• [1] - Lam's biography at the Guggenheim website (în limba engleză)
• [2]- Museum of Modern Art's Collection
• [3] - Online Gallery of Lam's art