Utilizator:Anonim S

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Postulatele mecanicii cuantice[modificare | modificare sursă]

In 1913, savantul danez Niels Bohr emite postulatele mecanicii cuantice:

1.Starile electronilor in atom sunt stari stationare, adica in aceste stari electronii nu absorb si nici nu emit energie. Faptu ca nu emit sau absorb energie contravine elecromagnetismului, care proiecteaza miscarea de rotatie a electronilor pe o axa obtinand miscarea oscilatorie a acestora asemanand-o cu cea care se intampla intr-o antena de emisie-receptie.

O antena de emisie se inconjoara de o unda electromacnetica, adica emite radiatii electromagnetice cat timp electronii liberi din ea sunt antrenati intr-o miscare oscilatorie adica accelerata (decelerata).

O antena receptie, aflata in campul de actiune a unei unde electromacnetice, absoarbe energie de la acesta, cand frecventa proprie a electronilor din ea egaleaza frcventa undei electromagnetice "ce o scalda" (fenomenul de rezonanta electromacnetica ) Elecronii legati de nucleul atomic, de reteaua cristalina localizati in jurul nodurilor acesteia nu se supun celor afirmate mai sus: desi se misca accelerat (oscilatoriu).

N.Bohr a fost considerat nebun de catre lumea savanta a timpului sau. El invinge aceasta stare de lucru pur si simplu ignorand acuzatia, desi avea si unele retineri cu privire la stabilitatea nivelelor energetice. Energiile atasate acestor stari stationare, formau un sir de discret (disconinuu) de valori energetice.

2.Al doilea postulat al mecanicii cuantice afirma: Electronii pot trece dintr-o stare stationara in alta daca emit sau absorb entitatea energetica numita de Max Planck (1900) cuanta si egala cu produsul dintre constanta lui Planck (h) si frecventa undei electromacnetice emise sau absorbite.

Spectre[modificare | modificare sursă]

Heliu, Neon, Argon, Kripton, Xenon