Vizualizare sursă pentru „Tatăl nostru”

{{titlu cursiv}} 
[[File:LordsPrayerRomanianCyr.svg|thumb|"Tatăl nostru" scris cu [[alfabetul chirilic român]]]]
[[Fișier:Albrecht Dürer Betende Hände.jpg|thumb|right|''Mâini rugătoare'', de [[Albrecht Dürer]]]]
{{Dumnezeu}}
{{Isus în Evanghelii}}
'''''Tatăl nostru''''' sau '''''Rugăciunea Domnească''''' este una dintre [[rugăciune|rugăciunile]] de bază ale [[Creștinism|creștinătății]], comună tuturor confesiunilor creștine datorită faptului că se regăsește în textul [[evangheliile sinoptice|evangheliilor sinoptice]]. 

Conform cap. 11 al [[Evanghelia după Luca|Evangheliei după Sf. Luca]], rugăciunea a fost rostită de ''Iisus Hristos'' (sau [[Isus din Nazaret]]) ca răspuns la cererea unuia dintre [[apostol|discipolii (apostolii)]] Săi de a îi învăța cum să se roage.

== Versiunea după Sf. Matei ==
Versiunea mateiană a devenit [[liturgică]] din cele mai vechi timpuri. Deși Iisus i-a învățat, cel mai probabil, rugăciunea în [[limba aramaică]], cele mai vechi texte există în [[limba greacă]]. Datorită faptului că [[limba latină]] a fost limba dominantă a [[creștinism]]ului în mare parte a continentului european, ''Pater noster'', rugăciunea în latină, este o traducere importantă a versiunii grecești.

{| class="wikitable"
|+
!colspan="2"| Varianta greacă
! Varianta latină
|-
|colspan="2"| În [[Limba greacă|greaca]] Koinē (de la care toate celelalte sunt traduse direct sau indirect):
|rowspan="2"|
|-
!cu alfabet grecesc !! pronunție greacă modernă
|-
|{{unicode|Πάτερ ἡμῶν ὁ ἐν τοῖς οὐρανοῖς}}
|Páter imón, o en tis uranís
| Pater noster, qui es in caelis
|-
|{{unicode|ἁγιασθήτω τὸ ὄνομά σου·}}
|ajiascíto to ónomá su;
| Sanctificetur nomen tuum;
|-
|{{unicode|ἐλθέτω ἡ βασιλεία σου·}}
|elcéto i vasilía su;
| Adveniat regnum tuum.
|-
|{{unicode|γενηθήτω τὸ θέλημά σου,}}
|jenicíto to célimá su,
| Fiat voluntas tua
|-
|{{unicode|ὡς ἐν οὐρανῷ καὶ ἐπὶ τῆς γῆς·}}
|os en uranó, ke epí tis jis;
| sicut in caelo et in terra
|-
|{{unicode|τὸν ἄρτον ἡμῶν τὸν ἐπιούσιον δὸς ἡμῖν σήμερον·}}
|ton árton imón ton epiúsion ðos imín símeron;
| Panem nostrum quotidianum da nobis hodie.
|-
|{{unicode|καὶ ἄφες ἡμῖν τὰ ὀφελήματα ἡμῶν,}}
|ke áfes imín ta ofelímata imón,
| Et dimitte nobis debita nostra,
|-
|{{unicode|ὡς καὶ ἡμεῖς ἀφίεμεν τοῖς ὀφειλέταις ἡμῶν·}}
|os ke imís afíemen tis ofilétes imón;
| Sicut et nos dimittimus debitoribus nostris.
|-
|{{unicode|καὶ μὴ εἰσενέγκῃς ἡμᾶς εἰς πειρασμόν,}}
|ke mi isenéngis imás is pirazmón,
| Et ne nos inducas in temptationem;
|-
|{{unicode|ἀλλὰ ῥῦσαι ἡμᾶς ἀπὸ τοῦ πονηροῦ.}}
|allá ríse imás apó tu ponirú.
| Sed libera nos a malo.
|-
|{{unicode|[Ὅτι σοῦ ἐστιν ἡ βασιλεία καὶ ἡ δύναμις καὶ ἡ δόξα εἰς τοὺς αἰῶνας·]}}
|[Óti su estin i vasilía, ke i ðínamis, ke i ðoksa is tus eónas;]
|
|-
|{{unicode|ἀμήν.}}
|amín.
| Amen.
|}

Versiunea latinească a [[rugăciune|rugăciunii]] apare ocazional în unele [[imn]]uri.

Altă variantă folosește ''supersubstantialem'' (tradus în limba română prin ''spre ființă''), în loc de ''quotidianum'' (tradus în limba română prin ''de toate zilele''); ''quotidianum'' este scris, câteodată, ''quotidianum''.

În [[Vulgata]] lui [[Ieronim]] apare:
:«Pater noster qui in caelis es sanctificetur nomen tuum
:veniat regnum tuum fiat voluntas tua sicut in caelo et in terra
:panem nostrum supersubstantialem da nobis hodie
:et dimitte nobis debita nostra sicut et nos dimisimus debitoribus nostris
:et ne inducas nos in temptationem sed libera nos a malo.»

Datorită faptului că în latină, [[ordinea cuvintelor]] este relativ liberă, înțelesul este, în final, același.

=== Evanghelia după Sf. {{Bibleref|Matei|6|9-13}} ===
(este cea mai folosită variantă din limba română)

:"Tatăl nostru Care ești în ceruri,
:sfințească-se numele Tău,
:vie împărăția Ta, 
:facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe Pământ.
:Pâinea noastră cea de toate zilele, 
:dă-ne-o nouă astăzi 
:și ne iartă nouă greșalele noastre 
:precum și noi iertăm greșiților noștri
:și nu ne duce pe noi în ispită
:ci ne izbăvește de cel rău.
:Că a Ta este împărăția și puterea și mărirea,
:acum și pururea și în vecii vecilor.
::Amin."

Există însă și alte variante care cuprind modificări, precum:

* ''vie,'' folosit în [[limba română]] literară ''vină;''
* ''facă-se'' este folosit și ca ''fie;''
* ''greșelile'' este înlocuit în versiunea de la Sf. Luca cu ''păcatele;''
* ''pe'' este folosit alături de forma arhaică ''pre;''
* ''izbăvește'' este concurat de ''mântuiește''. În limba veche, mai apărea și ''scapă;''
* ''cel rău'' este concurat de echivalarea ''cel viclean'', ambele existente încă din sec. al XVI-lea;
* ''cea spre ființă'' mai este înlocuit cu ''cea de toate zilele;''
* ''mărire'', folosit în [[limba română]] cunoaște și forma slavonă ''slavă.''

Doxologia finală nu apare în toate manuscrisele, dar este folosită în toate [[rit]]urile, cu excepția celui bizantin, uneori cu caracter opțional. În riturile orientale, aceasta e rostită, de regulă, de preot. În ritul bizantin, această doxologie sau [[ecfonis]] are o formă [[Sfânta Treime|trinitară]]: "Că a Ta este împărăția, și puterea, și mărirea (slava), a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Spirit (Duh), acum și totdeauna (pururea) și în vecii vecilor. Amin"

== Evanghelia după Sf. {{Bibleref|Luca|11|2-4}} ==

:
{| class="wikitable"
|+
!Originalul evanghelic
!În versiunea diortosită după [[Septuaginta]], 
redactată și adnotată de către [[Bartolomeu Anania|Bartolomeu Valeriu Anania]], mitropolitul Clujului, 

textul apare astfel:
|-
|<poem>
Tată,
sfințească-se numele tău;
vină împărăția ta,
facă-se voia ta, precum în cer, așa și pe pământ.
Pâinea noastră cea de toate zilele
dă-ne-o nouă în fiecare zi;
și ne iartă nouă păcatele noastre,
fiindcă și noi iertăm tuturor celor ce ne greșesc nouă;
și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne mântuiește de cel rău.</poem>
|„Când vă rugați, ziceți:
<poem>
Tatăl nostru Carele ești în ceruri, 
sfințească-se numele Tău. 
Vină împărăția Ta. 
Facă-se voia Ta precum în cer așa și pe pământ. 
Pâinea noastră cea de toate zilele 
dă-ne-o nouă'n fiecare zi. 
Și ne iartă nouă păcatele noastre, 
căci și noi iertăm oricui ne-o datorează nouă. 
Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de Cel-Rău". <ref>''BIBLIA sau Sfânta Scriptură - Ediție jubiliară a Sfântului Sinod'', Editura Institutului Biblic și de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001</ref></poem>
|}
:

== Utilitate în lingvistica comparată ==

Traduceri ale rugăciunii au fost multă vreme utilizate pentru comparații rapide între limbi, datorat și faptului că primii filologi erau creștini, și o mare parte din aceștia erau preoți. Datorită activităților misionare, de-a lungul istoriei, una din primele cărți traduse în noile limbi descoperite era Biblia, și prin urmare, cele mai accesibile texte în orice limbă erau traduceri parțiale sau totale ale Bibliei. De exemplu, singurul text existent în limba gotică este ''Codex Argenteus'', reproducerea incompletă a Bibliei lui [[Ulfilas]].

În ultima perioadă însă, această practică a început să fie combătută, atât din considerente ce țin de neutralitate religioasă, cât și din considerente de ordin practic: rugăciunea „Tatăl Nostru” folosește o formă de exprimare ce diferă de modul de vorbire curent într-o anumită limbă. În lingvistica din Uniunea Sovietică, din motive ideologice, se foloseau "Operele Complete" ale lui V.I. Lenin, având în vedere că fuseseră traduse în toate limbile uniunii, dar și în principalele limbi ale secolului al XX-lea.

== ''Tatăl nostru'' în limba română ==
Prima versiune românească a rugăciunii ''Tatăl nostru'', în alfabetul latin, a fost tipărită la [[Cracovia]] (la acea vreme parte din [[Uniunea statală polono-lituaniană]]), într-o lucrare a cărturarului polonez Stanislau Sarnicki.<ref name="cp2012-06-23">[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/literatura-peregrinilor-2351.htm Literatura peregrinilor]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 12 februarie 2007, Carmen Dragan, ''Jurnalul Național'', accesat la 23 iunie 2012</ref>
„Rugăciunea domnească” fusese scrisă, la cererea acestuia, de logofătul moldovean [[Luca Stroici]].<ref name="cp2012-06-23" />

== Note ==
<references/>

== Legături externe ==
* {{OWL|Tatăl nostru}}
* [http://ziarullumina.ro/cateheze-ortodoxe/rugaciunea-tatal-nostru-temelie-vietii-crestine Rugăciunea "Tatăl nostru" - temelie a vieții creștine] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130914233024/http://ziarullumina.ro/cateheze-ortodoxe/rugaciunea-tatal-nostru-temelie-vietii-crestine |date=2013-09-14 }}, 9 februarie 2013, Pr. Conf. Dr. Constantin Preda, ''Ziarul Lumina''
* [http://www.crestinortodox.ro/credinta/si-ne-duce-noi-ispita-69904.html Si nu ne duce pe noi in ispita], 8 iunie 2012, Emanoil Paraschivas, ''CrestinOrtodox.ro''

[[Categorie:Rugăciuni creștine]]
[[Categorie:Creștinism]]
[[Categorie:Isus din Nazaret]]
[[Categorie:Expresii din Biblie]]