Utilizator:Naturista2018/Râul Coroni
| Râu Caroni | |
 | |
| Date geografice | |
|---|---|
| Zonă de izvorâre | Confluența râului Cuquenán și a Râul Yuruari |
| Punct de vărsare | Orinoco, în Ciudad Guayana |
| Date hidrologice | |
| Bazin de recepție | 95.000 km² |
| Lungimea cursului de apă | 952 km |
| Debit mediu | 4.850 m³/s |
| Date generale | |
| Localizare |  Venezuela |
| Principalele localități traversate | Ciudad Guayana |
Modifică date / text  | |
La râu Caroní este al doilea cel mai important râu din Venezuela, fiind al doilea cel mai mare debit, iar unele dintre ele de o lungime mai mare, ajungând la 952 km de tepui Kukenán, unde s-a născut cu numele de rio Kukenán, la confluența acestuia cu râul Orinoco, al cărui bazin aparține.
Numele Caroní a început să fie folosit la confluența cu rio Kukenán și râul Yuruaní, 182 km de la nașterea Kukenán și 770 de km de gura de vărsare în râul Orinoco.
Acesta este situat la sud de Venezuela, în statul Bolivar fiind principalul afluent al fluviului Orinoco în termeni de flux este în cauză. Bazinul superior al Caroni se află în Gran Sabana (Canaima national Park), în Guayana Venezuela, în apropiere de granița cu Brazilia.
Regimul hidraulic[modificare | modificare sursă]
La râu Caroní este unul dintre cele mai mari râuri din lume, în comparație cu extensia de bazinul său. Debitul mediu este de aproximativ 4850 de metri cubi pe secundă, având variații în rata de curgere, datorită schimbării de sezon din ploioasă să se usuce. Debitul mediu maxim este 6.260 m3/s și minime de 3570 m3/s, unde istorice extreme înregistrate ajunge 17.576 m3/s și 188 m3/s. La Caroní râu contribuie cu aproximativ 15,5% din debitul total al fluviului Orinoco. O caracteristică de apă este de culoare inchisa din cauza nivelului ridicat de acid humic descompunerea este incompletă în fenolici conținut de vegetație.
În cursul râului se află ideea de îngustimea de Caroní, un fenomen aparte râu din cauza îndiguirea apelor sale, atunci când acestea trec printr-un strat de nisip de pe malul drept la un nivel inferior al râului în sine. Lățimea pas este de numai 70 m, ceea ce explică sale de mare profunzime și viteză de apele sale în acest moment. O locație excelentă pentru o centrală hidroelectrică de mari proporții, care, din păcate, a fost afectată viabilitatea în ultimii ani de minerit antiecológica de aur, ca ar putea fi văzut în imaginea de pe google maps ([2]) dacă a micșora amploarea fel, spre malul stâng al râului.
Bazinul de Caroní[modificare | modificare sursă]
La Caroní bazinului hidrografic cuprinde peste 95.000 km2 și este parte, la rândul său, din bazinul Orinoco, cel mai important râu din Venezuela. Acesta este compus din două mari râuri, hidrografice caracteristici foarte similare: propria Caroní și afluentul său la râu Umbrela. Sunt râurile cu un curs pas, în care numeroase cascade și praguri sunt intercalate cu perioade de lent curs și panta rare, în cazul în care există mai multe meandre și lacuri în potcoavă. Între salturi cele mai importante dintre aceste râuri și afluenții lor poate fi menționat Angel falls, cea mai mare din lume (aproape 1000 m de cădere liberă) și sari Cuquenán (cea de-a zecea pe o scară globală, cu 610 m, cădere liberă), în plus față de multe altele, de înălțime mai mică, dar de mare debit, cum ar fi salto Aponwao și Caruay în râuri cu aceste nume, Toron, Eutobarima, pauza Burniță (in prima imagine a acestui articol) și una de Cachamay, ultimele trei în propria Caroní râu, și ultimele două, înainte de a se vărsa în râul Orinoco.
La Caroní Bazin hidrografic, este cu adevărat unic în lume, asigură 72% din necesarul de energie electrică pentru întreaga țară și în țările vecine, cum ar fi Brazilia și Columbia, și produce, de asemenea, de 100% din consumul de apă din cel mai mare oraș din Statul Bolivar, Guayana City, și del pueblo indígena Pemón stabilit în bazin, printre alte servicii, (10 % din teritoriul național). Aproximativ 245 afluenții converg în Bazinul de Caroní, a cărui gură are loc în bazinul fluviului Orinoco, care aparțin bazinelor hidrografice din oceanul Atlantic. La Caroní râu este născut în tepuis Roraima și Kukenán, chiar la sud granița dintre Venezuela și Guyana, sau Zona în Cerere. Pe teritoriul său există șase municipalități din statul Bolivar: Raul Leoni, Piar, Gran Sabana, Caroní, Heres și Sifontes.[1] în Plus, o extensie mare a bazinului este protejat prin diverse Zone aflate Sub Regim de Administrare Specială (ABRAE). Aceste zone includ Parcul național Canaima, Rezervația din Pădurea de Umbrela, Zona de Protecție din partea de sud a Statului Bolivar, Rezerva Națională Hidraulice Ikabarú, mai multe monumente naționale izolate și Zona de Securitate a Frontierelor.[2]
Hidroelectrice[modificare | modificare sursă]
La Caroní râu, din cauza fluxului abundent (cu o medie anuală de 4,850 m3/s) pentru soluționarea pe un sol pietros și compact aparținând macizo guayanes care oferă sprijin la scară largă de structuri și de panta este utilizat pe scară largă pentru producerea de energie hidroelectrică cu 6 centrale electrice de-a lungul cursului său (Macagua I, II și III, aproape de gura de vărsare în râul Orinoco, Caruachi aproximativ 30 de km în amonte, Tocoma (în construcție) și, în cele din urmă, Guri de baraj, în canion din Necoima sau Necuima, aproape 80 de km de Puerto Ordaz). Acest ultim baraj a generat Guri de baraj sau în lac de Guri, cu aproximativ 4.000 de km2, în mijlocul râului. La centrala hidroelectrică de Guri are o capacitate de producție de aproximativ 10 milioane de kW, cel de-al treilea la nivel mondial, după Trei Defileuri din China și Itaipu, pe râul Parana. În plus, construcția a început în 2007 de hidrocentrala de Tocoma.
Există site-uri de-a lungul râului în cazul în care vă puteți construi noi baraje hidroelectrice cu scopuri. Unul dintre aceste site-uri în apropiere Canaima (aproximativ 10 km în linie dreaptă) este numit ideea de îngustimea de Caroní, în cazul în care, într-o instanță dintr-un șir de munți de gresie și cuarțit, care are aproximativ 70 m lățime și petreacă mai mult de 2000 m3/s ([3])
Parcuri naționale[modificare | modificare sursă]
În mare bazin din râurile care formează Caroni (Aponguao, Cuquenán și Yuruaní) se extinde la Gran Sabana, care face parte din Parcul național Canaima.
Turism[modificare | modificare sursă]
Bazinul de Caroní este o regiune care, datorită caracteristicilor sale, este bun pentru turism de aventură: peisaje de păduri și savane, nenumărate cascade și cascade, canioane adânci și platouri înalte, râuri repezi de apă extrem de curată (de culoare inchisa, aproape negru, atunci când acestea sunt foarte adânci), plaje cu nisip roz, etc Dintre atracțiile cele mai importante din bazinul Caroní, din punct de vedere turistic, sunt salturi de Aponguao, la Kamá (Kamá Merú în pemón), Eutobarima (în propria Caroní râu, deși dificil de acces), Lacul și centrala hidroelectrică de Guri, Parcuri de Salt de Burniță și unul dintre Cachamay în propria Ciudad Guayana, Auyantepuy, Angel falls și marele defileu al Kavak, tepuis de Roraima și Kuquenán, etc
A se vedea, de asemenea,[modificare | modificare sursă]
- Bazinul Orinoco
- Orinoco
- Guayana, Venezuela
- Intertropical zona
- Gran Sabana
- Guri de baraj
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ Sánchez, Becker (2013). Gobernabilidad del Recurso Hídrico en la cuenca del río Caroní, un estudio sobre la base de los Conocimientos y prácticas institucionales y comunitarias. Tesis de doctorado en Ciencias, Mención Estudios Sociales de la Ciencia. Instituto Venezolano de Investigaciones Científicas. Centro de Estudios Avanzados
- ^ Sanchez, Becker, Hebe Vessuri y Rosales Judith (2008) UNA REVISIÓN DEL PLAN DE MANEJO DE LA CUENCA DEL RIO CARONÍ VENEZUELA, DESDE UNA PERSPECTIVA DE LA VALORACION DEL RECURSO HIDRICO.
- ^ La Estrechura del Caroní [1]
