Utilizator:Ion Fercu

Ion Fercu (8 ianuarie 1952, satul Valea lui Ion, comuna Blăgești, județul Bacău) este profesor, scriitor, jurnalist, publicist.

Biografie

A absolvit școala primară în Păscăreni – Valea lui Ion, școala gimnazială la Blăgești și Liceul Pedagogic de învățători din Bacău. A optat pentru Facultatea de Filosofie, Universitatea ,,Al. I. Cuza” Iași, pe care a absolvit-o în 1977. Părinții, Dumitru și Elisabeta, au fost agricultori/muncitori. Tatăl, opozant al colectivizării, a fost arestat de Securitate și încarcerat. Este căsătorit, are doi fii, doi nepoți. Nu este înregimentat politic.

Cariera profesională

• Învățător (școlile Frumoasa - Balcani și Poiana Negustorului - Blăgești), profesor la Școala ,,Mihai Eminescu” Buhuși (1977-2001) și la Colegiul ,,Ion Borcea” Buhuși (1977-2017).

• Director adjunct/director la Școala ,,Mihai Eminescu” (1979-2001), director la Colegiul ,,Ion Borcea” Buhuși (2001-2017), expert în educație, evaluator/formator național.

• Unii dintre foștii săi elevii sunt și campioni olimpici la discipline socio-umane.

• Inspectoratul Școlar al Județului Bacău i-a acordat distincția de ,,Profesor evidențiat”, Diploma de Excelență (2004), Diploma „Gheorghe Lazăr” clasa I (2006). Asociația Culturală „Renașterea” i-a acordat titlul ,,Omul Anului” (1996), iar Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului distincția pentru management performant (2007).

Cursuri de formare (selectiv)

• Centrul Român pentru Educație Economică, în parteneriat cu M.E.C.T. și National Council on Economic Education, Departamentul pentru Educație al SUA, seminariile B și C (2006, 2007) de Microeconomie și Macroeconomie, Sinaia, cu lectori de la California State University și University of Cincinnati.

• Centrul Român pentru Educație Economică, I.S.J Bacău (martie-mai 2004), seminarul Educație Economică Eficientă, nivel 1.

• Centrul Român pentru Educație Economică, I.S.J. Suceava (august 2004), seminarul Educație Economică Eficientă, nivel 2, finanțat de National Council on Economic Education, Departamentul pentru Educație al SUA.

• Ministerul Educației Naționale, Direcția Proiecte de Reformă - Banca Mondială, C.C.D. Bacău, Centrul Regional Iași, cursul de formare pentru directori (decembrie 1999-august 2000).

• I.S.J. Bacău, C.C.D. Bacău, stagiul de pregătire „Management și Finanțare”, februarie 2000.

• Ministerul Educației Naționale, RAM-INFO SERV București, cursuri de operator PC.

• I.S.J. Bacău, C.C.D. Bacău, perfecționare management , aprilie 1997.

• I.S.J. Bacău, C.C.D. Bacău, perfecționare, managementul educațional, an școlar 1994/1995.

Activitatea literară

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Cărți publicate:

• Iadul de paradă, poeme, Editura Deșteptarea, Bacău, 1996.

• Prizonierul prizonierului, poeme, Editura Cartea Românească, București, 1998.

• Teatrul Bacovia, 50. Frumoșii nebuni ai marilor iluzii, Editura Plumb, Bacău, 1998.

• Agonia umanului, eseuri, Editura Plumb, Bacău, 2000.

• Amanții absurdului, poeme, Editura Junimea, Iași, 2002.

• Oaspetele, roman, volumul I, Editura Cartea Românească, București, 2004.

• Oaspetele, roman, volumul al II-lea, Editura Universitas XXI, Iași, 2008.

• Z, roman, Editura Junimea, Iași, 2009.

• Audiența, roman, Editura Fundației Academice „Axis”, Iași, 2012.

• Ostaticul Umbrariei, roman, Editura Junimea, Iași, 2015.

Premii:

• Premiul revistei „Cartea” (2002), pentru volumul de poeme „Amanții absurdului”.

• Premiul Filialei Uniunii Scriitorilor din România, 2005, pentru romanul „Oaspetele”, volumul I.

• Premiul pentru proză al revistei „Ateneu”, 2010, pentru romanul „Z”.

• Cartea de proză a anului 2015, Premiul de Excelență, secțiunea scriitori profesioniști, Concursul Național de Creație Literară „AVANGARDA XXII”, pentru romanul „Ostaticul Umbrariei”.

Activitatea publicistică

A prefațat, recenzat sau scris cronici despre diverse cărți cu tematică filosofică sau literară ale autorilor: Viorel Savin, Gheorghe Iorga, Petre Isachi, Ovidiu Bufnilă, Mihai Nicolae, Grigore Codrescu, Corneliu Paiu, Ion Tudor Iovian, Constantin Călin, Octavian Voicu, Calistrat Costin, Eugen Budău, Viorel Savin, Carmen Mihalache, Ștefan Munteanu, Venera Mihaela Cojocariu, Miluță Bortă, Livia Sibișteanu, Corneliu Groapă, Dan Sandu, Lucica I. Ciupercă, Mureș Covătaru, Mihai Belecciu, Vasile Matei, Simona Lazăr, Sorin Borza, Ion Dinvale, Cornel Galben, Octavian Voicu, Iacob Florea, Ioana Postelnicu, Ion Trif Pleșa, Grigore Spermezan, Titi Damian, Leonard Rotaru, Alina Căprioară, Mihai Căprioară, Nelu Dumbravă, Mariana Zavati Gardner, Marin Aiftincă, Elvira Groza etc. A colaborat/colaborează la reviste/cotidiane precum: Ateneu,,Vatra veche, 13 Plus, Scriptor, Biblioteca Septentrionalis, Vitraliu, Cartea, Sinteze, Agora olimpică, Agora, Tribuna învățământului, Deșteptarea, Monitorul de Bacău, Curentul, ,,România liberă”.

Referințe critice

Au scris despre creația sa: Ion Rotaru, Liviu Antonesei, Constantin Călin, Ovidiu Genaru, Constantin Dram, Daniel Corbu, Ștefan Munteanu, Petre Isachi, Carmen Mihalache, Adrian Jicu, Cornel Galben, Viorel Savin, Marius Manta, Ion Tudor Iovian, Vasile Sporici, Calistrat Costin, Tatiana Scorțanu, Eugen Budău, Eugen Verman, Leonard Rotaru, Grigore Codrescu, Ioan Enache, Daniel Ștefan Pocovnicu, Iacob Florea, Titi Damian, Emilian Marcu, Ștefan Radu, Gheorghe Bălțătescu, Marieta Rădoi Mihăiță etc. Reviste care au publicat articole despre creația sa: România literară, Ateneu, Timpul, Convorbiri literare, Vatra veche, Bucovina literară, 13 Plus, Plumb, Conta, Vitraliu, Saeculum, Scriptor, Antiteze, Oglinda, Cenaclul de la Păltiniș, Helis etc.

Este inclus în:

• Ion Rotaru, „O istorie a literaturii române de la origini până în prezent”, Editura Fundația „Academia Dacoromană” (edițiile 2006, 2009);
• Viorel Savin și Eugen Budău, „Scriitori băcăuani”, Editura Plumb, Bacău, 2001;
• Viorel Savin, „Despre starea autografului. Cărți cu olografe”, Editura Studion, Bacău, 2001;
• Ștefan Munteanu, „Alte picături de filozofie (Adagii, meditații, recenzii)”, Editura Deșteptarea, Bacău, 2001;
• Liliana Cioroianu, Măndica Mardare, „Geografie spirituală băcăuană”, Editura Studion, 2003;
• Eugen Budău, „Bacăul literar”, Editura Universitas XXI, 2004; „Ateneu 40” (vol. I și vol. II); Cornel Galben, „Poeții Bacăului la sfârșit de mileniu: 1990-2000”, Editura Studion Bacău;
• SALONUL CĂRȚII, AVANGARDA XXI, Editura Fundației Culturale Cancicov, Bacău, 2008;Emilian Drehuță, „Enciclopedia județului Bacău”, Editura Agora, 2008;
• Grigore Codrescu, „Lecturi neconvenționale” (2009), Editura ProPlumb;
• N. Broșteanu, Gh. Bălțătescu, V.E. Mihai, A. Chiscop, „Deșteptarea, 20 de ani. Istoria ziarului, istoria Bacăului”, Editura Deșteptarea, 2009;
• Cornel Galben, „Personalități băcăuane”, vol. IV, Editura Corgal Press, 2010;
• Cornel Galben, „Lecturi aleatorii”,Editura Ateneul Scriitorilor, 2010;
• Boris Crăciun, Daniela Crăciun-Costin, „1500 de scriitori români clasici și contemporani: un dicționar bibliografic esențial”, Editura Porțile Orientului, Iași, 2010;
• Cornel Galben, „Scriitori băcăuani”, Editura Corgal Press, 2012;
• Grigore Codrescu, „Marea critică față cu valorile literare actuale”, Editura Corgal Press, 2012;
• Adrian Jicu, „Decupaje din literatura postdecembristă”, Editura Cartea Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2014;
• Titi Damian, „Fidelitatea lecturii”, Editura Editgraph, 2011;
• Alina Kristinka, „Dicționarul autorilor români contemporani”, Editura Arial, Ploiești, 2013;
• Muzeul Național al Literaturii Române, „Succintă bibliografie a scriitorilor români”, București: Antologia Bibliotecii Centrale Universitare București.
• „Există în Amanții absurdului un număr de piese (…) care, citite cu maximă băgare de seamă, lasă imperceptibila impresie că ne aflăm în fața unui inovator în domeniul prozodiei contemporane și românești. Există momente, pe parcursul lecturii, când Ion Fercu îmbină aproape perfect scânteia inspirației cu tehnica punerii în pagină, de parcă ne-am afla în fața unor <<constructe>>lirico-dramatice, de către un actor bine instruit în arta sa. Poetul este un savant al dispunerii accentelor cheie, al ritmurilor optime, chiar al aranjamentului <<caligramic>>(…) Înzestrat cu talent și cu o mare putere de muncă asupra verbului, cu o informație cărturărească pe măsură, Ion Fercu este pe punctul de a trece în primele rânduri ale scriitorilor români de azi” (Ion Rotaru).
• „Și a venit anul 2015, când Ion Fercu publică la editura Junimea din Iași romanul Ostaticul Umbrariei, 180 de pagini pe care, în același timp, ai tendința de a le citi pe nerăsuflate, dar și pe cea de sens contrar, de a lungi lectura pentru a prelungi plăcerea de a citi. Până acum, Ion Fercu fusese un romancier bun, cu acest roman devine unul excepțional”. (Liviu Antonesei).
• „Spre deosebire de poeții tehniciști de azi, preocupați mai mult de formă decât de conținut, făcând parte din ramura moldavă profund abisală a postmodernismului, dispunând de o imaginerie plină de fast metafizic, Ion Fercu scrie o poezie de substanță, cartea de față constituindu-se, și prin dimensiunea morală, într-un veritabil manual al bunului singuratic (…). Întregul demers poeticesc al cărții trădează un profesionist al navetei între sine și sine, între sine și lume, între real și ideal, între prozaic și serafic (…) Cu o tușă sigură, în tonuri bacoviene, poetul avansează în Amanții absurdului un personaj liric aflat mereu în luptă cu agresivitatea realului, un apostol al Singurătății mișcându-se agonic într-un peisaj de cele mai multe ori apocaliptic. Urmând volumelor Iadul de paradă (1966), și Prizonierul prizonierului (1998), considerăm Amanții absurdului cea mai spectaculoasă carte de până acum a autorului, care-l plasează pe Ion Fercu în prima parte a generației poeziei optzeciste, care continuă să domine primul deceniu al secolului douăzeci și unu.” (Daniel Corbu).
• „Spirit răzvrătit, incapabil să se adapteze la un mediu caracterizat prin confuzie, Ion Fercu continuă să creadă în rostul culturii autentice. De aceea se folosește de argumentele marilor filosofi pentru a sublinia, încă o dată, importanța bunului simț, ca punct de plecare pentru toate isprăvile. Este împins de tristețea creatorului în fața unei lumi corupte, pe care nu o poate accepta, dar nici nu o poate părăsi indiferent. Și pentru a nu dispera, el scrie, cu sensibilitate și ironie, oferind speranțe.” (Ștefan Munteanu).
• „IADUL DE PARADĂ se configurează ca un jurnal minuțios al singuratecului captiv ce-și alungă singurătatea cultivându-i valențele. Ne aflăm în zodia nimicului, și despre asta scrie exilatul Ion Fercu, prizonier al firului de praf. Bacovian fără voie, prin similitudinea destinului, programat parcă pentru solitudine într-un mediu ostil, poetul dotat cu o percepție specială a cotidianului, și cu har metaforic uneori impecabil, trăiește prin literatură avatarurile fatalmente imuabile ale propriului său destin.” (Ovidiu Genaru).
• „…exorcizarea plictisului ni se pare una din dimensiunile ei (aventurii lirice; n.n.) de forță, care te urmărește mult timp după ce ai lăsat volumul (Amanții absurdului; n.n.) din mână. Ea face din autor un poet remarcabil, unul dintre puținii la noi care știe ce va să zică sintagma <<consolarea metafizică a artei, nu consolarea ei sentimentală>>.” (Iacob Florea).
• „…volumul (Amanții absurdului; n.n.) lui Ion Fercu se prezintă ca o construcție culturală de foarte bună ținută, de o valoare incontestabilă, impusă prin tehnica impecabilă a scriiturii, prin alternarea ironiei cu accentele grave, uneori tragice, prin scoaterea la vedere a absurdului vieții (…) Credem că e o carte de maturitate, care impune o manieră originală de a face poezie și, sperăm, va reuși să-și răsplătească autorul cu notorietatea meritată.” (Ioan Enea Moldovan).
• „Marele talent al autorului îl recunoaștem a fi curajul modificărilor hotărâte de perspectivă. Deși profesor și educator, Ion Fercu e un nonconformist al ideilor, un eseist care dă sens proaspăt termenului acesta…” (Daniel Ștefan Pocovnicu).
• „Carte de… învățături de minte, Agonia umanului (ce titlu!) pare gândită și scrisă de un justițiar de stirpe cioraniană, provocându-și concetățenii la un proces pe viață și pe moarte întru impunerea adevărului, binelui și frumosului în curs cu minciuna, răul și diformul, necesară „schimbare la față” dacă vrem să nu ne arate neantul cu degetul” (Calistrat Costin).
• „Erou al timpului său, Ion Fercu constată, nu fără temei, că în profunzimile sale sălăsluiește un Raskolnikov liric, gata să-și revendice <<monopolul durerii>>. Orice istorie contemporană a literaturii române trebuie să-l judece pe Ion Fercu ca pe un personaj important al ei.” (Eugen Budău).
• „Sub ingineria textuală, sociografia ficțională și oglinda seducției citim în Oaspetele un roman politic postmodernist ce implică o poetică a polifoniei, o ars combinatoria capabilă să îmbrățișeze nevroza totalității, angoasa totalitarismului și râsul apocaliptic provocat după <<dispariția marilor povestiri>>(Lyotard) (…) „Ion FERCU este deja, cu OASPETELE, un romancier de referință, despre care vom mai scrie”. (Petre Isachi).

Interviuri (selectiv)

• „Cuvintele vin singure, te caută”,https://adevarul.ro, 8 februarie2010, Lili Adochiței.
• „Mi-as dori să fiu înmormântat într-o bibliotecă imensă”, 17 mai2016, ,,Deșteptarea”, www.desteptarea.ro, Gheorghe Bălțătescu.
• „Aș vrea să stau de vorbă doar cu mine și cu oftatul greu al pământului…”, „Ateneu” (ianuarie 2017, http://www.ateneu.info), Ștefan Munteanu.
• „În statistici e totul Ok cu viața mea”, ,,Viața băcăuană”( decembrie 2016/ianuarie 2017), viata_bacauana@yahoo.com), Victor Munteanu.
• „Aniversări. Ion Fercu – 65”, http://revistabogdania.ro/pdf/Revista-Bogdania-nr-31-32-ianuarie-februarie-2017.pdf, Cornel Galben.

Implicare civică

• Este membru fondator al Asociației culturale ,,Renașterea” Buhuși și vicepreședinte al acesteia.

• A primit Premiul cotidianului ,,Deșteptarea” ( 2009).
• Este cetățean de onoare al orașului Buhuși.
• Coordonează elaborarea monografiei orașului Buhuși.