Utilizator:Impy4ever/Simfonia pentru şapte instrumente încrucişate

În cele ce urmează găsiţi proiectul Simfoniei pentru şapte instrumente încrucişate, lucrare comandată utilizatorului impy4ever de către Cezarika1, pe baza premiului oferit de impy4ever la concursul de scriere din septembrie 2007.

Planul iniţial

Stilul piesei

Alegeţi o variantă din lista următoare şi completaţi dedesubt. Se poate să cereţi şi combinaţii, oricât de bizare.

1. presupusul stil al antichităţii greceşti sau palestiniene (alegeţi una)
2. stil medieval, apusean (gregorian) sau bizantin
3. stil gotic sau renascentist
4. stil baroc (englez, francez, italian, german, transilvano-unguresc) - alegeţi
5. stil clasic (şcoala Mannheim, Mozart sau Beethoven) - aici mă pricep mai puţin, dar putem încerca
6. stil romantic (germano-austriac à la Brahms, Schubert, Strauss sau în genul şcolilor naţionale - Chopin, Dvořak, ruşii) - nici aici nu excelez, dar se face
7. stil modern (neoclasic, impresionist, expresionist - serialist)
8. stil contemporan (muzică concretă - din zgomote, muzică post-modernă - colaj şi omagii muzicale)
9. jazz (New Orleans, swing-hot, bebop, cool, stil latin, hardbop, fusion, funk, acid-jazz)
10. rock (rock n'roll, rock şaizecist, rock psihedelic, hard-rock, progressive-rock, metal şaptezecist sau optzecist)
11. muzică uşoară sau pop (interbelic, stilul anilor '50, '60, '70, '80, '90 - mai greu, nouăzeci)
12. muzică electronică (în stilul pionierilor - anii şaizeci, anii '70, '80 sau, mai greu, '90)
13. avantgarde (post-rock sau inovaţii proprii)
14. stilul specific unor popoare: arăbesc, celtic, chinez, greco-rus (au multe asemănări), japonez, peruvian (peruan), stilul tradiţional românesc
15. stilul lăutăresc din România
16. muzică de jocuri video (in genul anilor '80, '90-arcade sau platform, '90-RPG, fantasy sau multe altele, puteţi specifica)

Răspuns(uri): combinaţie între stilul romantic germano-austriac şi muzica celtică

Voce sau nu

1. nicio voce (muzică instrumentală)
2. o singură voce (bărbătească, de femeie sau de copil? voce înaltă sau joasă?)
3. câteva voci sau cor mic bărbătesc
4. câteva voci sau cor mic femeiesc
5. câteva voci sau cor mic de copii
6. câteva voci sau cor mixt (de toate felurile - menţionaţi)

Răspuns: muzică instrumentală

Instrumente

1. niciun instrument (în caz că vreţi doar voci omeneşti)
2. chitară electrică (cu sau fără efecte?)
3. chitară acustică
4. chitară electrică cu arcuş (cu sau fără efecte?)
5. chitară bas
6. pian sau pianină
7. orgă electronică (emulată pe calculator, dar sună foarte bine)
8. clavecin (emulat sau pe bune, dacă aveţi noroc/răbdare, după caz)
9. pian electric (emulat)
10. mandolină
11. ţiteră (guitar-zither, ca o mică harpă cu o cutie de rezonanţă paralelă cu corzile. Sunet foarte frumos)
12. blockflöte (flaut drept, sopran - înalt sau alto - mediu ca registru)
13. clavietă (instrument pentru copii, cu nişte clape ca de pian şi în care se suflă)
14. percuţii: tamburină, maracas, claves, castaniete, shaker
15. tobe (ca de jazz sau rock)
16. contrabas (cu sau fără arcuş)
17. muzicuţă
18. pian de jucărie pentru copii (cu nişte lame din metal în loc de corzi)
19. orchestră de coarde (emulate, dar sună foarte bine în unele contexte)
20. cor mut (emulat, dar sună foarte bine)
21. instrumente electronice (pe stilul anilor '60, '70, '80, '90-2000 sau combinate)
22. instrumente sintetizate gen 8-bit (cum se aud în jocurile video sau de calculator vechi, de până prin '94)

Răspunsuri:pianină, mandolină, ţiteră, tobe, contrabas, flaut, orgă electronică

Asociaţii libere

(nota lui impy4ever: Dacă vă gândiţi la subiecte sau imagini anume în legătură cu respectiva compoziţie, scrieţi mai jos orice, oricât de depărtat de muzică şi voi avea grijă să integrez cumva respectivele idei în muzica pe care vi-o scriu.)
Răspuns(uri): —

Piese drept referinţe

Răspunsuri:

• Johannes Brahms - Dansul Maghiar Nr. 5
• Richard Wagner - The Ride of the Valkyries
• piese din repertoriile lui Ennio Morricone şi Richard Clayderman
• Dagda - Celtic Trance

Modificări ulterioare

oct. 2007–ian. 2009

Unele instrumente muzicale cerute au devenit între timp indisponibile – contrabas şi, probabil, baterie. Au apărut altele, în schimb: trombon, clarinet. Contrabasul poate fi înlocuit de trombon sau de chitară bas (preferabil trombon). Bateria poate fi înlocuită cu un ansamblu de percuţii. Blockflötele poate fi schimbat pe clarinet – depinde dacă va fi mânuit de un bărbat sau de o femeie.

Simfonia este gândită ca spectacol sincretic, unde instrumentiştii cântă şi joacă pe scenă. Folosind tradiţionalul număr de patru părţi, lucrarea prezintă tot atâtea tablouri care simbolizează parcursul ciclului liceal: „bobocii” (proaspăt sosiţi în această lume), „dansul” (primele experienţe de natură amoroasă ori sexuală, perisabile şi labile), „fuga” (probarea garderobei din planul profesional), „ultimul bal” (absolvirea). Interpreţii sunt tineri şi de ambe sexe; temperamentele personajelor pe care le creează sunt sugerate de instrumentele alese şi de intervenţiile lor. Nu există un dirijor.

Structura simfoniei aluzionează la lucrări romantice de gen (Berlioz, Mendelssohn-Bartholdy). A doua parte (şi nu a treia) este în caracter dansant – în metru ternar compus, 6/8 –, mai precis un vals-jazz ce recontextualizează valsul lui Marcel Ţena (profesor de matematică de liceu, violonist şi compozitor amator). Ideea părţii a treia, dezvoltată în paralel cu un experiment de John Cage (dar fără cunoaşterea acestuia), este cea care dă numele lucrării. Astfel, partiturile interpreţilor nu cuprind această parte; paginile lipsă le sunt distribuite direct în concert, dar în ordine întâmplătoare (bateria se va strădui, de pildă, să interpreteze partea pianului – de aici „instrumente încrucişate”). Interpretarea se face într-un ritm cât mai alert, la prima vedere a partiturii. La ultima parte se poate folosi muzică de bandă, în combinaţie cu mişcări scenice semnificative (aluzie la „Întrebare fără răspuns” de Charles Ives).

Stilistica este de tip postmodern, cele patru indicaţii iniţiale fiind potrivite celor patru părţi după ethos, astfel: Dagda (partea I), Johannes Brahms (partea a II-a), Richard Wagner (partea a III-a), muzica uşoară (partea a IV-a).

februarie 2009

Pentru moment, instrumentaţia este (în ordinea apariţiei în partitură): clarinet, trombon alto, baterie, orgă, ţiteră, pianină şi mandolină.

Galerie de imagini

• 
  Deschiderea părţii I (reducţie)