Utilizator:Constantin Turmac/test/Snagov (Aria Naturală Protejată - Pădurea Snagov)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
16xx - Hartă veche cu Codrii Vlăsiei - Zona Snagov/small>
2021 - Snagov, lacul și pădurea protejate: RNCS, ANPLS, ANPPS

Aria naturală protejată Pădurea Snagov (ANPPS) este o arie naturală protejată de interes național, apărută în premieră în anexa Legii 5/2000 cu următoarele detalii: nr. 558, Padurea Snagov, cod 2.561 suprafață de 10 ha din Pădurea Snagov.

Suprafața sa de 10 ha este inclusă Rezervația Naturală Complexă Snagov (RNCS) care are o suprafață de 1147,7ha, înființată prin HCM894/1992. Valabilitatea legală a RNCS este reconfirmată de Ministerul Mediului și în 07.01.2020[1]. În adresă, ministerul confirmă și includerea acesteia în angajamentele internaționale ale României (tratate/convenții) semnate în anii 199x, chiar dacă nu a fost inclusă în Legea 5/2000 (omisiune recunoscută și asumată de minister, care în 2020 a derulat procedura legală și pentru includerea în anexele L/2000). Totodată, autoritățile statului nu au putut face nici dovada documentelor de fundamentare științifică și de stabilire a limitelor, deci de parcurgere a etapelor si procedurilor specifice - pentru înființarea celor două mici arii protejate menționate pentru prima dată și incluse în L5/2000: Lacul Snagov (100ha) și Pădurea Snagov (10ha).

Planul de Management al ANPPS și Regulamentul ANPPS a fost actualizat în anul 2016 și publicat în Monitorul oficial (ultima versiune nu este regasibilă în online - motiv pentru care nu dispunem nici de utima versiune de hartă).

Custode al ariei și beneficiar al proiectului POS-MEDIU (prin care s-au făcut inventarieri și noul Regulament și Plan de Management) a fost și este APM-Ilfov.

Oficial, ANPPS este în prezent protejată în principal pentru circa 15 specii de fag. Dacă în anii 195x - 196x cercetătorii scriau despre raritatea speciei de protejat Fagus orientalis, si mentinau 28 exemplare, după 2000, autoritățile menționează drept specii deosebite si de protejat, fagul comun si anume Fagus sylvatica.

Localizare[modificare | modificare sursă]

2021 - Vedere aeriană asupra lacului - spre amonte

ANPPS este în foștii Codrii ai Vlăsiei situată în sudul țării, în Câmpia Română, în nordul județului Ilfov, mai exact în zona și mijlocul foștilor Codrii Vlăsiei.

ANPPS este situată în cadrul comunei Snagov, pe raza teritorial – administrativă a Ocolului Silvic Snagov, pădurea Snagov – Parc, UP II Snagov, ua 99 A, 99 B, 99 C.

Lacul Snagov pare să se fi menținut (în mijlocul pădurii milenare cu stejari) ca zonă umedă, inclusiv în perioadele tropicale (din care moștenește opt specii de orhidee) cât și din câteva (mini) glaciațiuni (căci specii care preferă regimuri climatice mai reci: alun, speciile de fag etc.).

ANPPS se află în extremitatea nordică a județului Ilfov pe teritoriul administrativ al comunei:Snagov fiind accesibilă prin din DN1 pe ruta: București - Ploiești.

Înființare[modificare | modificare sursă]

Snagov - Lac - Rezervația + Aria Naturală Protejată - ANPLS + RNCS - Amonte

Referitor la ANPPS există demersuri pentru a se clarifica legalitatea înființării acesteia și diferite implicații asociate, avand în vedere următoarele:

1) timp de 18 ani (2000-2018), autoritățile nu au putut oferit detalii legate de documentația științifică aferentă ori de fundamentare a stabilirii limitelor, despre avizele obligatorii, grupurile de lucru, despre lipsa avizului obligatoriu din partea Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române;

2) autoritățile, din 2000 au "uitat" de RNCS (1147,7 ha) - în care este inclusă ANPPS, desi în diferite la nevoie în unele contexte, continuă să o mai menționeze;

3) autoritățiile (post 2000) și specialiștii acestora, în mod repetat fac două greșeli importante: 3a) confundă specia rară și de protejat Fagus orientalis cu specia comună Fagus sylvatica 3b) se tot referă la doar 15 exemplare (incluse în noua suprafață prezentată în L5/2000 - de numai 10 ha), în condițiile în care în pădurea riverană la Snagov (și studiile asociate fundamentărilor înființării RNCS din 1952, prin HCM894), se menționează 28 exemplare. Și chiar și în prezent (în 2021), chiar pe malul lacului - sunt foarte ușor de observat cel puțin alte 8 exemplare - aflate în RNCS dar nu în ANPPS (in numai cele 10 ha). Deci încă din 195x, cercetătorii apreciază cei 28 de arborii (de atunci, deja seculari) de la Snagov[2] Preocupările acelor cercetători erau legate de neobișnuita prezență și capacitate de aclimatizare la o altitudine atât de joasă a Fagus orientalis. De conviețuirea cu exemplarele comune prezente de Fagus sylvatica (cât și descriptori și diferețieri taxonomice - inclusiv față de Fagus taurica). In 2021 ar fi fost bine să putem ști diferentele intre aceste specii și apoi și cu exactitate (măcar) câte exemplare de Fagus orientalis mai există în întreaga pădure Snagov (nu numai în ANPPS și RNCS - unde știm că erau 28 prin 195x).

4) cum de s-au înființat simultan două mici arii naturale protejate la Snagov (deci și Aria Naturală Protejată Lacul Snagov - ANPLS de 100 ha), care sunt alipite pe cea mai mare latură a lor. Căci însăși nefragmentarea este un principiu ecologic central, iar aici habitatele se întrepătrund și multe specii au nevoie de resurse din cealaltă arie naturală protejată. Dar și administrativ, căci ceea ce s-a făcut este cel extrem de nefiresc, căci pe lângă faptul că fiecare arie este în sine foarte mică, astfel se mai și dublează costurile de monitorizare / raportare;

5) autoritățile statului nu au răspuns / reacționat nici după ce au fost sesizate repetat pentru infracțiuni care se bazează și pe problemele (astfel) create: PUG Snagov 2005, autorizații de construcție pe malul lacului care implică modificări ale acestora, destufizări, betonări etc.;

6) demersurile de clarificare a limitelor reale a ANPPS continuă să aibă contradicții în sensul că în lista din L5/2000 figurează cu 10 ha, dar din situatia din teren (vectorizare) rezulta a fi circa 17 ha (inclusiv prin conturul estimat prin Google Earth). Clarificarea și corecțiile necesare nu s-au putut face nici cu ocazia câtorva oportunități (proiecte) publice pentru eventuale corecții ori modificări argumentate - și din cauza lipsei documentelor oficiale necesare pentru ANPLS;

7) referitor la speciile existente (inventariate) - nu a existat comunicare si colaborare (desi coordonator a fost APM Ilfov), astfel ca ulterior s-a constatat si o suprapunere cu demersurile de la inventarierile pentru ANPLS. Dar nici atunci nu s-a reusit macar o intalnire si corelare a datelor din teren

8) APM Ilfov (si in calitate de custode) nu a facut demersuri nici macar pentru infiintarea a macar unui PVRC (Padure cu Valoare Ridicata de Conservare) pentru ANPPS 11) APM Ilfov a promis (si preluat de la custodele ANPLS) ca face procedurile pentru incadrare a sit N2000 si chiar si unificarea celor doua mici arii naturale protejate alipite: ANPPS si ANPPLS - insa nu a finalizat nimic

9) Ministerul Mediului, nu a transmis date și implicații / obligații rezultate din studiile științifice recepționate în urma POS-MEDIU, nici măcar subordonaților proprii precum Romsilva (cu Ocolul Silvic Snagov - care administrează pădurea inclusă în RNCS, riverană lacului și deci și ANPLS) cât și Apele Romane (care este administratorul lacului Snagov). Romsilva nu a înființat PVRC (Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare) care să includă și suprafețe de la Snagov - din lipsa de sesizare oficială că există ceva de protejat, dar cumva, în noile amenajamente silvice a uitat și de existența RNCS (argumentând prin 2021 că amenajamentele se fac doar prin preluarea info din cele precedente și nu obișnuiesc să mai verifice alt cadru legal ori să mai coreleze cu alte surse de date) - astfel că au făcut tăieri masive și au contribuit (in)direct la puneri în posesii și schimburi de pădure cu cel din RNCS etc. Aceste autorități au refuzat informările, referințele și detaliile primite repetat (și în scris) de la Custodele ANPLS (Fundatia Snagov - un ONG) - deși chiar reprezentant oficial al statului român (prin convenția de custodie existenta) - cu justificare că orice astfel de informație trebuie să o primească doar ierarhic - dacă nu este publicată în Monitorul oficial;

10) de fapt inițial (între 2007 și 2013), custode al ANPPS a fost chiar Ocolul Silvic Snagov - și iată că nu și-a amintit de toate detaliile pe care le deținea de peste 150 de ani (deci și despre RNCS) și tot nu au înființat nici ei - măcar un PVRC pentru tot ce era valoros (și bazat pe mult mai multe specii și mai ales exemplare știute de Fagus orientalis - în apropierea ANPPS. Poziția autorităților anterior menționate cu responsabilități explicite - nu au făcut nimic, argumentând tot că trebuie să primească și instrucțiuni de la propriile ierarhii administrative;

11) finanțarea măsurilor din Planul de Management al ANPPS și ANPLS sunt obligatorii (cel puțin din 2015). Pentru ciclul 2014-2020 de finanțare UE, euro-regiunea București - Ilfov nu a făcut demersurile necesare asiguratoare și astfel nu a fost eligibilă. Ceea ce implicit, transferă responsabilitățile autorităților centrale și locale (care nu au făcut nimic pentru lunga listă de nevoi din Planul de management - din 2015);

Constatăm existența unor ambiguități legale create de către autorități: RNCS este omisă 20 de ani, dar recunoscută în 07.01.2020 ca fiind în vigoare și totuși nerespectată operațional, iar ANPLS este aparent recunoscută de autorități, dar posibil ilegal constituită.


În acest context, având în vederea că ANPPS (10-17 ha) este inclusă în RNCS (1147,7ha), pentru ANPPS prezentăm câteva argumente pozitive.

ANPPS una dintre prea puținele arii naturale protejate din județul Ilfov. Zonarea internă: ANPPS cuprinde și o zonă de protecție stictă: 1.3 ha (conform amenajamentului U.P.II Snagov – Parc)

Unicitatea ANPPS provine în principal de la exemplarele de Fagus orientalis, care sunt mai mult de 15 (doar în perimetrul mic al noului ANPLS înființat ad-hoc) - dacă considerăm și pe cei din vecinatăți. Însă mai sunt și alte specii valoroase în zonă (si in ANPPS). Nici dupa inventarierile (cu beneficiar si custode APM Ilfov) - nu se mai menționează pisica sălbatică Felix silvestris - desi știm exact că exact în zona ANPPS erau semnalate în trecut - iar două exemplare au murit în curtea sătenilor în Siliștea Snagovului în 2014 și 2015 și poate au mai rămas exemplare pe undeva. Apoi există mai multe specii de orhidee în padure (aclimatizate din perioada tropicală) și chiar și licurici (Lampirinae sp) - și în ANPPS. Și deci numai cu aceste 4 (11) specii deosebite - s-ar putea re-organiza fluxul de turiști (prin pădure și chiar în ANPPS), flux care a existat din 1933, în toată perioada comunistă și chiar și până în prezent.

Pădurea și apa lacului trebuie considerate în interdependență (cel puțin prin umiditatea comună), fără a exploata pădurea ipoteza greșită că nu mai există (legal) RNCS. Astfel - pot dispare din pădure multe din bălțile permanente și temporare, căci întreaga zonă are văi line - rezultate din fostele ravene, colmatate în timp. Cert este că mulțimea de bălți și din pădure, a amplificat și securizat continuitatea umidității zonei - fapt care a favorizat menținerea unei bogate biodiversități, până foarte recent.

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

ANPPS are o suprafață care este și mică (10-17 ha) dar și cu o formă prea îngustă și apoi alungită - care mai este dispusă și de-a lungul malului lacului Snagov - chiar în tranzitul dintre lac și pădurea propriu-zisă. Suprafața în discuție este atipică din pe multe criterii și nu permite încadrăro clare nici în habitatele obișnuite. Tocmai pentru că se află exact între habitatul principal al pădurii și anume 9M10 și habitalele specifice lacului, respectiv 3150 și 3160. Deci suprafața ANPPS este mai mult o zonă tampon și de tranziție între habitatele menționate. Față de toate acestea, se mai adaugă și existența unui micro-climat atipic (de-a lungul malului lacului) cu expuneri și variații mari și rapide de umiditate, lumină, vânturi puternice.

Astfel că flora din ANPPS - se află de fapt într-o bandă de-a lungul malului lacului și are o serie de specii atipice (de amestec, adaptate și alohtone). Pe altă trebuie observat că exact cele mai viguroase și frumoase exemplare de Fagus orientalis - sunt amplasate exact în acest micro-climat atipic.

În ceea ce privește fauna - ceea ce întâlnești (strict în ANPPS) nu poate avea reprezentativitate. Căci pentru o lățime atât de mică - mai degrabă ANPPS este o zonă de trecere între lac (sursa de apă și - oportunist - de hrană) și pădurea propriu-zisă. De exemplu mamiferere și păsările au nevoie (la nivel de individ și pereche) de suprafețe minime pentru a-și putea asigura hrana - care ies ușor din îngusțimea ANPPS.

Din astfel de considerente (și altele) - rezultă încă odată că este greșită (ecologic) delimitarea suprafeței ANPPS (prea mică și necorelată cu ceva habitate si neadecvata nici (doar) pentru protejarea exemplarelor de Fagus orientalis (căci actuala ANPPS nu include toate exemplarele - din care mai sunt - tot pe malul lacului - dar în RNCS).

Rezultă și că mentionarea unor specii de fauna întălnite in zona tampon de tranzitie (de pe malul lacului) dintre habitate - nu are poate avea o reală relevanță (populații, evoluții etc.)

Dacă singurul scop ar fi doar cei circa 15 Fagus orientalis, atunci ar trebui comunicat explicit și reconsiderată întreaga abordare. Este evident că cea mai simplă și rapidă remediere care se poate face, este ca ANPPS să fie inclusă în ANPLS. Dar de fapt, concepția RNCS (de 1147,7ha) și care este în vigoare din punct de vedere legal - rezolvă toate problemele (căci - de exemplu) malul stang împădurit al lacului este de circa 4 km și nu doar de circa 800m - cât corespunde alipirii ANPPS cu ANPLS.

Din astfel de motive vă recomandam să considerați detaliile biodiversității doar pentru RNCS (1147,7ha care incluse atât ANPPS cât și ANPLS).

În continuare prezentam despre ANPPS un cumul de informatii gasite in diferite surse si pe care nu il consideram reprezentativ. Notă: nu am putut găsi în internet o copie certă a ultimei versiuni de Plan de Management și Regulament pentru ANPLS (ex: cea publicată și în Monitorul Oficial din anul 2015). Astfel că cele enumerate în continuare (cu tot efortul făcut) - rămân pe de-o parte și cea mai bună sinteză disponibilă, dar încă insuficient de certă.

Floră[modificare | modificare sursă]

Speciile întâlnite de floră în ANPPS și menționate în diferite surse:

Arbori: Fagus orientalis, Fagus sylvatica, Quercus robur (Stejar), Quercus pedunculiflora (Stejar pedunculat), Quercus cerris, Fraxinus angustifolia (Frasin), Fraxinus pallissae (Frasin), Ulmus foliacea (Ulm), Populus alba (Plop alb), Populus canescens (Plop cenusiu), Populus tremula (Plop tremurator), Tilia cordata

Arbuști: Prunus spinosa (Porumbar), Crataegus monogyna (Păducel), Rosa canina (Măceș), Berberis vulgaris ( Drăcila), Ligustrum vulgare (Lemn câinesc), Hippophae rhamnoides (Cătina albă), Tamarix gallica (Cătina roșie), alun, soc

Plante agățătoare: Vitis silvestris - Vita salbatica, Hedera helix - Idera

Pătura ierboasă: Genista tinctoria, Fragaria vesca, Hypericum perforatum, Poa pratensis, Litospermum purpurocaeruleum

Flori de primăvară: ghiocei, brândușe, brebenei, mărgăritar, crinul de pădure

Faună[modificare | modificare sursă]

Speciile întâlnite de faună în ANPPS și menționate în diferite surse:

insecte: Laphria flava, Calliphora vomitoria, Phaenicia sericata, Cerambyx cerdo, Antipalus varipes, Kiefferulus tedipediformis, Nitellia vera, Lucila cesar moluște: Helix lucorum, Helix pomatia (melc de livadă)

Amfibieni și Reptile[modificare | modificare sursă]

Speciile întâlnite de amfibieni și reptile în ANPLS și menționate în diferite surse:

Amfibieni: Rana ridibunda (broasca de lac mare), Hyla arborea (brotăcel

Reptile: Natrix natrix (șarpele de casă), Lacerta viridis, Lacerta agilis

Păsări[modificare | modificare sursă]

Speciile întâlnite de păsări în ANPPS și menționate în diferite surse:

Cuculus canorus, Circus macrourus (cuc), Turdus merula, Accipiter nisus, Upupa epops, Parus major, Parus caeruleus, Sitta europaea, Athene noctua, Oriolus medius, fazani, potârnichi, cintezoi, pițigoii, privighetori, porumbeii sălbatici, turturele

Mamifere[modificare | modificare sursă]

Speciile întâlnite de mamifere în ANPPS și menționate în diferite surse:

Sciurus vulgaris (veverița), Mustela putorius (dihorul), Meles meles (bursuc), Vulpes vulpes (vulpea), Felis sylvestris (pisica sălbatică), Sus scrofa (porc mistreț), Lepus europaeus (iepure), Capreolus capreolus (căprioara), cerbi lopătari (doar până în 198x - când și cât erau aduși pentru a fi apoi împușcați)

Vulnerabilitate[modificare | modificare sursă]

Vulnerabilitatea ANPPS se datorează exclusiv factorilor umani.

Zona ANPPS (datorită accesului neîngrădit auto și pietonal la malul însorit al lacului Snagov - este una preferată pentru pescuit și camping.

Vulnerabilități sunt:

  • efectele campingului neorganizat: foc - incendii, taieri necontrolate de lemn si puieti / strivirea exemplarelor de flora si fauna cu posibile produceri de dezechilimbre ecologice / gunoaie / zgomot
  • la nivel de specii (stres, distrugere locuri pentru înmulțire, limitarea accesului la apă al mamiferelor din pădure, deranjarea speciilor care se hrănesc și cuibăresc în zona malurilor lacului etc.
  • disparitia ultimelor 1-2 perechi de pisică sălbatică Felis sylvestris (care traditional - exact in acea zona erau vazute cel mai frecvent)
  • compromiterea a 3 locuri (din cozi de lac) unde aumai fost vazute (in ultimii 12 ani) exemplare de vidra Lutra lutra
  • în lanțurile trofice (prin dezechilibre și discontinuități precum stropirile ilegale anti-insecte cu chimicale cu spectru larg, afectând de la polenizare până la hrana necesară multor categorii aflate în dependențe precum pești, amfibieni, păsări, micile mamifere etc.)
  • practicarea sporturilor extreme (ski nautic, ski-jet, concursuri ale șalupelor puternice, ATV-uri) se erodează malurile lacului și se formează drumuri auto prin pădure
  • zgomot de la spectacole ilegale cu focuri de artificii și petarde, petreceri zgomotoase etc.
  • deși există un cadrul legal suficient pentru identificarea și stoparea majorității surselor și făptuitorilor, însăși autoritățile au devenit o sursă a problemelor

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

2021 - Snagov - Lac - Rezervația + Aria Naturală Protejată - ANPLS + RNCS Pădure mal stâng

În zona Snagov se află o mulțime de obiective și atracții de interes istoric, cultural, religios și turistic; astfel:

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  • Prezentarea completă din site-ul Fundația Snagov > a RNCS - Rezervația Naturală Complexă Snagov (cu sub-pagini cu detaliile legale, științifice, istoria și situația curentă)

Reportaje

Imagini

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Răspunsul Ministerului Mediului nr. 22595/IOS din 07.01.2020
  2. ^ Purcelean, Ș. (). „Rezervația Naturală Snagov”. Ocrotirea Naturii. Academia Română (1): 146. 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilizator:Constantin_Turmac/test/Snagov_(Aria_Naturală_Protejată_-_Pădurea_Snagov)&oldid=14685966