Utilizator:Jastrow/proiect

Jocurile Olimpice antice (Ὀλυμπιακοὶ Ἀγώνες / olympiakoi agōnes) au fost un concurs sportiv „penteteric” (care se desfășoară o dată la patru ani) organizat de orașele-state Greciei antice. Au fost înființate în cursul secolului al VIII-lea î.Hr. în cadrul unui festival religios în onoarea lui Zeus olimpian. Au continuat timp de mai mult de o mie de ani. Data de încheiere este fixată în mod tradițional la 393 e.c., la scurt timp după ce împăratul Teodosiu I a ordonat abandonarea lăcașurilor de cult ale religiei grece. Jocurile Olimpice erau primul eveniment al Jocurile Panelenice, care se desfășura regular în Grecia antică. Începând cu secolul al VI-lea î.Hr. au avut loc și Jocurile Istmice de la Corintia, Jocurile Nemeene de la Nemea și Jocurile Pythice de la Delphi, care formează împreună „perioada”.

Sunt cunoscute în mod principal prin Descrierea Greciei a lui Pausanias, prin vestigiile sitului arheologic Olimpia, și prin pictura pe vase. Totuși, aceste mărturii trebuie abordate cu prudență. Se referă la perioade diferite: Pausanias activa la mijlocul secolului al II-lea e.c., în timp ce stadionul din Olimpia datează cel mai târziu din 350 î.Hr., și vasele pictate care reprezintă probe atletice datează mai ales din sfârșitul secolului al VI-lea î.Hr. și din secolul al V-lea î.Hr. În plus, o parte din aceste vase descriu într-adevăr probele din Panateneele de la Atena. În sfârșit, istoricul se poate baza pe o reconstituire a Jocurilor Nemeene organizată pe 1 iunie 1996 de Societatea pentru Renașterea Jocurilor Nemeene, care a testat în practică o serie de ipoteze.

Origine mitică

Prima mențiune a unor jocurile sportive în literatura greacă datează de la Iliada lui Homer, care a descris în cântul 23 niște jocurile funerare, organizate de Ahile pentru a cinsti memoria lui Patrocles, ucis în Războiul troian. Originea Jocurilor Olimpice în sine este explicată de mai multi mituri concurente. Într-unul mit, jocurile au fost înființate de eroul Pelops. Regele Enomaos și-a promis fiica Hippodamia celui care îl poate învinge la cursa de care; cine pierde este ucis.

Referințe

• „Les Jeux Olympiques en Grèce”, Les dossiers d'archéologie (în franceză), Dijon (294), 2004, ISSN 1141-7137 
• Bernand, André (2003), The Road to Olympia (în engleză), tradus de Flower, John et Rima Devereaux, Londra: Periplus, ISBN 1-902699-46-7 
• Finley, Moses; Pleket, H.W. (2004) [1976], 1000 ans de Jeux olympiques (în franceză), tradus de Deniard, Cécile, Paris: Perrin, ISBN 2-262-02144-9 
• Flacelière, Robert (1988) [1959], La Vie quotidienne en Grèce au temps de Périclès (în franceză), Paris: Hachette, ISBN 2-01-005966-2 
• Marrou, Henri-Irénée (1981) [1948], Histoire de l'éducation dans l'Antiquité. I : le monde grec (în franceză), Paris: Seuil, ISBN 2-02-006014-0 
• Miller, Stephen G. (1975), „The Date of Olympic Festivals”, Mitteilungen des Deutschen Archäologischen Instituts (în engleză) (90), pp. 215–231 
• Miller, Stephen G. (1991), Arete: Greek Sports from Ancient Sources (în engleză), Berkeley: University of California Press, ISBN 0-520-24154-1 
• Miller, Stephen G. (2001), „Organisation et fonctionnement des jeux olympiques”, În Pasquier, Alain, Olympie, actes du cycle de conférences organisées au musée du Louvre du 18 janvier au 15 mars 1999 (în franceză), tradus de Échasseriaud, Lydie, Paris: la Documentation française et le musée du Louvre, pp. 75–125, ISBN 2-11-004780-1 
• Moretti, Luigi (1959), Olympionikai, i vincitori negli antichi agoni olimpici (în italiană) (VIII, fasc. 2), Roma: Atti della Accademia Nazionale dei Lincei Serie VIII, Classe di Scienze morali, storiche e filologiche, ISBN 0-520-24154-1 
• Nagy, Gregory (1986), „Pindar's Olympian 1 and the Ætiology of the Olympic Games”, Transactions of the American Philological Association (în engleză) (116), pp. 71–88 
• Pomeroy, Sarah B. (1997), Families in Classical and Hellenistic Greece. Representations and Realities (în engleză), Rome: Oxford University Press, ISBN 0-19-815260-4 
• Pomeroy, Sarah B. (2002), Spartan Women (în engleză), Rome: Oxford University Press, ISBN 0-19-513067-7 
• Sinn, Ulrich (2001), „Olympie, centre d'artisanat chrétien”, În Pasquier, Alain, Olympie, actes du cycle de conférences organisées au musée du Louvre du 18 janvier au 15 mars 1999 (în franceză), tradus de Virey-Wallon, Aude, Paris: Documentation française și Muzeul Luvru, ISBN 2-11-004780-1 
• Sinn, Ulrich (2000) [1996], Olympia: Cult, Sport, and Ancient Festival (în engleză), Princeton: Markus Wiener, ISBN 1-55876-240-X