Teorema fazelor a lui Gibbs

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Teorema fazelor[1][2] a fost propusă de Josiah Willard Gibbs în anii 1870 referitor la numărul de grade de libertate ale unui sistem termodinamic multicomponent la echilibru[3].

,

unde P (alternativ π sau Φ) reprezintă numărul fazelor aflate în echilibru termodinamic una cu cealaltă și C este numărul componenților.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Gibbs, J.W., Scientific Papers (Dover, New York, 1961)
  2. ^ Atkins, P.W. (). „Cap. 6”. Physical chemistry (ed. a 8-a). Oxford University Press. ISBN 0198700725.  Citare cu parametru depășit |coauthors= (ajutor)
  3. ^ Niac, p. 46

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Gavril Niac, Valerian Voiculescu, Ioan Bâldea, Mircea Preda, Formule, tabele, probleme de chimie fizică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984

Vezi și[modificare | modificare sursă]