Traian Ștefan Boicescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Traian Ștefan Boicescu, artist vizual român. Opera sa artistică include lucrări de tapiserie, pictură, grafică, etc. Debutează în 1989 la București, în cadrul Festivalului Artei și Creației Studențești, unde obține premiul I; participă cu regularitate atât la expoziții de artă românească organizate în țară și peste hotare, cât și la expoziții internaționale. Este prezent cu lucrări de pictură și tapiserie, în colecții de stat și particulare, din țară și străinătate. Deține Ordinul Național: Meritul Cultural în grad de "COMANDOR".[1] Este și profesor la Liceul de Arte "Victor Giuleanu" din Râmicu Vâlcea [2]

Studii[modificare | modificare sursă]

  • 1989 Universitatea Națională de Arte București,
  • 2006 Masterat Management , Universitatea „Constantin Brâncoveanu”.

Afiliații[modificare | modificare sursă]

  • Membru al Uniuni Artiștilor Plastici din România, UAP;
  • Maison Culturelle Belgo-Roumaine, Bruxel-Belgia, MCBR
  • Membru VISARTA
  • International Association of Art, AIAP-UNESCO
  • International Society for Education Trough Art, INSEA;

Expoziții personale (selecție)[modificare | modificare sursă]

  • 1979, 1982, 1996, 2001 Galeria Artex Râmnicu Vâlcea România
  • 1999-2005 Galeria M.C.B.R. Arthis, Bruxelles Belgia
  • 2000 Galeria "Căminul Artei", București România
  • 2000 Galeriile de arta din localitățile Neupre și Namur, Belgia
  • 2001 Galeria C.C Rene Magritte, Lessines, Belgia
  • 2003 Galeria Cozia, Hamme Belbia  - Galeriile de artă din localitățile Halles și Louvain-la-Neuve, Belgia
  • 2004 Misiunea României de la Comunitatea Europeana, Bruxelles Belgia 2005, 2008 Centrul Cultural Schaerbeek, Bruxelles Belgia
  • 2014 "Pittura e Arazzo" Galeria. Asocia?ia Italienilor din România Ro.As.It. București

Expoziții Naționale (selecție)[modificare | modificare sursă]

  • 1989 Salonul de Licență: Muzeul Ceramicii București
  • 1989-2017 Salonul Județean, Galeria Artex Râmnicu Vâlcea
  • 1989 Festivalul Artei Studențești, Galeria Dalles, București - Bienala Tineretului, Galeria Dalles, București
  • 1989 Quadrienala Artelor Decorative, Galeria Dalles București
  • 1990 Expoziția Tineretului Teatrul Național București
  • 1991 Salonul de Arta Decorativa Teatrul Național București
  • 1993 Salonul Tineretului Teatrul Național,  - Salonul Național de Arta Decorativa, Muzeul Național Cotroceni  București
  • 1994 Trienala de Tapiserie, Palatul Parlamentului, Sala “Constantin Brâncuși” București
  • 1996 Salonul de Tapiserie, Muzeul de Artă Contemporana, Galați - Salonul Moldovei, Muzeul de Artă, Bacău
  • 1997-1998 Salonul de Sud Muzeul de Artă, Râmnicu Vâlcea
  • 2000 Artiști vâlceni, Palatul Parlamentul Sala “Constantin Brâncuși” București
  • 2002-2008, 2012, Bienala Artelor “Ion Andreescu”, Buzău
  • 2003-2015 Salonul Național de Arta Decorativa Muzeul Național Cotroceni București
  • 2005 Artiștii vâlceni Muzeul de Artă, Drobeta -Turnu Severin - Filiala UAP Vâlcea la Galeria Apollo București
  • 2006 Salonul Național de Arta, Palatul Parlamentului Sala Constantin Brâncuși, 2007-2008 Trienala de Arta Textila Itineranta, Teatrul Maria Filloti, Brăila - Muzeul de Artă Contemporana, Galați - Muzeul Național al Agriculturii, Slobozia - Muzeul de Artă, Craiova - Muzeul de Istorie, Râmnicu Vâlcea - Muzeul de Artă, Cluj
  • 2007- 2009 Salonul de Arta Plastica și Decorativa Sala Mare a Palatului Festivalul “George Enescu”,  -  “Grup 4”, Muzeul de Istorie, Râmnicu Vâlcea - Muzeul Național al Agriculturii, Slobozia - Galeria Căminul Artei București  -  Muzeul de Artă Vizuală, Galați
  • 2008 “Tapiseria”, Muzeul de Artă Vizuală, Galați -  “Grup 4”, Sediul CEC, Sibiu - Muzeul de Artă, Constanta - Festivalul de Teatru European, Teatrul Maria Filotti, Brăila - Muzeul de Artă, Cluj - Muzeul de Artă, Baia Mare - Galeria Apollo București
  • 2009 Complexul Muzeal Științele Naturii, Galați - Bienala de Arta Vizuală “APALAV” Galeria Artex, Râmnicu Vâlcea - Bienala de Arta Plastica “Lascăr Vorel” Muzeul de Artă Piatra Neamț
  • 2010 “Natura Statica” Galeria Artex, Râmnicu Vâlcea - ”Ipostaze Medievale”, Grand Hotel Sofianu, Râmnicu Vâlcea - “Bărbați în Artele Textile Romanești”, Muzeul de Artă Constanța - Muzeul Județean “Aurelian Sacerdoțeanu” Râmnicu Vâlcea - Galeria Orizont București - Muzeul Județean “Iulian Antonescu” Bacău - ”Saloanele Moldovei” Muzeul de Artă Contemporana, Bacău
  • 2011 “Grup 4+2” Muzeul Național de Arta Moderna, Galați - Muzeul de Artă, Constanta - Muzeul Județean “Aurelian Sacerdoțeanu”, Râmnicu Vâlcea - Galeria Forma, Deva - Muzeul Județean “Iulian Antonescu” Bacău - “Bărbați în Artele Textile Romanești ”Complexului Muzeal Național Iași
  • 2012 “APALAV” Bienala de Artă Vizuală, ed. a II-a Galeria UAP “Artex” Râmnicu Vâlcea - ”Texturi” Muzeul Județean “Aurelian Sacerdoțeanu”, Râmnicu Vâlcea - “Natura Statica” Galeria UAP “Artex”, Râmnicu Vâlcea - “Bărbați în Artele Textile Romanești” Galeria UAP “Ion Andreescu” Buzău - Muzeul Județean Olt, Galeria "Ion Popescu Negreni", Slatina - Muzeul Județean de Etnografie Caransebeș - “Grup 4+4” Galeria UAP “Ion Andreescu” Buzău - Muzeul Județean Olt, Galeria Artis Slatina - Muzeul Județean de Etnografie, Caransebeș - Bienala Artelor "Decorative Arts", Palatul Parlamentului, Sala “Constantin Brâncuși”  - "Artiștii vâlceni de la Cecilia Cuțescu Storck până în prezent", Muzeul de Artă, Râmnicu Vâlcea
  • 2013 Târgul de Artă, Galeria Artex Râmnicu Vâlcea - “Natura Statică” Galeria “Artex” Râmnicu Vâlcea - "Culoare și Formă pentru Eternitate" ed. I-a, Muzeul ASTRA Sibiu - “Salonul de Arte Textile”, Galeria Orizont București- Expoziția de Arte Vizuale “VECINII” Filiala UAP Gorj- ICR Biblioteca Universitară „Tudor Arghezi“ Târgu Jiu - Expoziția de Artă Plastică “Columna lui Traian în Artă Contemporană” Casa Academiei Române București
  • 2014 Salonul Interjudețean de Pictură "Semne de Primăvară Galeria “Artex” Râmnicu Vâlcea - Salonul Artelor Textile, Galeria “Orizont” București  - “Apalav” Bienala de Arte Vizuale ed. a III-a, Galeria UAP “Artex”, Râmnicu Vâlcea -  Artă Textila “Bărbați în Artele Textile Romanești” Muzeul de Artă, Cluj - Muzeul de Artă, Baia Mare - Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Salonul Județean de Artă, Galeria “Artex”, Râmnicu Vâlcea - “Grup 4+4” Muzeul Județean de Istorie “Aurelian Sacerdoțeanu” Râmnicu Vâlcea - Bienala Artelor "Decorativ Art", Palatul Parlamentului, Sala “Constantin Brâncuși”  - Saloanele Astrei Ed. a II-a Muzeul Astra Sala de Expoziții Sibiu - Târgul de artă, Galeria „Artex”, Râmnicu Vâlcea
  • 2015 Expoziția interjudețeană “Semne de Primăvară”, Galeria “Artex” Râmnicu Vâlcea - “Artiști vâlceni de azi și de ieri”, Muzeul de Artă, Râmnicu Vâlcea - Salonul de Plastică Mică, Galeria “Gheorghe Naum”  Muzeul de Artă Brăila - Salonul Artelor “Temeiuri” ed. a VII-a Palatul Parlamentului sala “Constantin Brâncuși”  - Salonul Județean de Artă, Galeria „Artex” Râmnicu Vâlcea - Artă contemporană „ALB-NEGRU”, Muzeul de Artă, Râmnicu Vâlcea -   "Cultura și Artă” Proetnica Festivalul Intercultural  Sighișoara - "Mozaic Plastic" Asociația Italienilor din România-Ro.As.It., Palatul Parlamentului sala "Constantin Brâncuși" București  - "Bărbați în Artă Textilă Românească" Muzeul de Artă Brașov - Târgul de artă, Galeria „Artex”, Râmnicu Vâlcea
  • 2016 Expoziție interjudețeană “Semne de Primăvară, Galeria „Artex”, Râmnicu Vâlcea - Salonul Județean de Artă Galeria “Artex”, UAP Râmnicu Vâlcea - Tabăra Interetnică de Artă Contemporană, Galeria Inter-Art  Aiud - Bienala de Arte Decorative "Conexiuni" Palatul Parlamentului Sala "Constantin Brâncuși" București  – Târgul de artă, Galeria „Artex”, Râmnicu Vâlcea
  • 2017 Expoziția de arte vizuale  "Imaginile Diversității" Muzeul Național Cotroceni, Memorialul Revoluției Timișoara -  Expoziția interjudețeană “Semne de primăvara”, Galeria de Artă “Artex”, Râmnicu Vâlcea - “Portretul în Artă Contemporană” Galeria „Artex” Râmnicu Vâlcea – Salonul Național de Plastica Mica, Galeria UAP Brăila - Salonul Județean de Artă Galeria “Artex”, UAP Râmnicu Vâlcea - “Simpozionul Național de Pictură Brezoi”, Muzeul de Arta Râmnicu Vâlcea - Expoziția de arte vizuale  “Artiști Vâlceni” Galeria de Artă UAP, Alba Iulia

Expoziții Internaționale (selecție)[modificare | modificare sursă]

  • 1989 “Mail Art Exhibition”, Monferrato Italia
  • 1989-1998 Expozițiile de Miniatura, Galeria Del Bello, Toronto Canada
  • 1994 Galeria Arcades, Antibes Franța
  • 1994-1996 Galeria L'Europe de Beaux Arts, Antibes Franța
  • 1995-1997 Galeria Du Port, Marseille Franța
  • 1996 Salonul Moldovei, Muzeul de Artă, Chișinau Moldova
  • 1996 2-eme Salon des Rubans Blues, Ordinul Național de Merit, Secția Hauts-de-Seine Medoun, Paris
  • 1996, 1997 Salonul de Artă Spațiala Espace Vision Sofitel, Muzeul Colecțiilor București
  • 1997, 2000, 2003, 2006 Trienala Internaționala de Artă Textila, Teatrul Național, Galeria Apollo București
  • 2000 Centrul Expozițional, Shanghai China
  • 2001 Galeria De Zeyp Bruxelles Belgia
  • 2001 Internet Gallery, easteuroart.com
  • 2004 Expoziția: “Artiști Români” la Parlamentul Europei Bruxelles Belgia
  • 2005 Artiștii vâlceni Muzeul de Artă, Kromeriz-Cehia2005 MINI-ART, IAA/AIAP to UNESCO, Berlin Germania
  • 2006-2007 I.C.R., Madrid Spania; Galeria Municipala Ciudad Real, La Mancha Spania
  • 2010 ”Saloanele Moldovei” Centrul Expozițional ”Constantin Brâncuși” Chișinau Moldova
  • 2012 "West Meets East", Proiect Internațional "A Cultural Book Exchange" ed. a VII-a,  Muzeul de Artă Constanța
  • 2012 Bienala Internaționala de Pictură, Grafică, Sculptură “Metting Point” ed. III, Muzeul de Artă Arad România
  • 2013 Salonul Internațional de Artă Decorativa, ed. a XIII-a, Muzeul Național de Artă al Moldovei, Chișinău, Muzeul Arheologic Sozopol, Bulgaria
  • 2013 Expoziție de Artă Plastică a UAP- Filiala Vâlcea, Casa de Cultură Belgo-Română, Galeria “Arthis” Bruxelles Belgia
  • 2014 Bienala Internațională “Ion Andreescu”, ed. a IX-a, Galeria de Artă “Ion Andreescu” Buzău România
  • 2014 Expoziția Internaționala de Artă “Underground” Salina Ocnele Mari, Vâlcea
  • 2015 Salonul Internațional de Artă Decorativă”, ed. a XIV-a Muzeul Național de Artă al Moldovei Chișinău Moldova
  • 2016 Bienala Internațională de Arte Plastice ed. a X-a "Ion Andreescu" Galeria "Ion  Andreescu"  Buzău România

Premii[modificare | modificare sursă]

  • 1989 Premiul I la Festivalul Artei și Creației Studențești-București;
  • 2000, 2002, 2007 Premiul de Excelență Fundația Culturală Vâlcea1;
  • 2002 “Man of the Year 2002”  The American Biographical Institute Board of International Research
  • 2004 Ordinul Național : Meritul Cultural în grad de Comandor;
  • 2005 Internațional Peace Prize, awarded by The United Cultural Convention of USA
  • 2006 Premiul pt. tapiserie haute-lisse al U.A.P. din România, la Trienala de Artă Textilă ediția a V-a București;

Referințe Critice: Mass-Media, Publicatii (selecție)[modificare | modificare sursă]

  • 1989  Dan Grigorescu revista “Arta” București
  • 1990 - 2017 Aurelia Mocanu, Horia Avram, Constantin Mateescu, Roxana Păsculescu, Luiza Barcan, Corneliu Antim, Ion Parhon, Delia Celeanu, Adrian-Silvan Ionescu, Pavel Șușară, Mircea Monu, Tudor Brucar, Ion Barbu, Radu George Serafim, Mihai Ogrinji, Dana Armașu, Florin Rogneanu etc.
  • 1996 Petre Petria: Oameni de Știință Cultură și Artă, editura Conphys, ISBN 973-97697-4-8
  • 1999-2008 Tatiana Benchea Paraschiv, Carmen Leliana Hopârtean “Quoi De Neuf?” BruxellesBelgia
  • 2000 Adrian-Silvan Ionescu Jurnalul Galeriilor Radio Cultural
  • 2001 Enciclopedia Artiștilor Români Contemporani, editura-ARC 2000 București, Dan Grigorescu, Aurelia Mocanu, Horia Avram, Constantin Mateescu ISBN 97399717-8-4
  • 2002 Alexandru Chira Revista de Literatură și Artă: “Grai”, editura Asociația Culturală ALUMAR, ISSN1583-2805
  • 2003 Adrian-Silvan Ionescu Arte Vizuale - TVR 2
  • 2003 Adrian-Silvan Ionescu - Revista-Observator cultural Eveniment de Proporții, 218/ 2003
  • 2005 Constantin Mateescu, Jurnal de Tranziție, editura Almarom, Râmnicu Vâlcea, ISBN 973-8467-61-6
  • 2006 Ion Obretin, “Conacul Otetelișanu - O curte boierească în pragul epocii moderne”, editura Templum Plus ISBN (10) 973-0-07435-9
  • 2007 Dorin Mihalache, Revista - AnticArt magazin, Nr.20 / iuliu-august, editura Anticar Magazin, ISSN 1843 7026
  • 2008 Enciclopedia Personalităților din România editura: Who is Who Elveția ISBN 978-3-7290-0077-3
  • 2008 Nicolae Marinescu, „Clipa Captivă” Dialoguri despre Artele Plastice, editura Aius Craiova ISBN 978-973-1780-67-2
  • 2010 Mihai Ogrinji, Revista „România Pitorească” Nr. 464 / 2010,  ISSN 1221-0692
  • 2011 Mihai Dim. Sturza, “Familiile Boierești din Moldova și Țara Românească” Enciclopedie Istorică, Genealogică și Biografică volumul II, editura Simetria, ISBN 978-973-1872-20-9
  • 2012 Ioana Grosaru / Gabriele Tarabega “Italieni din România o istorie în imagini”, editura AFCN, Ro.As.It., ISBN 978-973-0-13688-3
  • 2012 “Enciclopedia Județului Vâlcea” vol.II Localitățile Urbane, editura Fortuna,  Râmnicu Vâlcea ISBN 978-606-8745-11-4
  • 2012, 2013 Petre Tănăsoaica, România Literară, Nr.15, Nr.12
  • 2014 Torino Bocăniciu “Forma" Revista de Artă, Nr.15, editura UAPR, ISSN2068-4436
  • 2014 Mihai Ogrinji, Revista ”România Pitorească” Nr. 477 / 2014, ISSN 1221-0692
  • 2014 Gabriela Tarabega „Siamo di Nuovo Insieme” Nr.51-52, ISSN 1843-2085
  • 2014 Roxana Păsculescu “Radio România Cultural”  18.12.2014 “Traian Boicescu Tapiserie și  Pictură”
  • 2015 Roxana Păsculescu “Radio România Cultural” 07.12.2015 Expoziția „Mozaic Plastic” Palatul Parlamentului sala „Constantin Brâncuși"

Prezent în Albume și Reviste de Arta (selecție)[modificare | modificare sursă]

  • 1996 Album, Spacavision “L’espacavision” Intertational Exhibit, editura Nou Printing House
  • 1996 Dicționar “Vâlcea Oameni de Știință Cultură și Artă”, editura Conphys, ISBN 973-97697-4-8
  • 1997 Album, Trienala de Tapiserie , editura Gutenberg
  • 2000 Album, Trienala de Tapiserie  editura, Semn Print
  • 2001 Enciclopedia de Artă “Artiști Români Contemporani”, vol. IV,  editura ARC 2000, ISBN 97399717-8-4
  • 2002 Catalog “Artiști Vâlceni”, editura Honterus Sibiu
  • 2002 Album, Bienala națională “ Ion Andreescu” ed. a II-a, editura Alpha Buzău
  • 2003 Album, Trienala de Artă Textilă, editura Konrad, București
  • 2004 Album, “Artiști Vâlceni”, editura Conphys
  • 2006 Album, Trienala de Artă Textilă, editura Master Print București
  • 2006 Album “Tapiceria Rumana Contemporanea” ICR Madrid, editura Master Print Bucureși
  • 2006 Album “Salonul Național de Artă”, editura U.A.P România  ISBN (10) 973-86483-8-6
  • 2007 Revista Internațională „Textile ETN Forum” Nr.2/2007, editura,Texhtil Forum Service  Hanover Germany ISN 1431-3529
  • 2007 Album Expoziție de Artă Plastică și Decorativă, Festivalul InterNational “George Enescu”, editura InfoTeam
  • 2007 Album Salonul de Artă Decorativă ed. a VIII-a , editura Muzeul National Cotroceni, București
  • 2008 Album, Salonul de Artă Decorativă ed. a IX-a , editura Muzeul National Cotroceni, București
  • 2008 Album Bienala Națională “Ion Andreescu” ed. a VI-a, editura Alpha Buzău
  • 2009 Album, Salonul de Artă Decorativă ed. a X-a , editura Muzeul National Cotroceni
  • 2009 Album Expoziție de Artă Plastică și Decorativă Festivalul Internațional “George Enescu”, editura InfoTeam București
  • 2009 Album, Bienala Națională de Artă Plastică “Lascăr Vorel” Piatra Neamț ed. a-XI-a, editura  Konrad DTP
  • 2010 Album, Salonul de Artă Decorativă ed. a XI-a , editura Muzeul National Cotroceni
  • 2011 Album, Bienala Internatională de Pictură Grafica Sculptură  “Meeting Point”, editura Brumar ISBN 978-973-602-677-5
  • 2011 Album, Salonul de Artă Decorativă ed. a XII-a, editura Muzeul National Cotroceni București
  • 2012 Album, Bienala “Decorative Arts” ed. I-a, editura UNARTE București, ISBN 978-606-8296-69-2
  • 2012 Album Salonul de Artă Decorativă ed. a XIII-a , editura Muzeul National Cotroceni București
  • 2012 Album Bienala Națională “Ion Andreescu” ed. a VIII-a, editura Alpha Buzău
  • 2013 Album, Salonul de Artă Decorativă ed. a XIV-a , editura Muzeul National Cotroceni București
  • 2013 Album Expoziția de Arte Vizuale “Vecinii”, editat de Institutul Cultural Roman, ISBN 978-973-7847-63-4
  • 2014 Album, Bienala “Decorativ Art” ed. a II-a, editura Aktis Bucurști, ISBN 978-973-0-017765-7
  • 2014 Album Bienala Internațională “Ion Andreescu” ed. a IX-a, editura Alpha Buzău, ISBN 978-973-139-289-9
  • 2014 Revista de artă FORMA, Nr.15,UAP, Deva, editura UAPR, ISSN 2068-4436
  • 2014 Revista ”Siamo Di Nuovo Insieme” Nr.51-52 Asociația Italienilor din România RO.AS.IT., ISSN 1843-2085
  • 2015 Album, “EGREGOR” Experiment prin artă, editura Softurism Râmnicu Vâlcea ISBN, 978-973-88679-0-1
  • 2015 Album, “Mozaic Plastic” expozitia “Artiști Etnici Italieni”,  Asociația Italienilor din Romania RO.AS.IT.
  • 2016 Album, Bienala “Decorativ Art-CONEXIUNI” ed. a III-a, editura DTP, UAPR , ISBN 976-973-0-22778-9
  • 2016 Album Tabăra Interetnică de Artă Contemporană organizatori  Inter-Art, editura ALTIP Aiud, ISBN 978-973-117-608-6
  • 2016 Album Bienala InterNatională “Ion Andreescu” ed. a X-a, editura Alpha Buzău, ISBN 978-973-117-608-6
  • 2017 Album “Portretul Contemporan” UAP Vâlcea, editura galleria.ro, ISBN 978-973-86624-8-3

Aprecieri (selecție)[modificare | modificare sursă]

“Prezență constantă în expozițiile de tapiserie personale și de grup în ultimii ani, in care s-a manifestat cu discreția data de exigența auto-impusă, Traian Ștefan Boicescu se remarcă prin dozajul atent dintre fond / mesaj  și forma /  vocabular , prin vibrația clasică indusă de epurările succesive cu care operează și care, paradoxal, îmbogățesc formele. Parcursul de la analitic la sintetic este vizibil în convertirea meandrelor delicate ale unei cochilii sau ale unei structuri vegetale în volute expresive sau trasee frânte ce păstrează identitatea originara a motivului, artistul reușind să  revalorizeze expresivitatea elementelor unui univers inspirator devenit familiar. Decorativismul tapiseriilor sale este susținut de exercițiile cromatice rafinate care includ gamele ample ale unei palete restrânse sau combinațiile armonioase ale complementarelor.

 Pedanteria compozițiilor inclusă ca atenție distribuită egal asupra fiecărui element al creațiilor textile și care nu alterează “ suculența” plastica o reîntâlnim in picturile în ulei ale artistului. Majoritar peisaje panoramice și plonjate din zona mediteraneana (artistul continuând involuntar și evident, în alt stil buna tradiție a câtorva din plasticienii români interbelici ce au avut ocazia de-a adăsta pe acolo), picturile coagulează și reflectă impresiile vizuale ale unui spirit liric bine strunit. Prin traseele grafice nervoase și angulare cu care descrie digurile și clădirile profilate intre cer și apă (suprafețe compacte de culoare vibrată discret) lucrările în ulei capătă un plus de forță și consistentă, un adaos de masculinitate la care contribuie tipul de construcție riguroasa a formelor.”

critic de artă   Aurelia Mocanu  “Jurnalul Galeriilor”- Radio Cultural 2000[3][4]

O privire rapidă prin ” culisele “ creației lui Traian Ștefan Boicescu ne dezvăluie o constanta: recursul la natura. Fără a fi contemplator pasiv, Traian Ștefan Boicescu Știe sa împingă percepția naturii către un punct 0 al acesteia, acolo unde cele mai intime structuri  germinează pentru a fi apoi dezvăluite în întregul lor. Cu o minuțiozitate de chirurg, artistul “ ia probe ” din intimitatea organicului și anorganicului, pe care apoi le “arhivează” in imagini. Astfel, tapiseriile sale ridica la scara o microscopica lume vegetala sau minerala in care structurile reale, plauzibile sunt deturnate către imaginar. Artistul inventează forme, le compune liber, însă cu rigurozitatea unui savant a cărui știință nu-i mai oferă nici un secret.Titlurile lucrărilor nu doar denumesc, ci și argumentează: “Structura vegetala”, “ Structura minerala”, “Cefalopoda”, “Fosile”, etc.

Chiar proiectat în mari dimensiuni, micro universul își păstrează culorile. Foarte bine potrivite, alese mai ales dintre cele primare (plus ocruri și brunuri) culorile se așează în pseudo-tuse care umplu întreg câmpul tapiseriei, într-un adevărat exercițiu de picturalitate.

 Încă din timpul studiilor, natura a fost pentru Traian Ștefan Boicescu referință prioritara. Elaborata atent, natura își face loc și în pictura sa: o abordare peisagistica la limita dintre figurativ și non-figurativ, in care recursul la pasta abundenta si la cuțitul de paleta amplifica tonul decis și răspicat.” 

critic de artă Horea Avram[5]

Autor de numeroase artefacte remarcabile, pictorul și artistul decorator Traian Ștefan Boicescu are o viziune profund originală, definită prin semne ce țin de sobrietate, monumentalitate precum și o articulare rațională în construcția elementelor alcătuitoare ale imaginii. Peisajele sale mediteraneene evocă nu atât pitorescul crâmpeielor vizuale abordate, cât mai ales descifrarea picturală a unor structuri urbane metamorfozate în interpretarea artistului, în formațiuni de natură aproape geologică și integrarea acestor secvențe într-o armonie cosmică, accentuată și de proiectarea lor panoramatică, ca niște aglomerări grandioase pe fundalul bagat nuanțat cromatic al mării.

În ceea ce privește creația în domeniul tapiseriei, ea este axată pe aceleași “toposuri” din pictură (asimilate unui mediu acvatic), la care se adaugă o anumită exuberanță morfologică și un deosebit simț al organicității materialului, într-un context de mare rafinament stilistic, în măsură să potențeze efectele contrapunctice ale ansamblului.                                   

critic de artă Gheorghe Vida  

Artistul are o prodigioasă activitate fiind prezent la importantele expoziții naționale și internaționale în care lucrările sale au fost remarcate și apreciat

Având o propensiune firească spre lumea măruntă, animală și  vegetală, spre organismele primare, aproape invizibile, plasticianul se apleacă, pasionat, spre studiul structurilor microscopice pe care le monumentalizează. L-am putea crede chiar naturalist cu solide studii de specialitate dacă rezultatul eforturilor sale nu ar îmbrăca haina elegantă a decorativismului și nu ne-ar impresiona prin rafinamentul cromatic

Fascinanta și misterioasa viată subacvatică este un motiv predilect pentru tapiseriile lui Traian Ștefan Boicescu: "Cephalopodă", "Gasteropodă", "Thalassa", prin compunere și culoare, evocă fragilitatea acelor vietăți simple în aparență, dar atât de necompensante pentru un analist al valorilor decorative pe care le comportă acestea. Suprafețe gelatinoase, transparente, irizări bogate, excrescențe vibratile, ademenitoare și hipnotizante prin constanta lor mișcare la fiecare curent submarin, tonuri contrastante, pun în evidență întreaga gracilitate a motivului de inspirație al artistului.

 Prin retragerea apelor, ceea ce a fost viu s-a pietrificat dar au rămas evidente formele cochiliilor care protejau masa organică pieritoare. Lucrările "Fosile" și "Structură minerală" valorifică motivele ornamentale atât de generoase în sugestii pe care le poate oferi un fund secat de mare, unui artist decorativ.

 Dialogul dintre galben pal, ocru, alb-gri și negru identifică masa litică, în vreme ce microorganismele subacvatice sunt desemnate prin nuanțe și degradeuri de albastru, verde și rosu.

 Împletind interesul științific cu acela plastic, Traian Ștefan Boicescu realizează tapiserii de mare forța evocatoare.                

critic de artă    Adrian-Silvan Ionescu,  Observator Cultural - 2003 [6]          

Notă  asupra creației  plastice a lui  Traian Ștefan  Boicescu

Arta lui Traian Ștefan Boicescu îmbrățișează același orizont vizual, dar din perspectiva a două universuri plastice diferite. Unul, bazat pe instrumentarul, tehnicile și limbajul picturii, iar celălalt, plămădit din materia sensibilă și atât de proteică, prin senzorialitatea ei, a fibrei textile.

 În această  din urmă ipostază, artistul se exprimă dezinvolt și virtuoz, cu o forță și expresivitate poetică în care coexistă armonios și fascinant, deopotrivă, simbolistica cu limpezi și vibrațiile acorduri cromatice și morfologice ale artei decorative parietale, dar și eleganța și echilibrul viril, solid articulat, al structurilor și formelor compoziționale.

Este, de altfel, domeniul ce l-a consacrat pe artist în întreg arealul tapiseriei  contemporane, cu performanțe notabile ce l-au impus până dincolo de frontierele țarii, grație măiestriei profesionale, originalității viziunii și atractivității construcțiilor sale plastice.

 O aplecare scrutătoare și pasionată asupra miraculoaselor lumi subacvatice, dar și a fremătătoarelor microcosmosuri ale materiei vii ori fosilizate, ce populează edenicele ținuturi ale litoralului pelagic meridional, este aglutinată meticulos și atrăgător în cele mai multe dintre tapiseriile lui Traian Ștefan Boicescu. Moliciunea aspră sau catifelată a fibrei textile, manualitatea senzorială, tactilă a materiei țesute, permeabilitatea densă și bogată a impresiunii cromatice în masa materialelor folosite conferă o nouă viață și o pulsație vizuală sensibilă creației sale pe suport textil și o rafinată conversiune a imaginii plastice reconstruită de artist în creația sa.În ceea ce privește susținutul și perseverentul  exercițiu pictural al lui Traian Boicescu,  acesta se dovedește a fi mai mult decât un „violon d’Ingres”. O preocupare pasageră, menită să-i antreneze polivalența prospectărilor estetice, pe care le practică și azi, cu metodă și bine strunite temeiuri culturale - nu doar în planul educației vizuale. Și în această secvență a creației sale (i-aș spune „de maturitate” ,dat fiind frecvența performărilor în acest gen din ultima perioadă), Traian Ștefan Boicescu se exprimă dihotomic, cel puțin tematic și prin diferita abordare a mijloacelor de expresie ale picturii de șevalet, ca și a problemelor stilistice de punere în operă a intențiilor sale creative și artistice.

 Ca peisagist, artistul se distinge prin amploarea percepției vizuale, îndeosebi din postura survolului plonjat și a adâncimii perspectivei, adeverindu-se drept un remarcabil autor de „vedute” ale acelorași ținuturi litorale exotice și paradisiace, ce i-au inspirat tapiseriile. În pictura însă, dominante sunt ocru-rile terne sau luminoase, oxizii și culorile de  pământ intens ecler ate, anvelopante, se înțelege, în vălurirea când rece și densă, când caldă și transparentă ori scămoasă a albastrurilor ultramarine sau sinilii ale mării litorale și ale orizontului celest.

Imagini care copleșesc, meticulos compuse, cu un impact vizual puternic, generat de forța ansamblului și dinamica expresivă a detaliilor, care conferă o individualitate aparte tabloului. O altă componentă distinctivă a creației sale picturale o reprezintă compozițiile, unele de dimensiuni considerabile, ce evocă într-o altă formă de discurs plastic același fascinant univers botanic și zoomorf submarin, ce i-a nutrit și imagismul din tapiserii. Artistul recurge astfel la un exigent studiu morfologic și de interpretare picturală a tematicii și formelor frecventate în tapiserii. Nu este însă o simplă preluare și reconfigurare a imaginii în limbajul și cu instrumentele picturii de șevalet a compozițiilor textile decorative, care l-au consacrat. Compozițional pictura sa se dezvoltă barochizând sintetismul aproape arhetipal al formei    reale, sugerând prin variabilitatea și intensitatea substanței cromatice, flexibilitatea dinamica a formelor și detaliilor în balansul curenților marini.

Este pasionantă potențarea sintaxelor, ritmurilor și acordurilor cromatice, pe care artistul o urmărește în căutarea unei expresivități picturale cât mai pure și mai convingătoare. O singură punte de legătură rămâne, involuntar conservată, între cele două orizonturi stilistice practicate de artist. Și anume, imuabilul simț al materialității demonstrat în tapiserie și în pictură.

Căci, dacă în tapiseriile sale tentația clivajului spre acuratețea picturală a imaginii vizuale este difuză sau chiar inexistentă, în creația sa pictografică ecourile sau impulsul atavic al senzorialității sale optice și tactile este prezent, pregnant  adesea, prin amplificarea virtuților expresive și senzoriale conținute în densitatea și consistența materiei coloristice a paletei sale, pe care o etalează cu voluptoasă iscusință în pânzele sale.

Sintetic rezumând, un artist proteic, plurivalent și interesant, cu o voce matură și bine conturată în peisajul artei noastre contemporane.

critic de artă   Corneliu  Antim[7]

Arta abstractă. Ce urmează după?

Poate că vă întrebați, ca și mine de altfel, până unde putem împinge limitele artei abstracte? Ce urmează dincolo? O noua revenire, o reluare a vechilor forme?  Ei bine, țin să vă anunț că arta abstractă, începând cu cea Dadaistă a lui Marcel Iancu, Victor Brauner (la început), Piet Mondrian,  formată în jurul românului Tristan Tzara, încă trăiește.

Unii au văzut în arta abstractă o lipsa de imaginație. S-au înșelat în privința termenului "imaginație". Pentru că arta plastică e plina de imaginație, care de cele mai multe ori ne șochează. Ceea ce lipsește e imaginarul. Ca să înțelegeți distincția dintre imaginație și imaginar, gândiți-vă că arta abstractă folosește limbajul de lemn al "cercetătorilor", iar arta "clasică" folosește un limbaj poetic. În fond, limbajul "de specialitate" nu este lipsit de imaginație, însă nu mai apelează la "imaginar" (imaginarul ține de idei, mituri și credințe specifice unei colectivități) pentru a putea explica realitatea, apelează strict la ceea ce se poate vedea, ceea ce poate fi cunoscut și experimentat: imaginea ca atare. Nu criza de imaginație este specifică artei abstracte, ci criza unui subiect.

În fond, ce este arta atunci când lipsește subiectul, substanța, profunzimea? Și ce subiect poți găsi în lipsa unui Adevăr artistic sau în afara dogmatismului? Răspunsul este evident: tehnica și imaginația. Lumea de azi abundă de artiști al căror poante te uimesc. Ne întoarcem asupra tehnicii pentru ca "Adevărul se formează în gură". Nu există Adevăr apostolat, sau Adevăr care precede semnul. Este vorba de limbajul acțiune, sau de ceea ce în semiotică se numește concepția sincretică: O dată cu omul se naște și limbajul care este al lui. Omul contribuie în aceeași măsură la formarea realității. Așadar, într-o lume relativă, unde nu mai există o autonomie a frumosului, nimic transcendental, totul este permis.

Arta abstractă s-a format pe o criză de identitate specifică secolului XX, ci nu pe o criză de "imaginație". Jos arta căci s-a prostituat, spunea Ion Vinea în manifestul către tinerime. Pictura, un scutec al naturii întins în saloanele de plasare. Sculptura, știința pipăirilor dorsale. Limbajul abstract nu ne trimite nici mai aproape nici mai departe de om. Arta abstractă, în ciuda gradului de referențialitate mare, este cea mai umană artă. (Referențialitate = raportul dintre expresie - semnificație, semnificant - semnificat, stil liber-idee pură). Este o artă dezbrăcată de tot ceea ce poate fi "dogmatism". Este experiment pur al minții, isterie sau euforie. E subiectivă în măsura în care nu are pretenții că poate fi și "artă ca formă de cunoaștere". Este o "artă ca formă de comunicare", spre deosebire de suprarealism care are pretenții mult mai mari: descoperirea sinelui.

 Așadar, în arta abstractă vom vorbi mai mult de tehnică, chiar și când ne vom referi la "limbajul artistic". Nu există un "dincolo" de tablou. Nu există nici un secret. Sinele se obiectivează în opera la fel cum un matematician se obiectivează într-o problema de aritmetică. Artistul este și nu este. Nu rezolvă decât ecuații. Chiar atunci când dă cu pensula la întâmplare, opera lui e logică. Arta abstractă vroia să se depărteze de naturalism și a devenit natură. Pentru că fără un "dincolo", fără superstiții, totul este natură, iar omul iși are locul său în ecosistem... S-a considerat că arta abstractă e pură fantezie. Vreau sa înțelegeți că arta abstractă e pură fantezie a minții în măsura în care muzica are o logică interioară bazată pe armonie.

Arta abstractă înseamna nivelul zero de artisticitate la care poate ajunge "rațiunea". Ce înseamnă asta? Că fără un dincolo transcendental nu poți să-ți perfecționezi decât stilul și tehnica, chiar și atunci când o faci într-un mod  psychedelic. A fi subiectiv nu înseamnă că arta nu mai este mijlocită de rațiune. Din contră, devine o artă logică, o încrengătură, un sistem bazat pe o singură idee: a Adevărului Conrespondență. Să ne depărtăm de naturalism, dar să ne întoarcem la natură. Sub acest aspect, omul este natură, limbaj, sistem închis, dogmă, nu iși mai depășește condiția. Dadaismul putea arunca în aer orice formă de artă într-un singur mod: dându-și foc ! Ceea ce a făcut Tristan Tzara, demisionând din cercul dadaist. Era ultimul gest DaDa. Pentru că orice manifest devine într-un final, dogmă.

Iată dar, criza e depășită de abstracționismul-impresionist al artistului Traian Ștefan Boicescu. De la “Faună Marină”, “Fosilizare”, “Pești”, “Stânci”, “Roci”, “Echinodermă”, “Crinoide”, se trece la peisajele abstract-impresioniste din zona mediteraneană: “Arhipelag”, “Costa del Sol”, “Alicante”, “Ostia”, “Lido”, etc. Artistul vâlcean se întoarce la ceea ce e impresie pentru a aduce un plus de vitalitate limbajului abstract. Dacă asupra tabloului “Faună Marina” se apleacă asupra fosilelor ca un biolog cu microscopul, pictând "ceea ce se vede" înăuntru, o pictură moleculară, experimentală, în spiritul pozitivist pe care l-am denunțat mai sus, în peisaje tehnica este depășită de trăire și sentiment. Sub aspect tehnic este de o desăvârșire impresionantă. Culorile ies una din alta ca un spectru, parcă special așezate după o paletă cromatică specifică unui profesor. La Traian Ștefan Boicescu, ca la mulți artiști contemporani poți atinge culoarea. Munții ies în relief, culorile curg pe albia râului sau îngheață asemeni unei mări cu tot cu valuri. E ceva viu și palpabil, artistul folosind mai multe tehnici ale reliefului din tapiserie.

Arta e făcută să impresioneze asemeni unui joc de artificii. Poate că asta ne explică de ce nu mai se face artă pentru "posteritate", ci doar artă cu viață scurtă. Așa cum bine a intuit Traian Boicescu în efectul tabloului "Artificii". Joc de lumini și culori care trebuie să ne încânte privirea. Se pare că ăsta este adevăratul spirit al artei abstract-impresioniste, arta efectelor speciale. Vedeți cum se folosește arta de imaginație? Dacă la un Velasquez, Iisus trimitea la imaginarul colectiv al sacrificiului suprem, la mitul Salvatorului, ei bine, în arta abstractă nu se mai trimite la nimic decât la natură.

De ceea ce le era frică, nu au scăpat... Dacă facem un efort și îndepărtam tehnica și limbajul, atunci ce va rămâne din tablou? Răspunsul este simplu: Poza. Lumea este o poză. Importantă e lentila prin care vezi. Această lentilă e subiectivitatea, referențialul nostru, genialitatea artistului. Lasă-ma să văd lumea prin ochii tai, tu o vezi mult mai colorat, mai frumos ca mine, chiar dacă nu vezi ce e "dincolo". Ce importanță are? Frumosul e gratuit. Tot ceea ce contează este această fățărnicie a lumii: culoarea.

            Și ca să vă răspund la întrebarea din titlu, există o viață după moarte... 

articol semnat D.M   21 mar. 2011[8][4]

Note

  1. ^ Traian Ștefan Boicescu a primit Ordinul Național Meritul Cultural în grad de „Comandor” pentru tapiserie și pictură, 24 aprilie 2009, adevarul.ro
  2. ^ Enciclopedia Artiștilor Români Contemporani, Editura ARC 2000, București
  3. ^ Aurelia Mocanu. „Jurnalul Galeriilor. http://www.traianboicescu.ro/articole.php. Accesat la Radio Cultural 200. 
  4. ^ a b D.M.. „Arta abstractă ce urmează după. http://artcomview.blogspot.ro/2011/03/arta-abstracta-ce-urmeaza-dupa.html. Accesat la 21 martie 2011. 
  5. ^ Horia Avram. „O privire rapidă. http://www.traianboicescu.ro/articole.php. Accesat la 30.06. 1994. 
  6. ^ Adrian-Silvan Ionescu. „Observator Cultural. http://www.traianboicescu.ro/articole.php. Accesat la 18 noiembrie 2003. 
  7. ^ Corneliu Antim. „"Notă asupra creației plastice a lui Traian Ștefan Boicescu". http://www.traianboicescu.ro/articole.php. Accesat la 30 iunie 2017. 
  8. ^ D.M. „Fara titlu. http://artcomview.blogspot.ro/2011/03/arta-abstracta-ce-urmeaza-dupa.html. Accesat la 21 martie 2011. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • 1996 - Petre Petria: Oameni de Știință Cultură și Artă, editura Conphys ISBN 973-97697-4-8
  • 2001 - Enciclopedia Artiștilor Români Contemporani, editura-ARC 2000 București, ISBN 97399717-8-4
  • 2002 - Alexandru Chira Revista de Literatură și Artă: “Grai”, editura Asociația Culturală ALUMAR, ISSN 1583-2805
  • 2005 - Constantin Mateescu, Jurnal de Tranziție, editura Almarom, Râmnicu Vâlcea ISBN 973-8467-61-6
  • 2006 - Album “Salonul Național de Artă”, editura UAP, București ISBN 973-86483-8-6
  • 2007 - Dorin Mihalache, Revista - AnticArt Magazin, Nr.20 / iuliu-august, editura Anticar Magazin ISSN 1843 7026
  • 2007 -  Revista Internaționala Textile ETN Forum Nr.2/2007, editura TEXTIL-FORUM-SERVICE-HANOVER GERMANY  ISSN 1431-3529
  • 2008 - Enciclopedia Personalităților din România editura: Who is Who ElvețiaI SBN 978-3-7290-0077-3
  • 2008 - Nicolae Marinescu, „Clipa Captivă” Dialoguri despre Artele Plastice, editura Aius Craiova ISBN 978-973-1780-67-2
  • 2010 - Mihai Ogrinji, Revista „România Pitorească” Nr. 464 / 2010 ISSN 1221-0692
  • 2011 - Album, Bienala Internaționala de Pictura, Grafica, Sculptură “Meeting Point” editura Brumar ISBN 978-973-602-677-5
  • 2012 -  “Enciclopedia Județului Vâlcea” vol.II Localitățile Urbane, editura Fortuna,  Râmnicu Vâlcea ISBN 978-606-8745-11-4
  • 2012 - Ioana Grosaru / Gabriela Tarabega “Italieni din România o istorie în imagini”, editura „Ro.As.It.” ISBN 978-973-0-13688-3
  • 2012 – Album, Bienala “Decorative Arts” ed.I-a, editura UNARTE București ISBN 978-606-8296-69-2
  • 2013 - Album Expoziția de Arte Vizuale “Vecinii”, editat de Institutul Cultural Roman ISBN 978-973-7847-63-4
  • 2014 - Torino Bocăniciu “Forma" Revista de Artă, Nr.15, editura UAPR, ISSN 2068-4436
  • 2014 - Mihai Ogrinji, Revista ”România Pitorească” Nr. 477 / 2014, editura România Pitorească S.A. ISSN 1221-0692
  • 2014 – Album, Bienala “Decorativ Art” ed. a II-a, editura Aktis Bucurști ISBN 978-973-0-17765-7
  • 2014 Revista ”Siamo Di Nuovo Insieme” Nr.51-52 Asociația Italienilor din România RO.AS.IT., ISSN 1843-2085
  • 2015 – Album, “EGREGOR” Experiment prin artă, editura Softurism Râmnicu Vâlcea ISBN 978-973-88679-0-1
  • 2016 - Album, Bienala "CONEXIUNI" Decorative Art  ” ed. a III-a, editura DTP, UAPR București, ISBN 978-973-0-22778-9
  • 2016 - Album Tabăra Interetnică de Artă Contemporană Aiud ISBN 978-973-117-608-6
  • 2016 - Album Bienala Internatională “Ion Andreescu” ed. a X-a, editura Alpha Buzău, ISBN 978-973-139-351-3
  • 2017 - Album “Portretul Contemporan” UAP Vâlcea, editura galleria.ro, ISBN 978-973-86624-8-3

Legături externe[modificare | modificare sursă]