Vizualizare sursă pentru „Timoc”

{{problemearticol|referințe=mai 2017|curățenie=mai 2017}}
{{trimite|Timok|aria protejată cu acest nume|Timok (sit SCI)}}
[[Imagine:Iabucovat.jpg|right|thumb|263px|Români din [[Iabucovăț]] (Serbia) în costume populare]]
[[File:Romanians of Bulgaria and Serbia 1910.jpg|right|thumb|263px|Românii din Serbia și Bulgaria (1910)]]
'''Timocul''' sau '''Timacul''' în dialectul local, '''Valea Timocului''' sau "capătul" '''Craina Timocului''' (în sârbește Тимочка Крајина / Timočka Krajina), este o regiune ('krajna') situată în nordul [[Peninsula Balcanică|peninsulei Balcanice]] (în estul [[Serbia|Serbiei]] și nord-vestul [[Bulgaria|Bulgariei]]), de-a lungul văii [[râul Timoc|râului Timoc]] și în zonele montane adiacente acesteia. Este formată din părți ale districtelor sârbești [[Districtul Braničevo|Braničevo]], [[Bor, Serbia|Bor]] și [[Județul Zaječar|Zaječar]], precum și regiunea bulgară [[Regiunea Vidin|Vidin]]. Uneori, regiunea a mai fost numită în mod savant '''Tribalia''' (după [[tribali]], o ramură a dacilor din Antichitate care a trăit în nord-vestul Bulgariei de azi) sau ''Podunavia'' (Sub-Dunăreana) în Evul Mediu. În această regiune trăiește o importantă populație [[Români|românească]], numită de către sârbi și bulgari „rumuni” sau „vlași” ([[valahi|vlahi]]). Conform recensământului sârbesc din 2011, aceasta comunitate numără 35.330 de persoane în documente,<ref>[http://webrzs.stat.gov.rs/WebSite/Public/ReportResultView.aspx?rptId=1210] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20171122193601/http://webrzs.stat.gov.rs/WebSite/Public/ReportResultView.aspx?rptId=1210|date=2017-11-22}}</ref> în vreme ce asociațiile românilor din Timoc estimează că ar fi circa {{Formatnum|300000}}.<ref>{{Citation |date=2016-08-15 |author1=Redactia Hotnews |publisher=HotNews.ro |title=Romanii din Timoc: Va rog, luati-i acasa pe diplomatii romani! Au facut mult rau noua si Romaniei - HotNews.ro |url=https://hotnews.ro/romanii-din-timoc-va-rog-luati-i-acasa-pe-diplomatii-romani-au-facut-mult-rau-noua-si-romaniei-461089}}</ref>

O altă importantă comunitate românească din Serbia este cea a [[Românii din Voivodina|românilor din Voivodina]]. Aceștia însă, contrar situației celor din Timoc, se bucură de multe drepturi politice și sociale, între care reprezentarea în viața administrativă și politică, scoli în limba română, biserici (greco-ortodoxe și greco-catolice) în limba română, redacții și emisiuni de limba română, presă scrisă în limba română.

==Istorie==
[[Image:Roman empire 395.jpg|thumb|left|În secolul al IV-lea, Valea Timocului făcea parte din Dioceza Dacia, respectiv din provincia Dacia Ripensis. Anterior, regiunile Valea Timocului si Valea Moravei au făcut parte din provincia romană Moesia. În total, aceasta zonă a făcut parte din Imperiul Roman timp de aproximativ 500 de ani, adică de 3 ori mai mult decât zona de la nord de Dunăre]]
[[Imagine:Theoretical map of Romanian origins.png|thumb|left|250px|Estul Serbiei este o parte a vetrei străromâne]]
[[Image:Region between Timok and Morava from Map of Banat of Temesvár (1740).jpg|thumb|150px|right|Regiunea dintre râurile Timoc și Morava în 1740]]

În [[mileniul I î.Hr.]], regiunea Moravă Timoc a fost populată de diverse triburi de [[Tracii|traci]], printre care [[Tribali|tribalii]]. În [[secolul al IV-lea î.Hr.]] populației autohtone i s-au adăugat [[celți]]i scordisci. În perioada 60–44 î.Hr, teritoriul este inclus statului [[Dacia|dac]] condus de [[Burebista]]. În anul [[29 î.Hr.]] zona este cucerită de către romani și inclusă provinciei [[Moesia]]. Administrația romană menționează triburile Timaci, Timachi intre Naissus și până la Dunăre (Lederata, etc), în toată regiunea muntoasă descrisă de râurile Timocul Alb, Timocul Negru și Timocul Repede. Este construită Via romana spre Dunăre și Dacia, care apar și pe harta Tabula Peutingeriana. O importantă consecință a stăpânirii romane este [[romanizare]]a populației autohtone. După retragerea administrației romane din teritoriile de la nord de Dunăre în [[271]] („[[Retragerea romană|Retragerea aureliană]]”), cea mai mare parte a regiunii este inclusă noile provincii [[Dacia Ripensis]] și Dacia Mediterranea. Aici s-a așezat o parte din populația fostei [[Provincia Dacia|provincii Dacia]].

Împăratul roman [[Galerius]] s-a născut în această regiune, pe moșia familiei unde a construit înainte de moarte palatul fortificat Felix Romuliana, dedicat memoriei mamei sale, Romula (astăzi în satul Gamzigrad), în apropiere de actualul oraș [[Zaicear|Zaječar]]. La o distanță de circa 60&nbsp;km sud-est, spre Dii/Vidin, s-a născut nepotul acestuia, viitorul împărat [[Maximinus Daia]].

Prin evoluția Imperiului Roman de Răsărit spre un stat creștin, și prin invazia [[slavi]]lor din secolele al V-lea–al VII-lea, se conturează perioada [[Imperiul Bizantin|bizantină]]. În urma stabilirii slavilor, teritoriul a fost inclus Primului Țarat Bulgar, care a adoptat creștinismul prin țarul [[Boris I al Bulgariei|Boris I]] în 864. Liturghia creștină și-a însușit atunci [[limba slavonă]], zona fiind sub obediența patriarhatelor de la Peć și Ohrid.
[[Image:Serbia boundaries CIA.jpg|thumb|left|Limitele Serbiei medievale. Timocul nu a aparținut niciodată în întregime vreunui stat sârbesc, iar vestul regiunii doar pentru o scurtă perioadă de timp. Granița răsăriteană a Serbiei a fost, de regulă, [[Morava (Serbia)|râul Morava]], iar zona a aparținut alternativ statelor bulgare, Bizanțului și apoi Imperiului Otoman]]
Populația romanizată s-a menținut în zonele muntoase și a fost numită de slavi ''Vlasi'', ''Vlaši'', ''Vlašić'', ''Vlašina'', ''Vlahina'', ''Stari Vlah'', ''Romanija planina'' ș.a. pe durate diferite, slavizându-se parțial între secolele al XIV-lea și al XIX-lea în majoritatea acestor zone, dar rămânând până în ziua de azi în bazinul Timocului, în care se vorbește [[limba română]]. După disoluția țaratului bulgar, a urmat revenirea stăpânirii bizantine, apoi [[Țaratul Vlaho-Bulgar|al Doilea Țarat Bulgar]]. După divizarea acestuia din urmă, teritoriul a revenit [[Țaratul Vidinului|țaratului de la Vidin]].

În perioada divizării țaratului bulgar, pe malul stâng al Dunării, etnicii români au cristalizat diferitele voievodate formând [[Țara Românească]], a cărei extremitate vestică cuprindea malul opus zonei de vărsare a Timocului în Dunăre. Voievodul și domnul acestei țări de la cumpăna secolului al XV-lea, [[Mircea cel Bătrân]], se intitula „mare voievod și domn [...] stăpânind și domnind peste toată Țara Ungrovlahiei [...] și pe amândouă părțile pe toată ''Podunavia''...”. Această „Podunavia” a fost localizată în unele lucrări recente a fi în zona Timocului.<ref>Coman Marian, Putere și teritoriu. Țara Românească medievală (secolele XIV-XVI) Capitolul: Frontiera sârbească a Țării Românești în vremea lui Mircea cel Bătrân. Ed. Polirom, 2016</ref><ref>Andrei Pippidi, Monarhia în Evul mediu Românesc. p.37. în National si Universal in istoria românilor. Sârbii numeau Podunavia o regiune la vest de Morava. La est de Morava era Podunavia numită și Timoc. Astfel se explică titulatura lui Mircea: "pe amândouă părțile pe toată Podunavia. Studii oferite prof. dr. Serban Papacostea cu ocazia împlinirii a 70 de ani [National and Universal in the Romanian History. Studies Offered to Professor Serban Papacostea on his 70th Birthday] - Bucuresti (1998)</ref>
Acolo aveau moșii (latifundii) unii nobilii valahi, ceea ce explică utilizarea referirii la Podunavia („Sudul Dunării”, din slavonă) de către unii domnitori munteni din secolele următoare. Tradiția populară a reținut în Timoc construirea de către Mircea a [[Mănăstirea Coroglași|Mănăstirii Coroglași]] (azi [[Miloševo, Negotin|Miloševo]]).
[[Fişier:Манастир Короглаш 1.JPG|thumb|upright|Biserica mănăstirii Coroglași, ridicată de Mircea cel Bătrân]]
Către sfârșitul secolului al XIV-lea, Țaratul de la Vidin a intrat complet sub stăpânirea [[Imperiul otoman|Imperiului Otoman]]. Stăpânirea otomană a fost întreruptă doar de o scurtă perioadă [[Imperiul Habsburgic|habsburgică]] ([[1718]]-[[1739]]).
Pe durata dominației otomane, teritoriul a fost inclus într-o mare unitate administrativă, numită {{Ill-wd|Q4811008|3=eyaletul Rumeliei}}, care cuprindea mare parte din peninsula Balcanică otomană.

În regiunea Cranian (Vranje) ldin Serbia de sud-est sunt următoarele toponime: Surdulica, Otulie, Danciul (Dancul), Margini (Marzini), Dealu Românilor sau  Vlașki Dol (Vlaski Dol), Calea Romanilor sau Vlașki Put<ref>Silviu Dragomir, Vlahii din nordul peninsulei Balcanice, Editura Academiei RPR, 1959, p.55 </ref> dar și Vlasotnice, râul Vlasina și lacul Vlasina. In Vlasotnice, un recensământ din 2011 indica 10 familii de români.

La începutul secolului al XIX-lea, [[Revoluția Sârbă|răscoalele sârbești]] au dus la apariția [[Principatul Serbiei|Serbiei autonome]]. Statul inițial format în 1817 nu se întindea până la Timoc (ci doar în apropierea pașalâcului de la [[Belgrad]]), dar începând cu 1833, a cuprins și această regiune. În timpul [[Prima Răscoală Sârbă|primei răscoale sârbești]] împotriva turcilor (1804-1806) eroul [[Karađorđe Petrović|Caragheorghe]], pentru a putea face legătura cu trupele rusești din zona Vidinului, a cerut să se răscoale și populația din Timoc, care aparțineau pașei de la Vidin. Cu anumite ocazii, românii s-au aliat cu sârbii, însă nu aveau multe de câștigat din acest tip de politică. Cu alte ocazii s-au împotrivit unor răscoale, cum a fost cea condusă de haiducul Veljko Petrović. Împreună cu o armată de 3.000 de oameni, Caragheorghe a distrus atunci unele sate locuite de români, aceștia fiind alungați spre răsărit, și cerând încă din anul [[1809]] ca granița răsăriteană a viitoarei Serbii să fie [[râul Timoc]]. La Pacea de la București din mai [[1812]], sultanul turc a refuzat să cedeze zonele Timocului Negru și Kraina. Astfel, până în [[1833]], granița răsăriteană a Serbiei era masivul muntos Omolia ([[Homolije]]), neexistând astfel vecinătate cu [[Țara Românească]].

[[Image:Pashaluk of Belgrade and teritorial annexion in 1833.png|thumb|right|Anexiunile teritoriale ale Serbiei din [[1833]] în raport cu frontierele stabilite în [[1817]]]]
Eroul național sârb [[Miloš Obrenović, Prinț al Serbiei|Miloš Obrenović]] a reluat mișcarea de eliberare a poporului său, și a obținut în aprilie [[1815]] extinderea limitelor Serbiei și reușind anexarea zonei locuite de românii apuseni dintre Morava de Est, ajungând la marginile Timocului, însă nu a cucerit și Timocul și Kraina. Având protecția Rusiei, la Pacea de la Adrianopole din [[1829]] și prin Hatișeriful de la [[1830]], Obrenovici a obținut autonomia Serbiei și a cerut și anexarea Timocului și Krainei. Rusia avea trupe în Țara Românească (pe care o guverna în virtutea [[Regulamentul organic|Regulamentului Organic]]), care trei ani mai târziu, au intervenit și au ocupat Timocul, iar granița cu restul Imperiului Otoman a fost stabilită pe [[râul Timoc]], separând practic regiunea într-un Timoc sârbesc și unul otoman (sau bulgăresc). De asemenea, pentru prima dată în istoria sa, un stat al sârbilor a reușit să se învecineze cu Țara Românească.
Obrenovici a inițiat imediat un program agresiv de asimilare forțată a românilor din Timoc, ca și a altor minorități cu prezență semnificativă în noile teritorii, cum ar fi albanezii. Dascălii români au fost înlocuiți de alții sârbi, care nu vorbeau româna. Toți locuitorii au fost forțați să-și modifice numele adăugând terminația „-ici, -ovici sau -evici”.<ref>N.A. Constantinescu, Chestiunea timoceana, Editura Litera, 2000</ref> Procesul de [[asimilare]] forțată a etniilor nesârbe a durat zeci de ani, și a crescut în intensitate și complexitate.

În 1878, Serbia a devenit stat independent, iar teritoriile otomane locuite de bulgari au obținut și ele larga autonomie de care se bucurase Serbia până atunci. 

În 1883, în timpul ''Răscoalei din Timoc'', au avut loc lupte între țăranii și meseriașii din Timoc pe de o parte și trupele regulate sârbești pe de altă parte. Răscoala a fost determinată de Criza Regală provocată [[Nikola Pašić]], liderul Partidului Radical, câștigător în alegeri, pe fondul mai vechilor abuzuri ale autorităților locale și ale guvernelor centrale. Mulți țărani au fost uciși și condamnați după terminarea răscoalei.<ref>https://libcom.org/files/Timok%20Rebellion.pdf</ref> Pašić însuși, condamnat la moarte, a fugit și s-a adăpostit în Bulgaria. Timocul și prezența lui Pašić în Bulgaria au stat la baza izbucnirii scurtului [[Războiul sârbo-bulgar|Război Sârbo-Bulgar]] în noiembrie 1885. Sub pretextul evacuării unui pichet de grăniceri din zona de vărsare a Timocului în Dunăre, Serbia a atacat Bulgaria, care însă a adus rapid trupe și a oprit înaintarea sârbilor. 

Ultima expansiune teritorială a Serbiei în Timoc a avut loc în [[1919]], când în urma [[Tratatul de pace de la Neuilly sur Seine|tratatului de la Neuilly sur Seine]] au fost anexate de la Bulgaria mai multe teritorii, printre care și o mică regiune situată între râul Timac și Munții Balcani, pe care [[bulgarii]] o denumeau ''Timoško'' și care era alcătuită din 8 localități (dintre care 7 erau în principal românești și una bulgărească). Această regiune a revenit pentru o scurtă perioadă în componența Bulgariei între [[1941]] și [[1947]].

La recensământul bulgăresc din [[1924]] au fost numărați 42.184 români în regiunea Vidin.

Comunitățiile române din Serbia au continuat să tipărească însă ziarul ''Vorba Noastră'', la Zăiecar (dar acesta a fost interzis începând cu anul [[1948]], la fel ca ziarul bilingv ''Bilten'' din Pojarevăț). În aceași perioadă, în recensământurile oficiale, comunitatea română scade că număr, în mod inexplicabil altfel decât prin asimilare forțată, de la 93.444 locuitori în [[1948]] la 1.369 în [[1961]].

Majoritatea populației din Timac, locuind la sate, avea ca ocupație principală în trecut creșterea animalelor, negoțul cu lemne, vanătoarea și extragerea cărbunelui. După cel de-[[al Doilea Război Mondial]], această zonă trece printr-un proces de industrializare rapidă. Sunt create mine de cupru și aur, iar cea mai mare parte a populației, neavând studii, a fost angajată ca personal necalificat. Personalul calificat era adus din marile orașe, fiindu-le oferite locuințe și diverse beneficii. [[Industrializare]]a rapidă a zonei a ridicat nivelul de trai, iar muncitorii au început să-și construiască locuințe și să investească în [[agricultură]] (achiziționând utilaje) pentru a-și spori producția.

==Geografie==
[[Imagine:Map of Vlach community in eastern Serbia.jpg|thumb|right|Arealul din estul Serbiei cu prezență a etnicilor români.]]
Regiunea Timoc este străbătută de râurile [[râul Timoc|Timoc]] și [[râul Morava|Morava]] (ambii afluenți de dreapta ai [[Dunăre|Dunării]]). Cel mai mare oraș este [[Bor, Serbia|Bor]]. La răsărit de râul Timoc, încep [[Munții Balcani]] (Haemus). Geografic, Valea Timocului este amplasată în Serbia central-sudică, la granița cu [[Bulgaria]]. Administrativ, această regiune este formată din părți ale [[Districtul Braničevo|districtelor Braničevo]], [[Districtul Bor|Bor]] și [[Județul Zaječar|Zaječar]], pe teritoriul [[Serbia|Serbiei]] și o parte din [[regiunea Vidin]], pe teritoriul [[Bulgaria|Bulgariei]].

==Demografie==
[[Imagine:Balk.Ethno-1861.jpg|right|thumb|Harta etnică a Peninsulei Balcanice din 1861]]
[[Imagine:Balkans-ethnique.JPG|right|thumb|Harta etnică a Peninsulei Balcanice din 1898]]

===Serbia===
{{Main|Evoluția demografică a românilor din Serbia]]}}
[[Imagine:ROMANI SARBI 1930 1931.PNG|right|thumb|Harta interferențelor etnice româno-sârbești în regiunea Dunării. Conform statisticii oficiale (anii 1930-1931)]]
[[File:Localitatile din Timocul sarbesc locuite de romani, 1941.jpg|thumb|left|200px|Harta localităților din Timocul sârbesc locuite de români, după evaluări românești din 1941. Harta are la bază datele culese de la prizonierii sârbi de origine română cantonați în Banat.]]
Timocul sârbesc are o populație de 712.050 de locuitori. Majoritatea populației este oficial de etnie sârbă, însă există un grup reprezentativ de români (împărțiți în statisticile oficiale în vlahi și români), care numără 35.330 de persoane (5,9%).<ref name="rec_sr_2011"/> Anumiți lingviști și oameni de știință,{{cine}} precum și organizațiile românești din Estul Serbiei ridică însă numărul românilor la 250.000 de locuitori<ref>{{Citat web|title=Comunitatea românească din Serbia|publisher=Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din Guvernul României|url=https://dprp.gov.ro/web/index.php?map_id=0&world2levelmap_get_state_info=s2s41|accessdate=2024-11-1}}</ref> Aceste estimări se bazează pe faptul că recensămintele sârbești din secolul al XIX-lea consemnau peste 150.000 de români, adică 10% din populația Serbiei și majoritatea absolută a estului Serbiei. La acestea se adaugă [[Spor natural|sporul natural]] demografic, precum și considerarea că nu a existat niciodată un exod a populației românești din zonă.{{nc}}

[[Fișier:Rumuni (vlasi) Ždrelo.JPG|right|thumb|Români din satul Zdrelo (Serbia)]]
Vlahilor/românilor din Valea Timocului (Serbia), vorbitori de [[limba română|limbă română]], nu le sunt conferite drepturi{{nc}} deși conform recensământului din 2011, vlahii din Serbia numără aproximativ 35.330 de oameni față de cei 29.332 declarați români (predominant în Voivodina).<ref name="rec_sr_2011">{{Citat web|url=http://webrzs.stat.gov.rs/WebSite/Public/ReportResultView.aspx?rptId=1210|archive-url=https://web.archive.org/web/20171122193601/http://webrzs.stat.gov.rs/WebSite/Public/ReportResultView.aspx?rptId=1210 |archive=date=2017-11-22 |script-title=sr:Резултати извештаја |publisher=Републички завод за статистику}}</ref> Statisticile și politica guvernului sârb fac distincția între români (prezenți mai ales în Voivodina) și vlahi (care predomină în Valea Timocului). În unele declarații ale guvernului sârb se recunoaște că "membri ai acestei populații, fără îndoială, au caracteristici asemănătoare cu cele românești, iar limba și folclorul conduc spre varianta originii lor românești. Reprezentanții minorității vlahe susțin originea lor română", însă încă se face o diferență majoră între cele două grupuri etnice.{{nc}} Conform recensământului amintit mai sus vlahii/românii constituie o minoritate reprezentativă în comunele [[Kucevo|Kučevo]] (28,3%), [[Boljevac]] (26,7%), [[Zagubica]] (22,4%), [[Bor, Serbia|Bor]] (18,2%), [[Majdanpek]] (12,2%), [[Petrovac, Serbia|Petrovac]] (10,9%), [[Golubac]] (9,9%), [[Negotin]] (7,5%), [[Zaicear|Zaječar]] (4,8%).<ref name="rec_sr_2011"/> România încearcă de un timp încoace să deschidă un consulat la Bor, însă autoritățile sârbe nu au permis acest lucru.{{nc}}

În mass-media, în zona Timocului se recepționează posturi radio din România vecină, cu emisie din județul Mehedinți. În anii 2010, postul de radio Galaxy din acea zonă a tratat mai pe larg problemele românilor timoceni.<ref>{{Citation |title=RADIO GALAXY, un post căruia îi pasă de românii din Valea Timocului |publisher=www.jurnalromanesc.ro |url=https://www.jurnalromanesc.ro/jr2/index.php/voivodina/97-serbia/1192-radio-galaxy-un-post-caruia-ii-pasa-de-romanii-din-valea-timocului.html}}</ref>

===Bulgaria===
[[Fișier:Bulgaria (ethnic) 1892.JPG|thumb|left|Structura etnică a Bulgariei conform recensămâtului din 1892]]
[[Fișier:Localitatile din Timocul bulgaresc locuite de romani, 1941.jpg|thumb|right|250px|Harta localităților din Timocul bulgăresc locuite de români, din 1941.]]
Regiunea bulgară [[Regiunea Vidin|Vidin]] are o populație de 130.074 locuitori, din care câteva mii sau mai mult sunt români (exemplu satul Gâmzova, populat aproape exclusiv de români, care singur are cateva mii de locuitori). Si aici, drepturile românilor nu sunt bine respectate, desi autoritățile bulgare promit un sprijin important comunității românești, în înființarea de școli și dezvoltarea mass-mediei. Totuși, nici una din aceste promisiuni nu s-a concretizat până astăzi. Datorită lipsei învățământului în limba maternă, tot mai mulți copii nu mai vorbesc românește. În [[2007]], [[Bulgaria]] a aderat împreună cu [[România]] la [[Uniunea Europeană]], ceea ce va permite stabilirea unor legături mai strânse între comunitățile românești din cele două țări. De asemenea, [[podul Calafat-Vidin]], inaugurat in [[2013]], ar putea spori legăturile dintre Timocul bulgăresc și România.
==Vezi și==
* [[Româna timoceană]]
* [[Bojan Alexandrovič]]
* [[Antiromânism]]
* [[Moscopole]]
* [[Aromânii din Albania]]
* [[Aromânii din Serbia]]
* [[Societatea Sârbo-Aromână Lunjina|Asociația sârbo-aromână Lunjina]]

== Bibliografie suplimentară ==
* Ștefan Meteș, ''Emigrări românești din Transilvania în secolele XIII-XX'', Editura Științifică și Enciclopedică, 1977 - [http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/cum-au-colonizat-romanii-sud-vestul-serbiei-263627.html recenzie1] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140223180137/http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/cum-au-colonizat-romanii-sud-vestul-serbiei-263627.html |date=2014-02-23 }} - [http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/cum-au-colonizat-romanii-serbia-noua-din-ucraina-253979.html recenzie2] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140223180141/http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/cum-au-colonizat-romanii-serbia-noua-din-ucraina-253979.html |date=2014-02-23 }}
* C. Constante, Anton Galopenția, ''Românii din Timoc: Românii dinitre Dunăre, Timoc și Morava'', Tip. "Bucovina" I. E. Torouțiu, 1943
* N.A. Constantinescu, ''Chestiunea timoceană'', Editura Litera, 2000.
* ''Atlasul lingvistic român. Graiurile dintre Morava, Dunăre și Timoc''. Vol. I, IV. Autori: Petru Neiescu, Eugen Beltechi, Ioan Faiciuc, Nicolae Mocanu. Prefață de Nicolae Mocanu, București, Editura Academiei Române, [[2021]], XXXV + 313 p, LIII + 328 p.

==Legături externe==
{{legături externe}}
* [https://libcom.org/files/Timok%20Rebellion.pdf/ Răscoala din Timoc, 1883]
* [http://www.doiserbia.nb.rs/img/doi/0350-7653/2013/0350-76531344035P.pdf] Urmele imperiului roman in Timoc
* [http://www.centruldestudii.ro/csrr/revista_timocul/1939_01_timocul.pdf Revista ''Timocul'' (1939)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090306003826/http://www.centruldestudii.ro/csrr/revista_timocul/1939_01_timocul.pdf |date=2009-03-06 }}
* [http://www.gardianul.ro/2007/03/27/reportaj-c9/vlahii_din_timoc_refuza_sa_renunte_la_graiul_rom_nesc-s92164.html  Vlahii din Timoc refuză să renunțe la graiul romănesc]
* [http://www.protv.ro/filme/promo-povestea-romanilor-timoceni-la-te-vezi-la-stirile-protv.html#povestea-romanilor-timoceni-la-te-vezi-la-stirile-protv Povestea românilor timoceni la „Te vezi la știrile ProTv”] - reportaj video din Valea Timocului cu [[Cristian Tabără]] (sau [http://www.youtube.com/watch?v=BjN76fboF18 aici])
* [http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/romanii-de-la-sud-de-dunare-tradati-de-propriii-parlamentari-139920.html Romanii de la sud de Dunare, tradati de propriii parlamentari] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110810135312/http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/romanii-de-la-sud-de-dunare-tradati-de-propriii-parlamentari-139920.html |date=2011-08-10 }}, 22 noiembrie 2008, Petrica Rachita, ''România liberă''

====Despre Timocul sârbesc ====
* [http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/cum-a-devenit-timocul-o-prioritate-pentru-romania-243293.html Cum a devenit Timocul o prioritate pentru România] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111104181155/http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/cum-a-devenit-timocul-o-prioritate-pentru-romania-243293.html |date=2011-11-04 }}, 3 noiembrie 2011, Sabina Fati, ''România liberă''
* [http://www.timoc.org/index.htm Federația Rumânilor din Sârbie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070927065400/http://www.timoc.org/index.htm |date=2007-09-27 }} (în [http://www.timoc.org/indexe.htm engleză] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20081222124438/http://www.timoc.org/indexe.htm |date=2008-12-22 }})
* [http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/reportaj/biserica-malainita-singurul-lacas-de-cult-unde-se-aude-vorba-romaneasca-82874.html Biserica Mălăinița, singurul lăcaș de cult unde se aude vorba românească]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 6 ianuarie 2007, Sorin Ghica, ''România liberă''
* [http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/fapt-divers/patriarhia-i-a-abandonat-pe-romanii-din-valea-timocului-44669.html Patriarhia i-a abandonat pe romanii din Valea Timocului]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 17 iunie 2006, Ion Zubascu, ''România liberă''
* Otilia Hedeșan: Timocenii (documente pentru identitate) [http://www.provincia.ro/pdf_roman/r000305.pdf capitolul 1]; [http://www.ceeol.com/aspx/getdocument.aspx?logid=5&id=0B83E740-3E58-419F-B420-BB381771097D capitolul 2] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070926230629/http://www.ceeol.com/aspx/getdocument.aspx?logid=5&id=0B83E740-3E58-419F-B420-BB381771097D |date=2007-09-26 }}
* [http://www.romanialibera.ro/a88926/romanii-din-timoc-striga-dupa-ajutor.html Românii din Timoc strigă după ajutor] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090129202510/http://www.romanialibera.ro/a88926/romanii-din-timoc-striga-dupa-ajutor.html |date=2009-01-29 }}
* [http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/reportaj/romani-cu-vize-pentru-romania-81934.html Romani cu vize pentru Romania]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 29 decembrie 2006, Sorin Ghica, ''România liberă''
* [http://www.banatul.com/info/banat-history-romanians-in-serbia.shtml Raport legat de drepturile românilor din Serbia] (engl.)
* [http://www.jurnalul.ro/externe/valea-timocului-a-doua-biserica-romaneasca-38612.htm Valea Timocului - A doua biserică românească] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120402044010/http://www.jurnalul.ro/externe/valea-timocului-a-doua-biserica-romaneasca-38612.htm |date=2012-04-02 }}, 25 august 2005, Ana Maria Luca, ''Jurnalul Național''
* [http://www.magazinistoric.itcnet.ro/?module=displaystory&story_id=754&format=html Românii din Banatul sârbesc în perioada interbelică (cu referiri și la cei din Timoc)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080217012704/http://www.magazinistoric.itcnet.ro/?module=displaystory&story_id=754&format=html |date=2008-02-17 }}
* [http://www.jurnalul.ro/croaziera-jurnalul/limba-lui-care-o-lasa-blastamat-sa-fie-n-casa-8363.htm Limba lui care o lasă, blăstămat să fie-n casă] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120331015401/http://www.jurnalul.ro/croaziera-jurnalul/limba-lui-care-o-lasa-blastamat-sa-fie-n-casa-8363.htm |date=2012-03-31 }}, 9 noiembrie 2006, Carmen Plesa, Alex Nedea, ''Jurnalul Național''
* [http://www.jurnalul.ro/croaziera-jurnalul/portile-de-fier-stramutati-in-tara-altora-8277.htm Portile de Fier - Stramutati in tara altora] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120225102034/http://www.jurnalul.ro/croaziera-jurnalul/portile-de-fier-stramutati-in-tara-altora-8277.htm |date=2012-02-25 }}, 10 noiembrie 2006, Carmen Plesa, Alex Nedea, ''Jurnalul Național''
* [http://www.jurnalul.ro/croaziera-jurnalul/acolo-unde-saracii-satului-sunt-altii-8364.htm Acolo unde saracii satului sunt altii] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120331033546/http://www.jurnalul.ro/croaziera-jurnalul/acolo-unde-saracii-satului-sunt-altii-8364.htm |date=2012-03-31 }}, 9 noiembrie 2006, Carmen Plesa, Alex Nedea, ''Jurnalul Național''
* [http://old.historia.ro/articol.html?artid=133 1941: Românii din Timoc cer alipirea cu Patria mumă]{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://old.historia.ro/articol.html?artid=133 }}, Dana Honciuc, ''Historia''
* [http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=2967 Observatorul: Din culisele Conferinței de pace de la Paris]
* [http://www.adevarul.ro/index.php?section=articole&screen=index&id=25504&search=Timoc Acord româno-iugoslav referitor la recunoașterea apartenenței vlahilor din Valea Timocului la minoritatea românească] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070928022621/http://www.adevarul.ro/index.php?section=articole&screen=index&id=25504&search=Timoc |date=2007-09-28 }}
* [https://web.archive.org/web/20071108072137/http://my.opera.com/al3cse/blog/show.dml/838260 Ion Gherman - Românii din Valea Timocului (românii timoceni)]
* [http://stiri.kappa.ro/actualitate/21-03-2007/romanii-timoceni-din-serbia-dau-in-judecata-guvernul-de-la-belgrad-124583.html Românii timoceni din Serbia dau în judecată Guvernul de la Belgrad]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 21 martie 2007, ''Gardianul''
* [http://www.ziua.ro/display.php?data=2007-04-28&id=219808&kword=Timoc O investiție românească în Serbia - intâmpinată cu agresivitate] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070930182847/http://www.ziua.ro/display.php?data=2007-04-28&id=219808&kword=Timoc |date=2007-09-30 }}
* [http://www.expres.ro/article.php?artid=302709 Românii din Serbia invață românește] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070930044228/http://www.expres.ro/article.php?artid=302709 |date=2007-09-30 }}
* [http://www.kudcukarica.org.yu/nosnje.htm Costume populare românești și sârbești din Timoc] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070930165531/http://www.kudcukarica.org.yu/nosnje.htm |date=2007-09-30 }}
* [http://www.ziaruldevalcea.ro/index.php?ind=news&op=news_show_single&ide=316# Românii din Timoc – Serbia – încântați de mânăstirile din Vâlcea]
* [http://www.geopolitica.ro/revista/5/rev_08_005.pdf "Românii din Serbia" în revista Geopolitica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070928043445/http://www.geopolitica.ro/revista/5/rev_08_005.pdf |date=2007-09-28 }}
* [http://www.romanialibera.ro/actualitate/mapamond/romanii-din-valea-timocului-recunoscuti-drept-minoritate-nationala-103742.html Romanii din Valea Timocului, recunoscuti drept minoritate nationala] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121008110747/http://www.romanialibera.ro/actualitate/mapamond/romanii-din-valea-timocului-recunoscuti-drept-minoritate-nationala-103742.html |date=2012-10-08 }}, 16 august 2007, Cristina Darmina Iamandi, ''România liberă''
* [http://www.curierulnational.ro/Specializat/2003-04-05/De+la+%26quot%3Bcalus%26quot%3B+la+vlahii+scandinavi Reportaj despre români timoceni emigrați în statele scadinave] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080302073913/http://www.curierulnational.ro/Specializat/2003-04-05/De+la+%26quot%3Bcalus%26quot%3B+la+vlahii+scandinavi |date=2008-03-02 }}, 5 aprilie 2003, ''Curierul Național''
* [http://www.curierulnational.ro/Specializat/2003-03-01/Romanii+din+Voivodina+si+Timoc+la+inceputul+mileniului+III Romanii din Voivodina si Timoc la inceputul mileniului III] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140822174210/http://www.curierulnational.ro/Specializat/2003-03-01/Romanii+din+Voivodina+si+Timoc+la+inceputul+mileniului+III |date=2014-08-22 }}, 1 martie 2003, ''Curierul Național''
* [http://www.curierulnational.ro/Specializat/2003-07-12/%E2%80%9CVlahii+niciodata+n-au+fost+romani%E2%80%9D-+sustin+%E2%80%9Cspecialistii%E2%80%9D+de+la+revista+sarba+Timocka+Revija-Crimi “Vlahii niciodată n-au fost români”- susțin “specialiștii” de la revista sârbă Timocka Revija-Crimi] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080302073918/http://www.curierulnational.ro/Specializat/2003-07-12/%E2%80%9CVlahii+niciodata+n-au+fost+romani%E2%80%9D-+sustin+%E2%80%9Cspecialistii%E2%80%9D+de+la+revista+sarba+Timocka+Revija-Crimi |date=2008-03-02 }}, 12 iulie 2003, ''Curierul Național''
* [http://www.curierulnational.ro/Specializat/2003-01-25/Sa+nu-i+uitam%2C+pe+cei...+uitati Valentin Hossu Longin - Sa nu-i uităm, pe cei... uitați!] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120405135858/http://www.curierulnational.ro/Specializat/2003-01-25/Sa+nu-i+uitam%2C+pe+cei...+uitati |date=2012-04-05 }}, 25 ianuarie 2003, ''Curierul Național''
* [http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2003-08-06/Copiii+romanilor+din+Valea+Timocului%2C+in+tabara+in+Romania Copiii românilor din Valea Timocului, in tabără în România] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080302072312/http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2003-08-06/Copiii+romanilor+din+Valea+Timocului%2C+in+tabara+in+Romania |date=2008-03-02 }}, 6 august 2003, ''Curierul Național''
* [http://www.curierulnational.ro/Specializat/2003-10-24/Protest+impotriva+atacurilor+anti-romanesti+din+Serbia Protest împotriva atacurilor anti-românești din Serbia] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071017204635/http://curierulnational.ro/Specializat/2003-10-24/Protest+impotriva+atacurilor+anti-romanesti+din+Serbia |date=2007-10-17 }}, 24 octombrie 2003, ''Curierul Național''
* [http://www.curierulnational.ro/Specializat/2003-07-19/Copii+ai+fratilor+timoceni%2C+in+tabara+la+Timisoara Copii ai fraților timoceni, în tabără la Timișoara] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080302074055/http://www.curierulnational.ro/Specializat/2003-07-19/Copii+ai+fratilor+timoceni%2C+in+tabara+la+Timisoara |date=2008-03-02 }}, 19 iulie 2003, ''Curierul Național''
* [http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/reprezentantul-consiliului-europei-a-fost-in-valea-timocului-107133.html Reprezentantul Consiliului Europei a fost in Valea Timocului]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 26 septembrie 2007, ''România liberă''
* [http://www.ziua.ro/display.php?data=2007-09-29&id=227283 Crucea românilor din Timoc] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210226035326/http://www.ziua.ro/display.php?data=2007-09-29&id=227283 |date=2021-02-26 }}
* [http://www.editie.ro/mod.php?mod=stiri&idstire=51418 În Timoc s-au pus piatra de temelie a celei de-a patra biserici românești] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080302042331/http://www.editie.ro/mod.php?mod=stiri&idstire=51418 |date=2008-03-02 }}
* [http://stiri.rol.ro/festivalul-romanilor-din-valea-timocului-122719.html Festivalul romanilor din Valea Timocului]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 2 mai 2008, ''Ziua''
* [http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-05-09&id=237003 "Invatam singuri romaneste"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080509063103/http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-05-09&id=237003 |date=2008-05-09 }}
* [http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-03-01&id=233957 Teorii antiromânești: '''vlahismul și moldovenismul'''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190209124127/http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-03-01&id=233957 |date=2019-02-09 }}
* [http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-03-07&id=234244 Raport pentru românii timoceni] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200813170117/http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-03-07&id=234244 |date=2020-08-13 }}
* [http://www.hotnews.ro/stiri-diaspora-10991228-serbia-atacuri-armate-impotriva-liderilor-comunitatii-romanesti-din-timoc-voivodina.htm VIDEO Serbia: Atacuri armate impotriva liderilor comunitatii romanesti din Timoc si Voivodina - Diaspora], 20 decembrie 2011, V. M., R. P., ''HotNews.ro''

====Despre Timocul bulgăresc ====
*[http://www.tomrad.ro/istorie/dobrogea/bulgariaro.html Romanii din Bulgaria] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080302071248/http://www.tomrad.ro/istorie/dobrogea/bulgariaro.html |date=2008-03-02 }}
* [http://www.jurnalul.ro/croaziera-jurnalul/35-de-sate-de-romani-de-mana-a-doua-8854.htm 35 de sate de romani de "mana a doua"]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} - reportaj din [[regiunea Vidin]], 2 noiembrie 2006, Anca Aldea, ''Jurnalul Național''
* [http://www.jurnalul.ro/croaziera-jurnalul/romana-limba-de-circulatie-internationala-8945.htm Romana, limba de circulatie internationala] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120728132445/http://www.jurnalul.ro/croaziera-jurnalul/romana-limba-de-circulatie-internationala-8945.htm |date=2012-07-28 }}, 1 noiembrie 2006, Ioana Alexandra Raduca, ''Jurnalul Național''
* [http://www.jurnalul.ro/croaziera-jurnalul/limba-romana-moare-pe-malul-bulgaresc-9017.htm Limba romana moare pe malul bulgaresc] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120728132510/http://www.jurnalul.ro/croaziera-jurnalul/limba-romana-moare-pe-malul-bulgaresc-9017.htm |date=2012-07-28 }}, 31 octombrie 2006, Alex Nedea, Ionela Gavriliu, ''Jurnalul Național''
* [http://www.evz.ro/detalii/stiri/oltenii-din-bulgaria-426198.html Oltenii din Bulgaria] - reportaj din [[regiunea Vidin]], 15 ianuarie 2007, ''Evenimentul zilei''
*[http://www.magazinistoric.itcnet.ro/?module=displaystory&story_id=872&format=html Coloniștii români timoceni din Cadrilater] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080306075854/http://www.magazinistoric.itcnet.ro/?module=displaystory&story_id=872&format=html |date=2008-03-06 }}
*[http://www.crestinortodox.ro/module.php?module=newsannounce&catid=24&item=310 Articol despre mănăstirea Bacikovo] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080301222641/http://www.crestinortodox.ro/module.php?module=newsannounce&catid=24&item=310 |date=2008-03-01 }} (cu referiri importante și la românii timoceni)
* [http://www.curierulnational.ro/Specializat/2003-09-06/Zilele+folclorului+romanesc+in+Bulgaria Zilele folclorului românesc în Bulgaria] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080302074100/http://www.curierulnational.ro/Specializat/2003-09-06/Zilele+folclorului+romanesc+in+Bulgaria |date=2008-03-02 }}, 6 septembrie 2003, ''Curierul Național''

== Referințe ==
<references />

{{diaspora română}}

[[Categorie:Români din Bulgaria]]
[[Categorie:Geografia Bulgariei]]
[[Categorie:Români din Serbia]]
[[Categorie:Geografia Serbiei]]
[[Categorie:Diaspora română]]