Sari la conținut

Tukulti-Ninurta I

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Relief din palatul lui Tukulti-Ninurta I

Tukulti-Ninurta I a fost un rege al Asiriei între circa 1244 î.H. și 1207 î.H. A fost cel mai important rege al Regatului Mijlociu Asirian, în timpul domniei lui, Asiria ajungând la apogeu. I-a succedat la tron tatălui său, Salmanasar I,[1] după moartea acestuia. Ca și înaintașii săi, s-a remarcat prin expedițiile militare pe care le-a întreprins.

Inițial, a acționat pentru a-și consolida autoritatea asupra zonelor septentrională și răsăriteană a Asiriei. În prima jumătate a domniei sale, a reușit să-l învingă pe Tudhaliya al IV-lea (circa 12371209 î.Hr.) în bătălia de la Nihriya.[1][2] În aceeași perioadă a obținut o victorie importantă împotriva regelui babilonian Kaștilaș al IV-lea.[3][4][5]

Regele babilonian a fost luat în captivitate, împreună cu poporul său, fiind duși cu toții în Asiria. În Epopeea lui Tukulti-Ninurta sau Cronica lui Tukulti-Ninurta I[6] încearcă să se legitimeze din punct de vedere teologic distrugerea Babilonului de către Tukulti-Ninurta I.[7] După numeroasele campanii militare, statul asirian nu a mai fost capabil să le susțină. Semnele slăbirii puterii le-a reprezentat faptul că Tukulti-Ninurta I a intrat în conflict cu aristocrația capitalei Aššur. Tukulti-Ninurta I și-a mutat reședința într-o cetate nouă, construită aproape de vechea capitală și numită Kar-Tukulti-Ninurta. Regele Asiriei nu s-a referit la capitala sa ca la un oraș, ci ca un „centru de cult”.[8]

Moartea lui Tukulti-Ninurta I a avut loc într-o periodă de declin a Asiriei, după care regele asirian Tiglatpalasar I, după mai multe lupte cu arameii, a creat un nou imperiu întins până la Marea Mediterană[9].

  1. ^ a b http://ancientheros.com/details.asp?lngHeroId=12[nefuncțională]
  2. ^ Trevor Bryce (), Letters of the Great Kings of the Ancient Near East: The Royal Correspondence of the Late Bronze Age (în engleză), Routledge, p. 29 
  3. ^ Tukulti-Ninurta I | king of Assyria | Britannica (în engleză), www.britannica.com 
  4. ^ Christoph O. Schroeder (), History, justice, and the agency of God [electronic resource]: a hermeneutical and exegetical investigation on Isaiah and Psalms (în engleză), BRILL, p. 147 
  5. ^ Istoria lumii pentru toți. Antichitatea, pagina 30
  6. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Christoph O. Schroeder (), History, justice, and the agency of God [electronic resource]: a hermeneutical and exegetical investigation on Isaiah and Psalms (în engleză), BRILL, p. 147 
  8. ^ Pedro Azara Nicolas; Eduard Riu Barrera; Ricardo Mar Medina; Eva Subías Pascual (), La fundación de la ciudad. Mitos y ritos en el mundo antiguo (în engleză), Universitat Politecnica de Catalunya. Iniciativa Digital Politecnica, p. 58 
  9. ^ Wolfram von Soden (), The Ancient Orient: An Introduction to the Study of the Ancient Near East (în engleză), Wm. B. Eerdmans Publishing, p. 54 
  • Magda Stan, Cristian Vornicu, Istoria lumii pentru toți. Antichitatea
  • Trevor Bryce, Letters of the great kings of the ancient Near East: the royal correspondence of the Late Bronze Age
  • Christoph O. Schroeder, History, justice, and the agency of God: a hermeneutical and exegetical investigation on Isaiah and Psalms
  • Miguel Ángel Borrás, Centre de Cultura Contemporània de Barcelona. La fundación de la ciudad: mitos y ritos en el mundo antiguo
  • Wolfram von Soden, The ancient Orient: an introduction to the study of the Ancient Near East

Legături externe

[modificare | modificare sursă]