Utilizator:Barusco49/Gabriela CEGOLEA

Soprana Gabriela CEGOLEA s-a nascut in ziua de 15 dec. 1948, in Romania, pe meleagurile Bucovinei, la Dorohoi, pamant darnic si fertil, cunoscut ca si “granarul Europei”, sub semnul Sagetatorului, in timpul unei furtuni exceptionale de zapada, asemanatoare cu impetuosul si focosul caracter al artistei, loiala si adevarata, ce nu a acceptat niciodata compromisuri, de tip oportunist, politic sau dictatorial. Cantareata superba de opera, cu o voce libera si puternica, cu un instantaneu impact scenic, unica in stilul sau gratie metodei speciale de canto folosite. Debutul sau rastoarna falsii idoli ai operei reinstaurand adevaratul Bel canto italian pe scenele mondiale de opera, unde este aclamata la scena deschisa .... Temuta si invidiata pentru frumusetea ei dar si pentru implicarea critica cu privire la scoala de canto contemporana, este deseori obstacolata in navalnica sa cariera de puteri oculte, reusind, in ciuda greutatilor, sa se distinga pe scenele internationale, datorita si numerosilor muzicieni importanti, dirijori de orchestra celebri care, apreciind nespus prezenta si talentul sau, nu au permis sa le scape din mana o asemenea raritate. Tatal, Ioan Cegolea, se tragea din origini Toscane, dintr-o straveche familie Sieneza de fabricanti de arme, de tras si arc, emigrati pe meleaguri moldovenesti din motive comerciale. Era cantaret de profesie, cu o puternica si profunda voce de bas, seminarist la Cernauti si pluridecorat in al 2-lea razboi mondial. Mama, Elvira Furtuna, cantareata de operete, de o exceptionala frumusete, este nepoata preotului carturar si mecenat Dumitru Furtuna, un simbol al culturii si al bisericii ortodoxe romane. Gabriela Cegolea creste si studiaza la Botosani, absolvind Liceul A.T.Laurian si Scoala de Muzica locala, solfegiu, vioara si pian. Peste ani, mai exact in data 11 nov. 1994, Gabriela Cegolea va primi, cu HCL adica decret nr 69, titlul de Cetatean de onoare al orasului Botosani-Romania.

A urmat Conservatorul din Iasi si Bucuresti, studiind canto cu celebra soprana Ana Talmaceanu si faimosul bas Stefanescu Goanga; studiaza de asemenea pedagogia, dirijorat de cor si compozitie. Succesiv pleaca in Italia unde continua perfectionamentul artistic urmand cursurile de Masterclass de la Taormina cu Nicola Rossi Lemeni si Nicola Bonavolonta, frecventand succesiv cursurile Conservatorului Benedetto Marcello din Venezia, canto e repertorio cu M. Bononi si Renato Sabbioni iar in particular, cu Mario si Marcello Del Monaco. Urmare disensului politic cu tara de origine, Romania lui Ceausescu, Gabriela Cegolea cere azil Suediei, care i-l acorda imediat. Castiga la Stockholm, de doua ori consecutiv, Concursul International “Cristine Nilson”si apoi “Jussi Bjorling”, cu respectivele burse de studiu, si ia parte, ca solista, la concertul de Gala al Operei Regale din capitala suedeza precum si cu Filarmonica din Malmoe(dir. Kurt Bendix); a cantat si in opera suedeza Drottning Jag la Teatrul Regal din Drottningholm(Stockholm). Tot in Suedia a urmat deasemenea Scoala de Opera din Stockholm(management teatral, pedagogie, muzicologie si regie) si master class de canto cu marea Birgite Nilson iar arte scenica cu faimosul Ingmar Bergman care o cere in singurul sau film muzical, “Flautul fermecat” de Mozart, propunere pe care insa Cegolea a trebuit, cu multa parere de rau, sa o refuze in favoarea intoarcerii sale in Italia pentru a partecipa la concursul organizat de Scoala de Canto a Teatrului La Scala din Milano, ocazie nespus de pretioasa, la acel timp, pentru a atinge la stiinta marilor nume ai Operei mondiale. Admisa la prestigiosul Curs de la Scala, a studiat arta scenica, repertoriu, regie de opera si canto cu Margarita Carosio, Renata Tebaldi, Ettore Campogalliani, Renato Pastorino, Franco Corelli, Mafalda Favero, Magda Olivero, Carlo Bergonzi e Paolo Montarsolo. In 1974 a debutat la Piccola Scala in “Piccolo Spazzacamino” de Britten. In calitate de castigatoare, in Italia, a altor Concursuri Internationale de Canto(Lonigo, Peschiera del Garda si Parma) a sustinut numeroase concerte lirice la Parma(Teatro Regio) Torino(Teatro Regio), Milano (Teatro Carcano) Mantova(Teatro Sociale), Verona(Filarmonico) Lugo di Romagna, Cremona etc. precum si in strainatate la Wiener Musikverein, Salsburg, Wurzburg, Amsterdam, Rotterdam, Paris(cu aceasta ocazie s-a imprietenit cu marea soprana Regin Crespin, cu care a studiat diverse roluri din repertoriul francez). Soprana Gabriela Cegolea este cetatean roman, italian si suedez. Vorbeste curent si canta in romana, italiana, suedeza, franceza, germana, engleza, rusa si latina.

In anul 1976 soprana Gabriela Cegolea a debutat, in Danemarca, cu o noua productie de TOSCA, la Teatrul Regal din Copenhaga(cu P. Lindros). Succesul a fost uimitor, critica vorbind de un adevarat “triumf” soprana fiind imediat invitata sa cante acelasi rol la Teatrul Regal din Stockholm(cu R. Bjorling) si la Teatrul Regal din Oslo(unde ziarele au scris ca “entuziasmul publicului dupa aria “Vissi d’arte” a fost asa de puternic incat a blocat spectacolul” cu aplauze la scena deschisa. A urmat opera BAL MASCAT(in limba suedeza) la Stockholm. Frumusetea extraordinara si calitate vocala a sopranei Cegolea l-a determinat pe maestrul Claudio Abbado sa o cheme in Italia pentru opera DON CARLO de Verdi(in rolul Eboli) dirijata de el la Scala din Milano(impreuna cu Carreras, Freni, Ghiaurov, Cappuccilli). In anul 1978 a debutat in MANON LESCAUT de Puccini la Teatrul La Fenice din Venezia fiind chemata, imediat dupa succesul obtinut, de maestrul Georges Pretre la Scala din Milano(cu ocazia Bicentenarului Teatrului alla Scala) pentru a interpreta acelasi rol, alaturi de tenorul Placido Domingo si baritonul Leo Nucci, basul Renato Capecchi si tenorul A.Poli, cu regia de Faggioni. In iarna anului 1978 maestrul Gianandrea Gavazzeni a chemt-o pe Cegolea in rolul protagonistei in opera LA PARISINA de Mascagni, in cadrul deschiderii stagiunii la Teatro dell’Opera din Roma, langa baritonul Aldo Protti si tenorul Angelo Mori, cu regia de Pier Luigi Pizzi. Gabriela Cegolea va reveni la Roma cu FAUSTA de Donizzetti(Giacomini, Bruson dir. Oren) iar, in 1992, in Biserica Santa Maria Maggiore, in transmisie directa radiofonica si televizata (RadioTre si RAI due) cu premiera mondiala HUACA de Luciano Bellini(dir. Luciano Bellini) pentru solo, cor, orchestra si instrumente popolari, dedicata si inspirata din viata, istoria si mitologia Indienilor din America inainte de venirea Cuceritorilor, lucrare scrisa special pentru soprana Cegolea. In vara anului 1979 a inaugurat Stagiunea Festivalului din Valle d’Itria, de la Martina Franca, cu “LA PACE DI MERCURIO de Traetta(cu P. Adkink Chiti, E.Jimenez, dir. H.Handt). In 1979 a cantat, la New Jersey, in DON CARLO de Verdi, de data aceasta in rolul Elisabetei. A cantat in MOSE’ de Rossini(dir. M.Campori, con D.Kavrakos si J.Diaz) in prestigioasa Lincoln Center din New York. Maestrul J.Lopez Cobos auzind-o cu aceasta ocazie, a solicitat-o pentru aceeasi opera dirijata de el la Scala din Milano anul urmator. Tot la Scala a cantat apoi in noua productie KOVANCHINA de Mussorgski(cu Iulia Hamari, E.Nesterenko. S.Estes, C.Bini si L. Roni, regia Liubimov) I PAGLIACCI de Leoncavallo(Giacomini, Andreoli, regia Zaffirelli dir Muller) si BEATRICE DI TENDA de Bellini. A cantat apoi Manon Lescaut si la San Paolo in Brazilia(cu N.Martinucci dir M.Veltri) la Melbourne in Australia(cu L.Furlan, dir. C.M.Cillario) in Olanda(regia M.Patane) in Franta la Bordeaux(cu V.Merighi) unde a cantat si TRUBADURUL(cu Giacomini, Zancanaro, dir M.Klobucar). In 1982 a inaugurat stagiunea de opera a Filarmonicii din Verona cu o noua productie a operei INVIEREA de Alfano(con Scano, Del Monte, dir. Carlo Franci si regia beppe Menegatti). Succesul a fost extraordinar iar critica din Verona a exaltat in acea ocazie, marea capacitate vocala si scenica a protagonistei (capabila sa creeze o tensiune scenica”ce se putea taia cu cutitul”). A cantat la Teatrul San Carlo din Neapole in “PETITE MESSE SOLLENNELLE de Rossini(cu B.Giaiotti) BAL MASCAT(cu Murgu si Nucci dir G.Patane) ANDREA CHENIER de Giordano(cu Giacomini). A cantat in Chenier si la Como, Mantova, Liege, Versailles, in contextul aniversarii Bicentenarului Revolutiei franceze(cu P.Domingo, V.Cortez, J Pons, dir. A.Guadagno). La Triest a cantat Tosca(cu F.Tagliavini dir M.Arena) GOYESCAS de Enrique Granados(cu C.Bini) precum si o noua productie cu opereta VICTORIA SI AL SAU HUSAR de Paul Abraham(cu Scano, Ariostini, D.Mazzucato, M.Massimini) spectacol care a obtinut un succes atat de mare incat a fost programat din nou in stagiunea urmatoare. La Catania a cantat in TRUBADURUL(cu F.Cossotto, Ivo Vinco, M.Manuguerra, Merighi, dir. Oliviero Di Fabritiis) in ANDREA CHENIER(cu Giacomini) in BOHEME(cu G.Floresta, Filistad, Carta). A cantat rolul lui Mimi si la Mantova, Como, Jesi, Fano, dar si in Franta la Teatrul din Reims(cu Filistad). La Cagliari a cantat in Paiate(cu Todisco, dir. N. Bonavolonta) rol pe care il va canta si la Lecce. La Palermo a cantat in JACQUERIE de Marinuzzi(cu Bartolini dir. M.Ziino) si ADREA CHENIER(cu Giacomini dir N.Reschigno). A cantat in TURANDOT(Liu) la Cosenza(dir Muller) dar si la Festivalul Maria Biesu la Chisinau(cu M.Biesu dir. M.Dumanescu). Maestrul Massimo Di Bernart a solicitat-o la Pisa, pentru rolul protagonistei in La RONDINE de Puccini, sub bagheta sa(cu V.Bello, Rolando Panerai, M.Rene Cossotti, regia Giulio Chazalettes, Scene e costumi: Ulisse Santicchi). Tosca a fost un rol pe care Cegolea l-a cantat si la Teatrul Coccia din Novara, Como, Imperia, Macerata, Jesi, Luca, Teatro Grande din Brescia. Maestrul Lopez Cobos a chemat-o la Berlin sa cante Tosca(cu N.Shicoff) si Bal Mascat(cu V.Sardinero). Giancarlo Del Monaco a semnat regia spectacolelor sale cu ANNA BOLENA de Donizzetti, la Stuttgard, chemand-o apoi la Bonn sa cante in SIMONE BOCCANEGRA de Verdi, in rolul Ameliei Grimaldi, rol pe care Cegolea il va canta si la Glasgow, in Scozia(dir H.Lewis) sub indrumarea marei Reginei Crespin. Maestru Carlo Maria Giulini a solicitat-o pentru MISSA SOLEMNIS de Beethoven dirijata de el la Londra(cu M. Benaglio dirijorul corului de la Scala). Urmeaza NABUCCO a Dusseldorf si TOSCA la Munchen(cu P.Dvorschi dir. G.Patane). In Elvetia a cantat in ATTILA si ERNANI de G.Verdi, la St Galle(dir. C.Franci) TOSCA, doua productii noi la Bern si Basel (cu E.Tumagenian). Urmeaza MANON LESCAUT la Madrid, PAIATE la Bastia(Corsica) Tosca si Nabucco la Opera Nationala Romana din Bucuresti, Boheme la Seoul(Corea de Sud) LUCREZIA BORGIA de Donizzetti la San Francisco, Nabucco de Verdi si DON GIOVANNI de Mozart la Palma de Majorca si Vigo, CARNMEN la Genova(con Zancanaro) BUTTERFLY(con S. Bologna dir C.Micheli), Tosca(cu L. Bartolini si F.Giovine dir C.Micheli) si Carmen(cu L.Bartolini dir C.Micheli) si Nabucco(con M.Augustini) la primul Festival JesolOpera di Jesolo; ADRIANA LECOUVREUR de Cilea la Malta(con G. Cecchele) iar la Lubljana a cantat in Tosca, in OTELLO (con Carlo Cossuta) si AIDA de Verdi (cu O.Garaventa). Dupa un lung exil politic, intorcandu-se in Romania, imediat dupa caderea regimului comunist al lui Ceausescu din decembrie 1989, Gabriela Cegolea s-a reunit cu familia ramasa despartita de dictatura, fiind imediat solicitata la Opera Nationala Romana sa cante in rolurile Tosca si Abigaille Nabucco). Cronicile timpului povestesc despre faptul ca niciodata nu fusese o asemenea afluenta de public la Opera Nationala din Bucuresti, cu teatrul complet plin iar publicul ramas in picioare si pe scari, dupa completarea locurilor, multimea de melomani doborand toate barierele de control ocupand pana si foyerul pentru a asculta-o pe soprana Cegolea.”Un vant de libertate adus de Gabriela Cegolea” scria presa timpului! In acea ocazie soprana a donat intregul sau onorariu orchestrei. Au urmat concerte la Bucuresti(Sala Palatului, Sala Radio, Ateneul Roman) Filarmonica din Botosani, opera Romana din Cluj si Filarmonica di Craiova, concert in celebra Biserica Neagra din Brasov. La Ateneul Roman a cantat LE CANTATE DI VIVALDI cu orchestra “I Virtuosi” din Bucuresti dirijata de M. Horia Andreescu.

Gabriela Cegolea a inregistrat discuri LP, CD, si videocasete si DVD, prezente in retelele comerciale internationale(Il Verismo Italiano, Spirito Bizantino, Ave Maria, Cantolopera, Noapte de Craciun, etc) si a participat, ca invitata de onoare, la numeroase transmisiuni televizive, interviuri si spectacole muzicale in intreaga lume, facand si parte din jurii de specialitate la concursuri internationale de canto(ca de ex “Tito Schipa” din Lecce). Soprana Gabriela Cegolea a inregistrat la Lucca, pentru Biblioteca Nationala Italiana, “LE CANZONI DI PRATELLA(la pian M. Vincenzo Scalera) iar la Catania un Recital cu muzica pe texte de Gabriele D’Annunzio(la pian M. Baracchi) sustinand deasemenea un Recital “Belcanto in Sicilia”, a Corleone (al pianoforte M. Alessandro Fortuna) precum si un Recital la Muzeul Teatrului La Scala din Milano, cu muzica de F.P. TOSTI(la pian M. Alessandro Fortuna) si un Recital la Mondovi si Teatro Regio din Torino, cu muzica din operele lui A.CATALANI (la pian M.Alessandro Fortuna). In anul 2003 Gabriela Cegolea publica, cu casa discografica “ARMONIA” din Venezia, CD-ul “Le canzoni di Venezia”-14 cantece moderne inedite, autor M. Bruno Baudissone, adaptate in dialect venezian contemporan de editorul venezian Sergio Barusco(urmas, pe linie materna, al faimoasei cantarete Lina Cavalieri, considerata, la timpul sau, “cea mai frumoasa femeie din lume”- celebru filmul cu Gina Lolobrigida si Vittorio Gassman).

Pentru frumusetea vocii, a maestriei si al talentului sau artistic, critica mondiala a decretat soprana Gabriela Cegolea “una dintre cele mai de seama interprete lirice din toate timpurile” declarand ca, pe buna dreptate, opera lirica datoreaza mult Gabrielei Cegolea.

Gabriela Cegolea a publicat si un volum de poezii in limba italiana”Concepte in versuri”(Milano 1989) Gabriela Cegolea detine o bogata colectie de premii, diplome, medalii de aur si titluri de onoare, articole de presa din lumea intreaga. Prezenta in diverse enciclopedii de specialitate printre care si prestigiosul LEXICON, colectie a tuturor muzicienilor romani, autor celebrul muzicolog roman Viorel Cosma, si Großes Sängerlexikon Volume 4 By Karl-Josef Kutsch, Leo Riemens. In anul 1991 Gabriela Cegolea primeste din partea Ministerului de Externe si al Ministerului Comertului de Comert al Romaniei, titlul onorific de „Ambassador of good will” pentru interesele comerciale si culturale intre Romania si Italia.

Gabriela Cegolea a desfasurat deasemenea si activitate manageriala precum director artistic al agentiei teatrale EUROPERA din Milano(1979) prin care a lansat in cariera artisti, astazi de faima mondiala, precum tenorii Giuseppe Giacomini si Marcello Giordani, sopranele June Anderson si Sumi Jo, basul Francesco Ellero D’Artegna si multi altii... A fost General manager al ESPRO ROMANIA(din 1990) si General manager al ARMONIA ART&TOURISM-Romania(1993). Este, din 1991 pana in prezent, presedinte al FUNDATIEI” VOX MENTIS”-Academia de Canto Liric si reprezentanta a minoritatii etnice italiene si a noii migratii italiene in Romania. In 1998 este director artistic al I Festival de Opera “Arena di Venezia” la Cavallino Treporti(VE); In 2001 este fondatoare si director artistic al primului Festival de Opera lirica din Jesolo(VE) JESOLOPERA. In 2002 este director artistic al “ASOCIATIEI ITALIENE PENTRU PROMOVAREA MUZICII SI A SPECTACOLULUI” si ca atare va lua parte, in 2003, la prima noua editie a festivalului “Gondola d’oro”din Venezia Lido, la Teatrul “Mostra del Cinema” Deasemenea, in calitate de legal reprezentant al Asociatiei teatrale”VOX MENTIS”din Cavallino Treporti(VE) Gabriela Cegolea a organizat, in vara anului 2007, sub egida Institutului Roman de Cultura din Venezia(director Prof. Acad. Commendator Aurel Pop) si al Regiunii Veneto, un spectacol clasic in masca, pentru a saluta intrarea Romaniei in Comunitatea Europeana. Din anul 2004 Gabriela Cegolea este fondator si presedinte, cu editorul Sergio Barusco, al societatii SC TELESTAR DIFFUSION srl, membru al Confindustriei Romania, cu programul european bilingv de televiziune TeleStar1, ce se ocupa de promovarea schimburilor culturale, economice si turistice intre Romania si Italia, precum si tarile din zona geografica balcanica, prin intermediul propriei televiziuni, cu studiouri proprietatea Fundatiei “Vox mentis”, cu sediul la Cernica -Romania si cu acoperire nationala in Romania si in Italia, pe LCN 820(in lucru) si vizibil in Piemonte pe LCN 617. Programul TV este deasemenea vizibil in intreaga lume, in internet IPTV live streaming pe site-ul www.telestartv.ro si pe toate celelalte aplicatii electronice, smartv, tablets si mobile... In calitate de Cercetator stiintific si Didact in domeniul Canto, Gabriela Cegolea a colaborat activ cu Consiglio Nazionale di Ricerche per la Fonetica - Dipartimento di Linguistica dell’Universita di Padova L’Associazione Acustica – Universita di Padova - L’Istituto superiore di Medicina Olistica ed Ecologia dell’Universita di Urbino, aceste Institutii fiind interesate de undele sonore neobisnuite emise de soprana Cegolea in timpul interpretarilor de arii lirice folosind metoda Vox Mentis. Soprana a colaborat cu ziare si reviste publicand eseuri si articole de specialitate. Ca urmare a publicat si doua manuale profesionale cu noua tehnologie a vocii umane moderne: MECCANICA DEL CANTO(1990) si VOX MENTIS – Manual didactic de Mecanica Fonica si Canto(1994) tradus in limba romana”Ghid practic pentru cantat si vorbit” si a sustinut numeroase Master class in Italia si strainatate.

In 1995 a deschis in Romania Fundatia “Vox Mentis” cu care a fondat Scoala Internationala de Canto VOX MENTIS, angajandu-se sa formeze o noua si revolutionara generatie de cantareti-interpreti de muzica clasica. Rezultatele obtinute cu prima serie de elevi au confirmat imediat validitatea metodei vox mentis(aplicata pe elemente constiente ca aveau de infruntat o noua tehnica, parasind vechile metode de canto, depasite si daunatoare) garantand, impreuna cu calitatea cantului, si longevitatea aparatului vocal. Cateva exemple vocale de acest fel – de primul nivel - se pot asculta pe you tube tastand ”Scuola di Canto Vox Mentis”. Sediul oficial al Campus-Scoala de canto Vox Mentis - se afla la adresa studiourilor televizive a Telestar Diffusion srl, Str. Gabriela Cegolea nr 1 Cernica(jud.Ilfov) Romania, email fondazionevoxmentis@gmail.com sau cegolea@gmail.com Call center +40 722 715294 Scoala de Canto Vox Mentis, folosind aparatura audio video avansata in format mpeg 4 , h264, 4K/Ultra HD a Telestar1, inregistreaza si filmeaza toate lectiile de canto in progresie cronologica, documentand elevului progresele obtinue in timpul lectiilor prin tehnica Vox Mentis.

O copie fidela este inmanata elevului la terminarea cursului iar alta copie ramane in arhivele FVM-Telestar1. Scoala de Canto Vox Mentis pregateste studentii atat vocalmente si muzicalmente cat si scenic, incluzand studiul repertoriului adecvat pentru fiecare in parte. Studentii beneficiaza si de asistenta medicala de specialitate gratuita, privind aparatul vocal. Fundatia poate sa gazduiasca pana la 5 studenti simultan, in sediul propriu al Campus-ului, in interiorul proprietatii sale, pe toata durata cursului care este, de obicei, de doua saptmani in full immersion.

Chiar si in prezent Gabriela Cegolea continua activitatea sa de cantareata lirica organizand concerte clasice, in calitate de solista sau impreuna cu alti solisti importanti dar si cu studentii sai. Numeroase teatre de opera sunt deja interesate in privinta metodei de canto intentionand sa propuna publicului spectacole cu un cast constituit integral din cantareti pregatiti de Scoala Vox Mentis, specializata in arta scenica si Canto.