Vizualizare sursă pentru „Societatea de Transport București”

{{Infocaseta Companie
| tip = Societate pe acțiuni
| predecesor = Regia Autonomă de Transport Bucuresți (RATB)
| nr_salariati = 10.097 <small>(2022)</small>
| profit_net = 401.530 lei <small>(2022)</small>
| profit_brut = 3.232.010 lei <small>(2022)</small>
| cifra_de_afaceri = 1.377.792.426 lei <small>(2022)</small>
| zona_deservita = București și Ilfov
| sediu = Bd. Dinicu Golescu, nr. 1, sector 1, București
| oameni_cheie = Daniel Istrate (Director)
| fondare = 1909
| capital_propriu = 242.663.021 lei <small>(2023)</small>
}}
'''Societatea de Transport București (STB)''' este compania responsabilă pentru transportul public de suprafață în [[București]] prin o rețea extinsă de [[autobuze din București|autobuze]], [[troleibuze din București|troleibuze]] și [[tramvaie din București|tramvaie]].

Rețeaua STB este una dintre cele mai dense din [[Europa]] având, în anul 2022, 895 de milioane de călători, o rețea de 168 de linii de transport public și 2.299 vehicule utilizate.

STB oferă automate și ghișee de vânzare pe toată rețeaua sa. De asemenea, călătorii pot să plătească prin SMS sau direct cu cardul la dispozitivele din autobuz călătoria cu mijloacele de transport ale STB-ului.
== Istorie ==
[[Fișier:Tram line plates Bucharest 1900.jpg|Plăcuțe din tramvaiele de la începutul secolului XX|thumb|left]]
[[Fișier:Tramvai cu cai (1871).jpg|thumb|left|Tramvai cu cai în 1871]]
Începuturile transportului public în București datează din [[1871]], când apar primele tramcare, descrise de Alexandru Cebuc astfel<ref name="Cebuc96">[[#Cebuc62|Cebuc, pg. 96]]</ref>: {{citat|Acest mijloc de transport avea înfățișarea unui camion acoperit, pe patru roți durate cu șine de fier, având o asemănare foarte mare cu cea a camioanelor de transportat mărfuri.}}

În același an, pe 3/15 iulie, primăria a acordat o concesiune pe 45 de ani pentru crearea unor linii de tramvaie cu cai.<ref name="Cebuc103">[[#Cebuc62|Cebuc, pg. 103]]</ref> Liniile Calea Moșilor - Piața Sf. Gheorghe și Piața Sf. Gheorghe - Calea Griviței au fost primele lansate, pe 28 decembrie 1872.<ref name="Cebuc103"/> Pe [[9 decembrie]] [[1894]] apar și primele tramvaie electrice, între Obor și Cotroceni, pe o lungime de 6,5 km.<ref name="Cebuc127">[[#Cebuc62|Cebuc, pg. 127]]</ref> Acestea au înlocuit gradual tramcarele, care au fost retrase complet în anul 1904.<ref name="Cebuc99">[[#Cebuc62|Cebuc, pg. 99]]</ref>

=== Prima jumătate a secolului al XX-lea ===
[[Fișier:Autobuz Chevrolet cu emblema STB.jpg|Autobuz Chevrolet|thumb|left]]
Pe 14 aprilie 1908 este aprobată înființarea „Societății Tramvaielor București” (prescurtat S.T.B.), o nouă concesiune pe 40 de ani ce avea ca scop electrificarea întregii rețele de tramvaie.<ref name="Cebuc142">[[#Cebuc62|Cebuc, pg. 142]]</ref> Capitalul social de 12 milioane de lei a fost vărsat în proporție de 50% de comună și 50% de acționari particulari. În 1921 și 1924 au apărut primele tentative de introducere a transportului de călători cu autobuzele, făcute de mici firme private, care însă nu s-au putut impune în fața concurenței tramvaielor.<ref name="Cebuc178" />

În [[1936]], „Societatea Comunală pentru construcțiunea și exploatarea tramvaielor în București” obține exclusivitatea transportului în comun cu tramvaie și autobuze pentru București și 12 comune suburbane. Societatea avea la dispoziție 392 de autobuze construite la compania Leonida & Co, pe baza unor șasiuri Renault, Chevrolet și Henchel.<ref name="ratb.ro">[http://www.ratb.ro/index.php?page=meniu&id_rubrica_meniu=13 RATB - Regia Autonoma de Transport Bucuresti<!-- Titlu generat de robot -->]</ref>

=== Perioada comunistă ===
[[Fișier:Bilet ITB.jpg|thumb|Bilet ITB pentru troleibuz. Biletele pentru tramvai aveau același format dar costau 25 bani pentru vagonul 2 și 30 bani pentru vagonul 1]]
După [[al Doilea Război Mondial]], numele societății este schimbat în "Întreprinderea de Transport București" (ITB) și se înființează prima linie de troleibuz (în toamna anului [[1949]]<ref name=":1">{{citat carte|nume=|autor=Ministerul Căilor Ferate|prenume=|an=|dată=1953|titlu=Memoriul Tehnico-Economic asupra construcției metroului în orașul București|url=http://carti.tramclub.org/18|pagină=17-20|editură=}}</ref>, pe traseul Piața Victoriei - Hipodrom<ref name="Cebuc195">[[#Cebuc62|Cebuc, pg. 195]]</ref>. Aceasta se adăuga celor 27 de trasee de tramvai și 24 de autobuz.<ref name=":3">{{citat carte|nume=Regia Autonoma de Transport Bucuresti|prenume=|an=|dată=2009|titlu=Broșura de prezentare|url=http://carti.tramclub.org/14|pagină=7}}</ref> În 1953, la realizarea memoriului justificativ pentru metrou, se menționează faptul că viteza medie de deplasare era prea mică, iar mijloacele de transport erau aglomerate deoarece parcul rulant nu a ținut pasul cu dezvoltarea orașului.<ref name=":1" /> 

ITB a atins dimensiunea maximă în [[anii 1970|anii 70]], înainte de apariția metroului, când avea {{Formatnum:34000}} de salariați și {{formatnum:4859}} vehicule.<ref name="raport_2011">[http://www.ratb.ro/docpdf/Raport%20de%20Activitate%202011.pdf Raport de activitate - 2011]</ref> Întreprinderea includea și servicii de taximetrie, maxi-taxi și chiar transport de marfă.<ref name=":6">{{citat carte|nume=Regia Autonoma de Transport Bucuresti|prenume=|an=|dată=1973|titlu=Ghidul traseelor de transport in comun|url=http://carti.tramclub.org/11|pagină=73-80}}</ref> Cu toate acestea, întreprinderea nu mai reușea să asigure transportul în comun în zonele nou construite ale orașului. Drept urmare, în anul 1971, în cadrul Consiliului Popular al Municipiului București (CPMB) s-a înființat o Comisie centrală condusă de [[Lista primarilor Bucureștiului|președintele {{Abbr|CPMB|Consiliul Popular al Municipiului București}}]], [[Dumitru Popa]], precum și un colectiv de lucru, format din specialiști de la ITB, [[Universitatea Politehnica din București|IPB]] etc., cu misiunea de a se documenta și a prezenta studii pentru realizarea metroului.<ref name = Leonida>{{citat revistă | nume = | prenume = | dată =2009-08-01 | titlu =30 de ani de exploatare a metroului bucureștean | jurnal =Univers Ingineresc | volum = | număr =17/2009 | editură = | url =http://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-17-2009/30-de-ani-de-exploatare-a-metroului-bucurestean_2599.html}}</ref>

=== După 1989 ===
În [[1990]] „Întreprinderea de Transport București” s-a transformat în „Regia Autonomă de Transport București”, prin decizia [[PMB]]. Serviciile de taxi și maxi-taxi au fost desprinse din R.A.T.B.<ref name="ratb.ro"/>
[[Fișier:Bilet RATB 3500 lei.jpg|thumb|left|Bilet RATB pentru tramvaie, troleibuze și autobuze, cu valoarea de 3500 lei tipărit pe hârtie verde. În 15 iulie 2000 prețul unei călătorii a crescut de la 3000 lei la 3500 lei.<ref>[http://www.ziua.ro/display.php?data=2000-07-15&id=47178 Creșterea prețului biletelor]</ref>]]
În primul deceniu al secolului XXI, sistemul RATB a trecut printr-o fază de reînnoire. Între anii 2006 și 2009, au fost achiziționate 1000 de autobuze Mercedes Citaro<ref name="Digi24_2017-08-20">{{Citation | url=http://www.digi24.ro/stiri/economie/transporturi/sute-de-autobuze-si-tramvaie-cumparate-pentru-ratb-636775| title=Sute de autobuze și tramvaie, cumpărate pentru RATB| newspaper=Digi24| date= | author=| accessdate=20 august 2017}}</ref>, dintre care o foarte mare parte funcționează și astăzi. În 2007, a început construcția unor tramvaie noi la [[#Uzina_de_Repara.C8.9Bii_.E2.80.9EAtelierele_Centrale.E2.80.9D|URAC]], adaptate persoanelor cu handicap<ref name="raport2015" />, denumite [[Bucur LF]], însă în numere foarte limitate, funționând doar pe 2 linii.

În anul 2013, rețeaua RATB era a patra cea mai întinsă de pe continent transportând 2,4 milioane de pasageri pe zi<ref name=":0">[http://www.ratb.ro/docpdf/statistic_2013.pdf Statistici RATB pe anul 2013]</ref>.

În anul 2018, în urma unei licitații organizate de [[Primăria Municipiului București]], a cărei câșigător a fost firma turcească [[Otokar]], au fost achizioționate 400 de autobuze Otokar Kent C și Otokar Kent C Articulated<ref>{{Citat web|url=https://www.libertatea.ro/stiri/firma-turceasca-otokar-castigat-licitatia-primele-autobuze-euro-6-vor-ajunge-bucuresti-peste-cateva-luni-2149581|nume=Chilianu|prenume=Delia|titlu=Firma turcească Otokar a câștigat licitația. Primele autobuze Euro 6 vor circula prin București din vara acestui an|publisher=Libertatea|date=2018-02-19|accessdate=2022-12-22|limbă=ro}}</ref>. Tot în 2018, Regia Autonomă de Transport București a devenit Societatea de Transport București, schimbându-și organizația juridică în [[societate pe acțiuni]]<ref>{{Citat web|url=https://www.libertatea.ro/stiri/ratb-devine-stb-societatea-de-transport-bucuresti-2153580|nume=Dobrescu|prenume=Petre|titlu=RATB devine Societatea de Transport București SA. Care sunt avantajele schimbării|publisher=Libertatea|date=2018-02-22|accessdate=2022-12-22|limbă=ro}}</ref>. A urmat achiziția a 130 de autobuze Mercedes-Benz Citaro Hybrid, în 2019<ref>{{Citat web|url=https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/galerie-foto-bucurestenii-vor-circula-cu-autobuze-hibrid-mercedes-benz-19085667|titlu=GALERIE FOTO Bucureștenii vor circula cu autobuze hibrid Mercedes-Benz|publisher=Profit.ro|accessdate=2022-12-22|limbă=ro}}</ref>.<ref name=":8">{{Citat web|url=http://pmb.ro/pmb/comunicate/presa_com.php?msj=7139|accessdate=2018-09-14|date=2018-09-13|autor=PMB|titlu=Regia Autonoma de Transport Bucuresti SA a devenit Societatea de Transport Bucuresti - STB SA}}</ref>

Pandemia de Covid-19 a dus la o scădere cu o treime a veniturilor în primul an (2020),<ref>{{Citat web|url=https://www.profit.ro/stiri/pandemia-a-taiat-aproape-o-treime-din-veniturile-stb-20224089|titlu=Pandemia a tăiat aproape o treime din veniturile STB|publisher=Profit.ro|accessdate=2023-02-16|limbă=ro}}</ref> urmată de o ușoară revenire în 2021.<ref name=":13">{{Citat web|url=https://www.zf.ro/special/analiza-zf-pagina-verde-mijloacele-de-transport-in-comun-ale-21251780|titlu=Analiză ZF. Pagina verde. Mijloacele de transport în comun ale Bucureștiului, la raport: 30 de tramvaie au o vechime de peste 40 de ani|publisher=ZF.ro|accessdate=2023-02-16|limbă=ro}}</ref> Lipsa unor statistici privind numărul de călători a dus însă la o lipsă de adaptare a frecvenței liniilor de transport la suprafață.<ref name=":13" /> 

În 2021 a fost semnat un contract pentru cumpărarea a 100 de tramvaie Imperio Metropolitan (denumite și Imperio București<ref name=":12">{{Citat web|url=https://avcactive.com/imperio-bucuresti/|titlu=IMPERIO BUCUREȘTI|publisher=Astra|accessdate=2022-12-23|limbă=ro-RO}}</ref>) de la [[Astra Vagoane Călători Arad]].<ref name=":11">{{Citat web|url=https://www.stbsa.ro/comunicat1?nrcom=1622|titlu=STB SA {{!}} Societatea de Transport Bucuresti STB SA|publisher=www.stbsa.ro|accessdate=2022-12-23}}</ref> Primele 15 tramvaie au intrat în uz pe linia 41 în data de 10 decembrie 2022.<ref name=":9">{{Citat web|url=https://www.libertatea.ro/stiri/primele-15-tramvaie-astra-vor-circula-de-sambata-linia-41-anunta-stb-4373461|nume=Ciobanu|prenume=Ramona|titlu=Primele 15 tramvaie Astra vor circula de sâmbătă, anunță STB. „Fiecare va avea controlor dedicat”|publisher=Libertatea|date=2022-12-08|accessdate=2022-12-23|limbă=ro}}</ref><!-- TODO: Dotări și variațiuni -->

== Transport ==
=== Linii ===
[[Fișier:Harta transportului în comun București.svg|300px|thumb|Harta traseelor STB și Metrorex]]

STB operează un număr de <!-- Pentru a schimba numărul de linii operate de RATB, folosiți formatele respective, NU modificați aici-->{{Număr linii RATB}}<!-- Pentru a schimba numărul de linii operate de RATB, folosiți formatele respective, NU modificați aici--> de trasee de autobuz, troleibuz și tramvai, numerotate după cum urmează:<ref>{{Citat web|url=https://stbsa.ro/index|titlu=Linii STB {{!}} Societatea de Transport Bucuresti STB SA|publisher=stbsa.ro|accessdate=2022-07-26}}</ref>
* [[tramvai|tramvaie]]: 1–59 ( în uz: [[Linia 1 de tramvai din București|1]], [[Linia 7 de tramvai din București|7]], [[Linia 1 de tramvai din București|10]], [[Linia 11 de tramvai din București|11]], [[Linia 14 de tramvai din București|14]], [[Linia 16 de tramvai din București|16]], 17 (reînființat temporar), [[Linia 19 de tramvai din București|19]], [[Linia 21 de tramvai din București|21]], [[Linia 23 de tramvai din București|23]], [[Linia 25 de tramvai din București|25]], [[Linia 27 de tramvai din București|27]], [[Linia 32 de tramvai din București|32]], [[Linia 36 de tramvai din București|36]], [[Linia 40 de tramvai din București|40]], [[Linia 41 de tramvai din București|41]], 42 (reînființat temporar), [[Linia 44 de tramvai din București|44]], 53, [[Linia 55 de tramvai din București|55]] )
* [[troleibuz|troleibuze]]: 60–99 (în uz: 61, 62, [[Linia 63 de troleibuz din București|63]], 66, 69, 70, 73, 76, 79, 85, 86, 90, 93, 95, 96, 97)
* [[autobuz]]e urbane: 100–399 ( în uz: 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 112, 116, 117, 122, 123, 135, 137, 138, 139, 141, 143, 162, 163, 168, 178, 182, 185, 203, 205, 216, 221, 222, 226, 227, 232, 241, 243, 246, 253, 261, 282, 301, 304, 311, 312, 323, 330, 331, 331B, 335, 343, 368, 381, 382, 385 )
* [[autobuz|autobuze]] pe linii suplimentare sau temporare: 600–699 (în uz: 605, 686(reînfințate temporar))
* [[autobuz|autobuze]] regionale (foste linii preorășenești) care au terminal principal în București.
* [[autobuz|autobuze]] regionale operate de STB: 421, 422, 423, 424, 425, 426, 431, 432, 433, 434, 436, 441, 441B, 442, 443, 444, 446, 447, 447B, 448, 464, 465, 477, 478, 483, 484, 484B, 485, 487
* linii expres: 100 ([[Piața Unirii]] – [[Aeroportul Internațional Henri Coandă]])
* [[autobuz|autobuze]] de noapte: N1, N10, N101, N102, N103, N104, N105, N106, N107, N108, N109, N110, N111, N112, N113, N114, N115, N116, N117, N118, N119, N120, N121, N122.

=== Autobuze ===
{{articol principal|Autobuzele din București}}
Dezvoltarea transportului cu autobuzul în București a avut loc începând cu 1921, primele astfel de mijloace de transport fiind introduse de o mică firmă particulară, care însă nu a făcut față concurenței tramvaielor.<ref name="Cebuc178">[[Regia Autonomă de Transport București#Cebuc62|Cebuc, pg. 178]]</ref>

Sistemul de autobuze al [[RATB|STB]] este cel mai extensiv dintre toate metodele de transport în comun din București, asigurând 46% din numărul total de călătorii din [[2007]]<ref>[http://www.ratb.ro/index.php?page=stats&id_rubrica=8 RATB - Regia Autonoma de Transport Bucuresti<!-- Titlu generat de robot -->]</ref>. Parcul de autobuze era de 1.290 bucăți la sfârșitul anului 2007, ajungând la sfârșitul lui 2008 la 1.354 autobuze, care circulau pe 116 trasee<ref name="w2010-12-12">[http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/71823/Cardurile-RATB-vor-fi-incarcate-si-de-la-ATM-urile-BCR.html Cardurile RATB vor fi incarcate si de la ATM-urile BCR], 21 septembrie 2009, wall-stret.ro, accesat la 12 decembrie 2010</ref>. În 2012, raportul companiei menționează un număr de {{formatnum:1148}} de autobuze, în scădere cu 185 față de anul anterior, datorită casării a 96 autobuze ROCAR, 67 DAF, 22 IVECO.<ref name="raport_2011" /><ref name="raport_2012">[http://www.ratb.ro/docpdf/Raport%20de%20Activitate%202012.pdf Raport de activitate - 2012]</ref>

În {{Număr linii autobuz RATB/actualizare}} existau în total <!--NU MODIFICAȚI NUMĂRUL DE LINII AICI, CI LA Format:Număr_linii_autobuz_RATB-->{{Număr linii autobuz RATB}}<!--NU MODIFICAȚI NUMĂRUL DE LINII AICI, CI LA Format:Număr_linii_autobuz_RATB--> linii urbane și preorășenești<ref name="linii_autobuz">{{Citat web |url=http://stbsa.ro/v_bus_urban.php |accessdate=2019-01-21 |titlu=Lista traseelor de autobuz pe situl STB |archive-date=2018-11-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181105192605/http://stbsa.ro/v_bus_urban.php |dead-url=yes }}</ref> pe care circulă peste 1100 de autobuze.<ref name=":0" /> Majoritatea liniilor de autobuz nu beneficiază de culoare de circulație rezervate și prin urmare viteza lor comercială este, mai ales în orele de vârf, foarte slabă (12 km/oră). În {{Abbr|PMUD|Planul de Mobilitate Urbană București-Ilfov}} se prevede crearea a 50 km de benzi speciale de autobuz până în 2030, în special pe segmentele aglomerate (peste {{formatnum:1000}} căl./h), dar și pentru facilitarea transportului intermodal.<ref name=":2" />{{Rp|p. 8, 37}}<gallery>
Fișier:Autobuz Otokar, Bucuresti.jpg|Autobuz Otokar Kent C pe linia 601
Fișier:STB S.A. Mercedes Citaro cu motor de propulsie Euro 6 sau HYBRID.jpg|Autobuz Mercedes-Benz Citaro O sosit la Depoul Bujoreni 
Fișier:Autobuz RATB Mercedes Citaro 2 -4700.JPG|Autobuz [[Mercedes-Benz Citaro|Mercedes-Benz Citaro O 530 Facelift]] pe linia 105
</gallery>

==== Linii speciale ====
Pe lângă liniile obișnuite de autobuz, există și o linie express, linia 100, care circulă pe traseul [[Aeroportul Internațional Henri Coandă București|Aeroportul Henri Coandă]]  - Piața Unirii. Aceasta nu necesită plata unui tarif special.<ref>{{Citat web|url=http://ratb.ro/expres.php|accessdate=2016-09-10|autor=|titlu=Tarife Expres}}</ref> Linia 100 este singura linie expres care funcționează 24 de ore pe zi, asigurând și transportul de noapte în partea de nord a orașului.<ref name=":7">{{Citat web|url=http://ratb.ro/v_bus_expres.php|titlu=Linii de autobuz expres|accessdate=2016-09-10|autor=}}</ref> În caz de suspendarea trenului între Gara de Nord și Aeroport Henri Coandă, se înființează linia expres 780, care circulă pe traseul Gara Basarab - Aeroport Henri Coandă.

Liniile regionale ale STB au cunoscut o istorie tumultuoasă, societatea solicitând ca primăriile localităților deservite să contribuie la subvenționarea liniilor, ceea ce a dus la mai multe desființări și reînființări de linii, în funcție de datoriile acumulate de primării.<ref name="Capital_2010-09-12">{{Citation | url=http://www.capital.ro/ratb-reinfiinteaza-cinci-linii-preorasenesti-139192.html| title=RATB reînființează cinci linii preorășenești| newspaper=Capital| date= 12 septembrie 2010| author=Mihaela Radu| accessdate=27 martie 2017}}</ref><ref name="Capital_2010-11-17">{{Citation | url=http://www.capital.ro/ratb-reinfiinteaza-noi-linii-preorasenesti-spre-judetul-ilfov-141346.html| title=RATB reînființează noi linii preorășenești spre județul Ilfov| newspaper=Capital| date= 17 noiembrie 2010| author=| accessdate=27 martie 2017}}</ref> În {{Număr_linii_RATB/actualizare}} erau în circulație <!--NU editați numărul de linii aici, ci la [[Format:Număr linii autobuz RATB/preorășenești]]--> {{plural|{{Număr linii autobuz RATB/preorășenești}}|linie|linii}} <!--NU editați numărul de linii aici, ci la [[Format:Număr linii autobuz RATB/preorășenești]]--> regionale.<ref name="preorasenesc">{{Citat web |url=http://stbsa.ro/v_bus_preorasenesc.php |accessdate=2019-04-11 |titlu=Linii preorășenești ale RATB |archive-date=2019-04-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20190411062301/http://stbsa.ro/v_bus_preorasenesc.php |dead-url=yes }}</ref>

Începând cu anul școlar 2017-2018, Primăria Municipiului București desfășoară, prin intermediul STB, un program pilot de transport al elevilor. În acest scop a fost înființată linia 327, care face legătura între școlile gimnaziale 141 și 127 din cartierul Rahova.<ref name="linia327">[http://stbsa.ro/v_327.php Linie specială elevi]{{Legătură nefuncțională|date=august 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://stbsa.ro/v_327.php }}</ref>

=== Tramvaie ===
{{articol principal|Tramvaiul din București}}
[[File:Bucharest tram network.svg|thumb|Harta rețelei de tramvaie din București]]
[[Fișier:Bilet de tramvai de la Societatea Comunală de Tramvai București, 1913-1916.jpg|Bilet de tramvai din 1918|thumb]]
În {{Număr linii autobuz RATB/actualizare}}, în București existau <!--NU MODIFICAȚI NUMĂRUL DE LINII AICI, CI LA Format:Număr_linii_tramvai_RATB-->{{Număr linii tramvai RATB}}<!--NU MODIFICAȚI NUMĂRUL DE LINII AICI, CI LA Format:Număr_linii_tramvai_RATB--> de linii de tramvai în funcțiune<ref name="linii_tram">{{Citat web |url=http://stbsa.ro/v_tramvai.php |accessdate=2019-01-21 |titlu=Lista traseelor de tramvai pe situl STB |archive-date=2020-06-09 |archive-url=https://web.archive.org/web/20200609161816/http://stbsa.ro/v_tramvai.php |dead-url=yes }}</ref>. Parcul de tramvaie este alcătuit din tramvaie [[Tramvai Tatra T4|Tatra T4R]], V3A-93M-EPC, V3A-93-CH-PPC, V3A-93, Bucur V2A-T, Bucur LF, V3A-2S-93, V3A-A3 (93M Faur), V3A-93-M2000, V3A-93-CA, V3A-2010-CA, V3A-93-PPC<ref name="raport_2011" />, Astra Imperio Metropolitan, dar și diverse vagoane utilitare și istorice.<ref>{{Citat web |url=http://forum.transira.ro/viewtopic.php?t=1653 |accessdate=2008-11-08 |titlu=TRANSPORT PUBLIC • View topic - Tipuri de tramvai din Bucuresti - Sumar<!-- Titlu generat de robot --> |archive-date=2012-02-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120202122700/http://forum.transira.ro/viewtopic.php?t=1653 |dead-url=yes }}</ref>

În anul [[1998]], STB a pus bazele unui proiect ce viza modernizarea rețelei de tramvai. Cu aceasta ocazie a apărut în București și termenul „[[Metrou ușor|Metrou Ușor]]”, care se referă la o cale de rulare pentru tramvaie de tip [[cale ferată]], complet separată de partea carosabilă pentru a evita intrarea mașinilor, permițând astfel tramvaielor să prindă viteze superioare și să facă opriri doar în stații. Pentru realizarea unui asemenea sistem nu era suficientă doar modificarea căii de rulare, fiind necesară și introducerea unor vagoane de tramvai capabile să atingă vitezele permise de infrastructură fără a pune în pericol siguranța și confortul călătorilor.

La începutul anului [[2007]], municipalitatea a organizat o licitație pentru achiziționarea a 100 de tramvaie noi, dar niciunul dintre ofertanți nu a îndeplinit condițiile impuse de cumpărător<ref>http://stiri.kappa.ro/social/tramvaie-noi-pentru-bucuresti/stire_117232.html{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>. Ulterior, în 2011 a fost anunțată o colaborare între URAC, Astra Vagoane Arad și Siemens pentru realizarea în comun a unor tramvaie Siemens Imperio, însă contractul a fost ulterior reziliat<ref name="https://ziaruldeinvestigatii.ro_2016-07-24">{{Citation|author=Adrian Bărbulescu|title=Sorin Oprescu anunță că alocă 100 milioane de euro pentru tramvaie noi - Ziarul de investigații|date=2015-09-02|url=https://ziaruldeinvestigatii.ro/blog/posts/sorin-oprescu-anunta-ca-aloca-100-milioane-de-euro-pentru-tramvaie-noi-suntand-uzina-proprie-a-ratb-plus-scurt-istoric-al-licitatiilor-penale-pentru-tramvaie-si-trenuri-de-metrou|newspaper=Ziarul de Investigații|archive-url=https://web.archive.org/web/20160822094719/https://ziaruldeinvestigatii.ro/blog/posts/sorin-oprescu-anunta-ca-aloca-100-milioane-de-euro-pentru-tramvaie-noi-suntand-uzina-proprie-a-ratb-plus-scurt-istoric-al-licitatiilor-penale-pentru-tramvaie-si-trenuri-de-metrou|dead-url=yes|accessdate=24 iulie 2016|archive-date=2016-08-22}}</ref>.

În anul [[2008]] a fost fabricat primul tramvai de către URAC, numit [[Bucur LF]], prima apariție fiind pe linia 21. De asemenea, în [[2011]], au fost fabricate alte 15 modele.

A urmat un deceniu fără noi achiziții de tramvaie, iar în anul [[2021]], Primăria Capitalei a semnat un contract cu firma [[Astra Vagoane Călători Arad]] pentru un lot de 100 de tramvaie<ref name=":11" />, denumite Astra Imperio Metropolitan, în prezent 78 livrate, iar de pe data de 10 decembrie 2022, acestea au fost puse în circulație pe linia [[Linia 41 de tramvai din București|41]]<ref name=":9" />.Acestea au podea complet joasă și dispun de prize [[USB]] pentru călători, aer condiționat, [[:en:LED-backlit_LCD|display-uri LED-LCD]] informative, iluminat cu LED al vagoanelor și scaune cu suprafață din material textil personalizat cu sigla STB<ref name=":12" />. În prezent, aceste tramvaie circulă pe liniile 1, 10, 21, 25, 32, 41. 

<gallery>
Fișier:Tramvai Imperio Metropoltan (București) - Exterior, Față.jpg|Exteriorul unui tramvai Astra Imperio Metropolitan produs în Arad
Fișier:Bukareŝto, tramo sur str. Progresului 1.jpeg|Tramvai Bucur-LF (CH/CA) pe linia 1
Fișier:Tramvai RATB V3A-A3 (Pantera Roz) -285.JPG|Tramvai tip V3A-93M-FAUR modernizate de [[Uzinele Faur|FAUR S.A.]]), în schema originală
Fișier:Bucharest Tatra tram 1.jpg|Tramvai Tatra T4R pe linia 8 - în prezent mai sunt 30 de astfel de tramvaie
Fișier:Bucharest V3A tram 3.jpg|Tramvai de școală V3A-93
Fișier:Bucharest V2A-T tram.jpg|Tramvai Bucur 1 V2A-T pe linia 35
Fișier:V3B 4042 in Victoria tram depot.jpg|Tramvai V3A-93-2S în depoul Victoria
Fișier:CH-PPC low floor tramway in Bucharest on route 41.jpg|Tramvai [[Tramvaiul articulat bucureștean|V3A-CH-PPC]] pe linia 41
Fișier:Bucharest V2S tram.jpg|Tramvai ''Bucur 1 V2S-T'' pe linia 35.
Fișier:V2B 4042 in Victoria tram depot.jpg|Tramvai V2A-2S în depoul Victoria
</gallery>

=== Troleibuze ===
{{articol principal|Troleibuzele din București}}
Prima linie de troleibuz din București a fost inaugurată după cel de-[[al Doilea Război Mondial]], pe data de 10 noiembrie 1949, folosind troleibuze din [[URSS]]<ref name="Cebuc195" />. Traseul acestei linii era Piața Victoriei – Hipodrom (astăzi Piața Presei Libere sau în vremea comunismului, Piața Scânteii). Apoi a fost dată în folosință linia 81 în anul 1956, care avea aproape același traseu, însă extins la Gara de Nord și la Aeroportul Băneasa. Tot în același an sunt date liniile 82 și 83 care circulau pe la Piața Universității, asigurând legătura Aeroportului cu Piața de Flori (nordul Piteței Unirii de astăzi). Axa est-vest a fost dată în folosință în anul 1957, momentan linia 85 fiind cea mai veche din București, având traseul original (deși a fost limitată între anii 1986 și 1997). 

Primele troleibuze au fost sovietice, apoi au fost introduse modelele [[TV 2|TV 2E]] în anul 1957, apoi în anul 1967 modelele TV 20E. În anul 1975 s-au introdus troleibuze mai moderne pe platforma MAN-RABA (DAC 112E ROMANIA, numite și ROMAN 112E), iar în anul 1979 sunt introduse troleibuzele articulate DAC 117E iar la mijlocul anilor 80 varianta dublu articulate ( 1 singur exemplar). În anul 1990 rețeaua este refăcută după ce unele linii au fost desființate și suspendate, și sunt achiziționate noi vehicule. STB a renunțat definitiv la troleibuzele ROCAR în anul 2009, excepție făcând ROCAR De Simon 412E #7459 și ROCAR Autodromo 812E.

În {{Număr linii autobuz RATB/actualizare}} există <!--NU MODIFICAȚI NUMĂRUL DE LINII AICI, CI LA Format:Număr_linii_troleibuz_RATB-->{{Număr linii troleibuz RATB}}<!--NU MODIFICAȚI NUMĂRUL DE LINII AICI, CI LA Format:Număr_linii_troleibuz_RATB--> linii de troleibuze<ref name="linii_troleu">{{Citat web |url=http://stbsa.ro/v_troleibuz.php |accessdate=2019-01-21 |titlu=Lista traseelor de troleibuz pe situl STB |archive-date=2018-11-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181117224841/http://stbsa.ro/v_troleibuz.php |dead-url=yes }}</ref> deservite de patru depouri de troleibuze. La sfârșitul anului 2015, STB avea în inventar 297 de troleibuze, împărțite în trei mărci: Astra/Ikarus (model 415 T), Astra/Irisbus (model Citelis) și Rocar (1 exemplar 412 EA - Rocar De Simon și 1 exemplar 812 EA - Rocar Autodromo).<ref name="raport2015">[http://www.ratb.ro/docpdf/RAPORT%20DE%20ACTIVITATE%202015.pdf Raport de activitate RATB pe anul 2015]</ref>

Există linii care fac legătura dintre est și vest, cum ar fi 69 și 90 și care trec chiar prin centru (Piața Universității, care este și cea mai veche rețea din București existentă și funcțională, care a rezistat fără a fi demontată în anii comunismului, deși axa nord-sud a fost scoasă) și nord - centru (Piața Romană) - est, linia 86. În septembrie 2018 existau 4 depouri de troleibuz în București. În anul 2008 rețeaua sudică de troleibuze a fost extinsă până la Piața Unirii, iar datorită finalizării lucrărilor la [[Pasajul Mihai Bravu|Pasajul Văcărești]] și [[Piața Sudului]], rețeaua dintre Piața Sudului și Piața Unirii este acum funcțională.

<gallery>
Fișier:91-Iveco-Citelis.jpg|Troleibuz [[Astra Bus|Astra]] Irisbus Citelis pe linia 91
Fișier:Bucharest Ikarus trolleybus 2.jpg|Troleibuz [[Ikarus 415 T]] pe linia 76
</gallery>
=== Bilete și abonamente ===
[[Fișier:Ratb, Multiplu 2011 1.jpeg|Card RATB de unică folosință „Multiplu”. Același tip de card este folosit și în prezent, cu mici modificări estetice.|thumb]]
În prezent, plata călătoriilor în rețeaua STB se poate face prin intermediul cardurilor [[RFID]] emise de STB cu diverse titluri de călătorie, prin [[Short Message Service|SMS]], prin intermediul unui card bancar sau prin intermediul [[Smartphone|smartphone-ului]]. 

În anul 2007, RATB a introdus cartele reîncărcabile cu dispozitiv [[RFID]], cunoscute sub denumirea comercială „Card Activ” și care pot fi folosite atât pentru abonamente, cât și pentru plata călătoriilor individuale. Ulterior au fost introduse și cartele de unică folosință, sub denumirea „Card Multiplu”, ce pot fi folosite pentru 2-10 călătorii sau pentru un abonament pe 1 zi.<ref name="bilete">[http://www.zf.ro/eveniment/biletele-de-hartie-ratb-intra-in-istorie-niciun-chiosc-nu-le-mai-vinde-vedeti-aici-cum-va-veti-plati-calatoria-la-suprafata-8272599 Biletele de hârtie RATB intră în istorie.]</ref> 

[[Fișier:Bilet RATB.jpg|Bilet RATB de hârtie (nu mai sunt folosite)|thumb|left]]
Anterior, se foloseau bilete de hârtie de 1 sau 2 călătorii validate prin perforare. Modelul găurilor era specific fiecărui mijloc de transport, iar numărul maxim de găuri era de 9. Începând cu luna iunie 2011, biletele de hârtie nu mai sunt disponibile pentru vânzare, iar începând cu mijlocul lunii august a aceluiași an s-a trecut și la demontarea perforatoarelor de bilete (inițial, a fost păstrat un singur astfel de dispozitiv pentru fiecare vehicul).

Prețul unei călătorii (indiferent de distanță) este din anul 2021 de 3 [[lei]] pentru liniile urbane (inclusiv cele de noapte) și regionale și de 3,5 [[lei]] pentru liniile expres. Biletele sunt valabile 90 de minute pe toată rețeaua STB.<ref name=":10">{{Citat web|url=http://stbsa.ro/calatorii|titlu=Călătorii - STB SA|publisher=stbsa.ro|accessdate=2021-12-02|archive-date=2021-12-02|archive-url=https://web.archive.org/web/20211202203256/http://stbsa.ro/calatorii|dead-url=yes}}</ref> În oferta STB se află și diverse abonamente, pe perioade între o zi și o lună.<ref>{{Citat web|url=http://stbsa.ro/abonamente|titlu=Abonamente - STB SA|publisher=stbsa.ro|accessdate=2021-12-02|archive-date=2021-12-02|archive-url=https://web.archive.org/web/20211202203538/http://stbsa.ro/abonamente|dead-url=yes}}</ref> Pensionarii din București pot circula gratuit pe baza buletinului și a talonului de pensie, iar alte categorii beneficiază de reduceri de 50% la toate tipurile de abonamente.<ref name="tarife">{{Citat web|url=http://stbsa.ro/reduceri-si-gratuitati|titlu=Reduceri și gratuități - STB SA|publisher=stbsa.ro|accessdate=2021-12-02}}{{Legătură nefuncțională|date=august 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://stbsa.ro/reduceri-si-gratuitati }}</ref>

În noiembrie 2012 au fost introduse bilete unice [[Metroul din București|Metrorex]] - RATB, ce puteau fi încărcate pe cardurile STB, dar în primăvara anului 2014 au fost dezactivate iar cititoarele de la turnicheții de intrare în metrou au fost acoperite, în urma datoriilor neachitate de compania de transport la suprafață. <ref>[http://card.ratb.ro/ Sistem Automat de Taxare] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110728060544/http://card.ratb.ro/ |date=2011-07-28 }} al RATB</ref> Cartelele puteau fi reîncărcate pe Internet sau în centrele de bilete RATB. Biletele comune au fost reintroduse în decembrie 2017, iar din 2021, odată cu alegerea unui tarif unic, durata de folosire a fost extinsă de la 60<ref name="Digi24_2017-12-193">{{Citation|author=|title=A intrat în vigoare biletul unic RATB - Metrorex|date=|url=https://www.digi24.ro/stiri/economie/transporturi/a-intrat-in-vigoare-biletul-unic-ratb-metrorex-843157?__grsc=cookieIsUndef0&__grts=50454512&__grua=a1bec01784be25f89f3673eefc58d7dd&__grrn=1|newspaper=Digi24|accessdate=19 decembrie 2017}}</ref> la 120 de minute<ref name=":10" />. În prezent, există atât abonamente cât și călătorii integrate cu [[Metroul din București|Metrorex]].

Odată cu punerea în circulație a autobuzelor [[Otokar]] în 2019, a fost introdusă și plata cu cardul în aceste vehicule. Astfel, călătorii puteau plătii călătoria direct în autobuz, apropiând un card bancar contactless (sau [[Smartphone|smartphone-ul]] echipat cu NFC și o aplicație de tip ''digital wallet'') de aparatul de taxare<ref>{{Citat web|url=https://mobilitate.eu/stbsa-plata-card-otokar/|titlu=STB SA va introduce plata călătoriei direct cu cardul la centrele de vânzare și în cele 400 de autobuze Otokar Kent|publisher=Mobilitate.eu|date=2019-06-11|accessdate=2022-12-23|limbă=ro-RO}}</ref>. Din 2022, este posibilă plata cu cardul bancar sau [[Smartphone|telefonul inteligent]] în toate vehiculele STB<ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/calatorii-vor-putea-plati-cu-cardul-in-toate-mijloacele-de-transport-in-comun-din-bucuresti-cand-va-avea-loc-schimbarea.html|titlu=Călătorii vor putea plăti cu cardul în toate mijloacele de transport în comun din București. Când va avea loc schimbarea|publisher=Stirileprotv.ro|accessdate=2022-12-23|limbă=ro}}</ref>.
==== Integrare cu metroul ====
[[Fișier:Pasajul Basarab - Noaptea.jpg|stanga|miniatura|Stația de tramvai de pe Pasajul Basarab]]
Rețeaua Metrorex (companie aflată în subordinea [[Ministerul Transporturilor (România)|MT]]) este separată din rețeaua de transport în comun de suprafață, administrată de către STB (companie aflată în subordinea [[Primăria Municipiului București|PMB]]). Pentru o perioadă au existat bilete comune pentru ambele sisteme<ref name=":4">{{cite web|url=http://stbsa.ro/bilet_rm.php|title=STB: ''Bilet unic STB și METROREX''|accessdate=2016-06-06|language=română}}{{Legătură nefuncțională|date=august 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://stbsa.ro/bilet_rm.php }}</ref>, iar STB asigură transportul înlocuitor temporar în cazul întreruperii circulației la metrou, precum a fost în cazul închiderii stației Obor în 2008.<ref name=":5">{{cite web|url=http://www.mediafax.ro/social/statia-de-metrou-obor-inchisa-pentru-doua-luni.html?1688;2474576|title=Mediafax: ''Stația de metrou Obor, închisă pentru două luni''|accessdate=15 aprilie 2009|language=română}}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> În plus, STB a organizat servicii de [[metrou ușor]] care leagă zonele încă nedeservite de metrou cu restul rețelei (în prezent [[Metroul ușor din București|linia 41]], în {{Abbr|PMUD|Planul de Mobilitate Urbană București-Ilfov}} fiind propuse pentru transformare, în diferite scenarii, alte 4 linii de tramvai<ref name=":2">{{Citat web|url=http://www.cjilfov.ro/upload2/BI_SUMP_Final_RO_revizuit_CJIRATB.pdf|accessdate=2016-06-07|autor=|titlu=Planul de mobilitate urbană durabilă 2016-2030 - Regiunea București–Ilfov|archive-date=2018-10-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20181027194203/http://www.cjilfov.ro/upload2/BI_SUMP_Final_RO_revizuit_CJIRATB.pdf|dead-url=yes}}</ref>{{Rp|pp. 307, 334}}). Totuși, integrarea între transportul subteran și cel de suprafață este mai redusă decât ar fi de dorit.<ref name=":2" />{{Rp|p. 147}}

De-a lungul timpului s-au făcut o serie de investiții în pasaje pietonale care să permită transferul facil între cele 2 rețele: Crângași (pasaj între metrou și tramvai, neaccesibil persoanelor cu handicap) și Basarab (transfer la stația de tramvai de pe Pasajul Basarab).<ref name="economie.hotnews.ro_2016-06-09">{{Citation|url=http://economie.hotnews.ro/stiri-imobiliar-10714969-strategia-dezvoltarii-bucurestiului-pentru-25-ani-vezi-putea-schimba-cartierul-tau.htm|title=VIDEO Strategia dezvoltarii Bucurestiului pentru 25 de ani. Vezi ce s-ar putea schimba in cartierul tau - Imobiliar|newspaper=HotNews.ro|date=17 noiembrie 2011|author=Catiusa Ivanov|accessdate=9 iunie 2016}}</ref>

În noiembrie 2012 au fost introduse bilete unice Metrorex - STB - CFR ce puteau fi încărcate pe cardurile STB, dar în primăvara anului 2014 acestea au fost dezactivate și cititoarele de la turnicheți acoperite, în urma datoriilor neachitate de compania de transport la suprafață.<ref name="b365.ro_2016-06-092">{{Citation|url=http://www.b365.ro/e-oficial-cardurile-comune-metrorex-ratb-au-fost-retrase-din-vanzare-de-cand-nu-mai-sunt-valabile_204399.html|title=E oficial: Cardurile comune Metrorex-RATB au fost retrase din...|newspaper=B365.ro|date=|author=|accessdate=9 iunie 2016|archive-date=2016-06-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20160607173315/http://www.b365.ro/e-oficial-cardurile-comune-metrorex-ratb-au-fost-retrase-din-vanzare-de-cand-nu-mai-sunt-valabile_204399.html|dead-url=yes}}</ref> Titlurile comune de călătorie puteau fi reîncărcate pe Internet sau în centrele de bilete RATB.<ref name="b365.ro_2016-06-093">{{Citation|author=|title=Biletul unic RATB-Metrorex ar putea fi reintrodus. Anunțul Regiei...|date=|url=http://www.b365.ro/biletul-unic-ratb-metrorex-ar-putea-fi-reintrodus-anuntul-regiei-privind-plata-calatoriei-prin-sms_246615.html#n|newspaper=B365.ro|accessdate=9 iunie 2016|archive-date=2016-10-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20161005175107/http://www.b365.ro/biletul-unic-ratb-metrorex-ar-putea-fi-reintrodus-anuntul-regiei-privind-plata-calatoriei-prin-sms_246615.html#n|dead-url=yes}}</ref> Biletele unice au fost reintroduse în decembrie 2017, însă la un preț mai mare decât anterior, pentru a acoperi și costurile cu mentenanța sistemului,<ref name="Digi24_2017-12-19">{{Citation|author=|title=A intrat în vigoare biletul unic RATB - Metrorex|date=|url=https://www.digi24.ro/stiri/economie/transporturi/a-intrat-in-vigoare-biletul-unic-ratb-metrorex-843157?__grsc=cookieIsUndef0&__grts=50454512&__grua=a1bec01784be25f89f3673eefc58d7dd&__grrn=1|newspaper=Digi24|accessdate=19 decembrie 2017}}</ref> iar după lansarea legăturii feroviare cu [[Aeroportul Internațional Henri Coandă București|Aeroportul Henri Coandă]], au fost lansate abonamente integrate metropolitane.<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/biletul-unic-transport-zona-bucuresti-ilfov-valabil-joi-17-februarie-1_620df7b45163ec4271157eb9/index.html|titlu=Biletul unic de transport în zona București-Ilfov, valabil de joi, 17 februarie|publisher=adevarul.ro|date=2022-02-17|accessdate=2022-03-07|autor=Afrodita Cicovschi}}</ref>

== Organizare  ==
[[Fișier:Sediul RATB.JPG|thumb|Sediul STB|right]]
Societatea de Transport București (STB) a fost creată prin reorganizarea ''Regiei Autonome de Transport București'' (RATB) în [[societate pe acțiuni]] în septembrie 2018<ref name=":8" />. La rândul ei, RATB a fost creată prin transformarea ''Întreprinderii de Transport București'' (ITB) printr-o decizie a Primăriei Municipiului București din anul 1990<ref>[http://stbsa.ro/istoric.php Istoricul STB] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20181118130552/http://www.stbsa.ro/istoric.php |date=2018-11-18 }}, pe site-ul societății</ref> și funcționa în baza Legii serviciilor de transport public local din 2007<ref name="raport2015" />.

În perioada 2011-2014, numărul de angajați a variat în jurul a 11.000 de oameni, iar numărul anual raportat de călătorii a fost de 750-800 de milioane.<ref name="raport2014">[http://www.ratb.ro/docpdf/Raport%20Activitate%20RATB%202014.1.pdf Raportul RATB pe anul 2014]</ref> Din 2015, modul de estimare al numărului de călătorii a fost schimbat, numărul de călători ajungând la mai puțin de 500 de milioane, în timp ce numărul de angajați și-a continuat trendul descendent.<ref name="raport2015" /> 

Angajații STB sunt grupați în 9 organizații sindicale, din care una singură, Sindicatul Transportatorilor din București, este considerată reprezentativă deoarece are ca membri aproape 80% din angajații societății.<ref name="sindicate">[http://www.ratb.ro/docpdf/Sindicate_RATB.pdf Organizații sindicale din cadrul R.A.T.B.]</ref> Pe lângă salariile de încadrare, aceștia beneficiază de 54 de sporuri, care costă compania un sfert din bugetul de salarii.<ref name="digi24.ro_2016-07-28">{{Citation|author=|title=Sporurile pe care RATB le acordă angajaților|date=|url=http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Social/Sporurile+pe+care+RATB+la+acorda+angajatilor|newspaper=Digi24.ro|accessdate=28 iulie 2016}}</ref>

Pe lângă direcțiile ce asigură serviciul de transport public și activitățile auxiliare, în structura STB mai există o uzină de reparații, un centru de sănătate, precum și o asociație sportivă ce are în administrare baza sportivă.<ref name="rof2016">[http://www.ratb.ro/docpdf/ROF_2016.pdf Regulamentul de organizare și funcționare al RATB (2016)]</ref>

Conducerea societății este asigurată de directorii executivi (directorul general, directorul uzinei de reparații și directorii direcțiilor de specialitate), sub administrarea unui consiliu de administrație.<ref name="raport2015" /> În februarie 2022, la conducerea societății se afla directorul general [[Adrian Criț]].<ref>{{Citat web|url=https://stbsa.ro/conducerea|titlu=Conducerea STB SA|accessdate=2016-09-19|autor=}}{{Legătură nefuncțională|date=august 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://stbsa.ro/conducerea }}</ref>

=== Finanțare ===
Societatea este finanțată parțial din prețul biletelor de călătorie și veniturile conexe (reclame pe autobuze și în stații, închiriere spații, servicii prestate către terți etc.), restul bugetului (aproximativ 61% în 2014<ref name="raport2014" />) fiind asigurat prin subvenții de către Primărie. În 2016, subvenția a fost de aproximativ 505 milioane lei.<ref name="adev2016-02-09">{{Citation|author=Cristina Răduță|title=Care este bugetul Primăriei Capitalei pentru 2016 și unde se vor duce cei mai mulți bani|date=7 februarie 2016|url=http://adevarul.ro/news/bucuresti/care-bugetul-primariei-capitalei-2016-vor-duce-cei-mai-bani-1_56b765cc5ab6550cb88bc169/index.html|newspaper=Adevărul|accessdate=9 februarie 2016}}</ref>

RATB era subfinanțată cronic, majoritatea fondurilor (60%) venind din subvenții, iar prețul biletului fiind același din 2008 până în 2021.<ref name="jurnalul2016-07-14">{{Citation|author=|title=Sindicaliștii RATB, nemuțumiți de subfinanțarea cronică și de intenția de a transforma Regia în societate comercială, protestează la Palatul Parlamentului|date=8 martie 2016|url=http://jurnalul.ro/stiri/locale/sindicalistii-ratb-nemutumiti-de-subfinantarea-cronica-si-de-intentia-de-a-transforma-regia-in-societate-comerciala-protesteaza-la-palatul-parlamentului-709377.html|newspaper=Jurnalul Național|accessdate=14 iulie 2016}}</ref> Începând cu anul 2009, numărul de angajați al regiei este în continuă scădere, ajungând la aproximativ 10.600 de persoane în 2015.<ref name="raport2015" /> Situația s-a păstrat și după transformarea în societate comercială, fiind agravată de [[Pandemia de COVID-19 în România|pandemia de Covid-19]].

{| class="wikitable"
|-
|+ Date generale
|-
! An
! Număr mediu de angajați
! Cifră de afaceri (milioane lei)
|-
| 2005
| 14.300
| 473
|-
| 2006
| 12.500
| 511
|-
| 2007
| 11.800
| 542
|-
| 2008
| 12.000
| 654
|-
| 2009
| 12.000
| 708
|-
| 2010
| 11.600
| 701
|-
| 2011
| 11.100
| 686
|-
| 2012
| 10.900
| 698
|-
| 2013
| 11.100
| 646
|-
| 2014
| 10.700
| 735
|-
| 2015
| 10.200
| 675
|-
| 2016
| 10.000
| 770
|-
| 2017
| 10.200
| 752
|-
| 2018
| 10.200
| 965
|-
| 2019
| 10.800
| 1.148
|-
| 2020 
| 11.229
| 1.202<ref name=":14">{{Citat web|url=https://termene.ro/firma/1589886-SOCIETATEA-DE-TRANSPORT-BUCURESTI-STB-SA|titlu=SOCIETATEA DE TRANSPORT BUCURESTI STB S.A. din BUCURESTI - CUI 1589886|publisher=termene.ro|accessdate=2023-02-16|limbă=ro}}</ref>
|-
| 2021
| 10.927<ref name=":14" />
| 1.249<ref name=":14" />
|}
=== Depouri și autobaze ===
Mijloacele de transport ale STB sunt garate și întreținute în 8 autobaze, 7 depouri de tramvaie, 3 depouri de troleibuze și un depou comun de tramvaie și troleibuze, plasate pe toată întinderea rețelei.<ref>{{Citat web|url=http://www.ratb.ro/unitati_exploatare.php|titlu=Unități de exploatare - RATB|accessdate=2017-03-26|autor=}}</ref> Pe lângă serviciile pentru mijloacele STB, autobazele oferă și diferite servicii pentru terți, precum verificări [[Inspecție Tehnică Periodică|ITP]]<ref>{{Citat web|url=http://www.ratb.ro/itp.php|titlu=Verificări ITP - RATB|accessdate=2017-03-26|autor=}}</ref>, școală de șoferi sau atestări profesionale.<ref>{{Citat web|url=http://www.ratb.ro/scoala.php|titlu=Școala de șoferi RATB|accessdate=2017-09-27|autor=}}</ref>

=== Uzina de Reparații „Atelierele Centrale” ===
Uzina de Reparații „Atelierele Centrale” (prescurtat ''URAC'') din cadrul STB a fost înființată în 1909, imediat după Societatea Comunală a Tramvaielor. Aceasta se ocupă cu reparații, recondiționări și modernizări ale vehiculelor pentru transportul public, precum și cu restaurarea vehiculelor de transport public.<ref name=":3" />{{Rp|p.20-21}} De asemenea, URAC a produs tramvaie pentru uzul STB<ref name=":3" />{{Rp|p.20-21}}, dar și a altor regii de transport din [[Brașov]], [[Brăila]], [[Botoșani]], [[Cluj-Napoca]], [[Constanța]], [[Iași]], [[Oradea]] și [[Ploiești]].<ref name="urac">[http://www.ratb.ro/urac.php Pagina URAC pe situl RATB]</ref> Singurul model de tramvai produs este [[Bucur LF]], vagon dublu-articulat cu podea parțial coborâtă, în paralel cu care se realizează operațiile de reparații curente.<ref name="urac" />

În 2011 a fost anunțat un contract ce prevedea realizarea la URAC a caroseriilor pentru tramvaiele produse la [[Astra Vagoane Arad]] sub licență Siemens, însă contractul a fost ulterior reziliat din motive necunoscute.<ref name="https://ziaruldeinvestigatii.ro_2016-07-24" />
=== Critici ===
Deși rețeaua STB rămâne una printre cele mai dense din [[Europa]], fiind a patra cea mai întinsă de pe continent și transportând 2,4 milioane de pasageri pe zi<ref name=":0" />, totuși ea prezintă anumite caracteristici care generează dificultăți de utilizare pentru călători:
* traseele mijloacelor de transport de suprafață sunt în mare parte optimizate pentru a le permite călătorilor să vină din cartierele periferice spre centru și înapoi, dar nu să circule în toate direcțiile prin oraș și cu atât mai puțin să-l traverseze.<ref name="masterplan">[http://www4.pmb.ro/wwwt/l52/docs/31_01_2008.pdf Master Plan-ului General pentru Transport Urban - București]</ref> O excepție notabilă o reprezintă linia 1 de tramvai, creată ca o linie circulară în 2011.<ref>{{citat web |url=http://www.greatnews.ro/actual/linia-inelara-de-tramvai-inapoi-in-bucuresti-dupa-un-sfert-de-secol.html |titlu=Linia inelară de tramvai. Înapoi în București după un sfert de secol |autor=Andreea Dogar |lucrare=Great News |dată=2011-11-02 |datăaccesare=2013-04-16 |archive-date=2012-11-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20121107063644/http://www.greatnews.ro/actual/linia-inelara-de-tramvai-inapoi-in-bucuresti-dupa-un-sfert-de-secol.html |dead-url=yes }}</ref> 
* lipsa culoarelor rezervate pentru troleibuze și autobuze<ref name="masterplan" /><ref>{{citat web |url=http://www.puterea.ro/articol/transportul_public_in_bucuresti_va_fi_mult_mai_ecologic |titlu=Transportul public în București va fi mult mai ecologic |autor=Andi Topală |lucrare=Puterea |dată=2010-08-09 |datăaccesare=2013-04-16 }}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> (cu rare excepții pe contrasens) generează la orele de vârf, pentru aceste vehicule, viteze comerciale scăzute (12&nbsp;km/h pentru autobuze, 18&nbsp;km/h pentru tramvaie)<ref>{{citat web |url=http://www.evz.ro/detalii/stiri/autobuzele-cu-burduf-vor-reveni-in-capitala-948242.html |titlu=Autobuzele Mercedes ale RATB fac pui |autor=Antoaneta Etves |lucrare=Evenimentul Zilei |dată=2011-10-04 |datăaccesare=2013-04-16}}</ref>;

== Campanii ==
În iulie 2011 societatea a lansat sub numele ''Bucharest City Tour'' un serviciu de autobuze turistice de tip „hop-on-hop-off”, cu bilete valabile timp de 24 de ore, timp în care călătorii se pot da jos de câte ori doresc. Autobuzele circulă în perioada primăvară-toamnă pe un traseu de 15,4 km între Piața Presei Libere și Piața Unirii, oprind în 14 stații.<ref name="Mediafax_2014-08-26">{{Citation | url=http://www.mediafax.ro/life-inedit/reportaj-cum-se-vede-bucurestiul-din-autobuzul-supraetajat-ce-cred-turistii-straini-si-romanii-despre-turul-capitalei-in-double-decker-video-13145320| title=REPORTAJ - Cum se vede Bucureștiul din autobuzul supraetajat: Ce cred turiștii străini și românii despre turul Capitalei în double-decker - VIDEO| newspaper=Mediafax| date= 26 august 2014| author=Irina Tacu| accessdate=24 septembrie 2017}}</ref>

Serviciul este asigurat de 4 autobuze cu etaj închiriate de la Regia Autonomă de Transport din Constanța.<ref name="Radioconstanta.ro_2017-09-24">{{Citation | url=http://radioconstanta.ro/2015/05/22/patru-autobuze-etajate-din-constanta-vor-circula-pe-strazile-capitalei/| title=Patru autobuze etajate din Constanța vor circula pe străzile Capitalei| newspaper=Radioconstanta.ro| date= | author=| accessdate=24 septembrie 2017}}</ref> În 2016, STB a lansat de două ori o licitație pentru achiziția unor alte autobuze de acest tip,<ref name="Economica.net_2017-09-24">{{Citation | url=http://www.economica.net/ratb-vrea-sa-cumpere-4-autobuze-pentru-transportul-turistic-in-bucuresti_128911.html#n| title=RATB vrea să cumpere 4 autobuze pentru transportul turistic în București| newspaper=Economica.net| date= | author=| accessdate=24 septembrie 2017}}</ref> însă aceasta a fost anulată datorită lipsei ofertanților, respectiv datorită unor „abateri grave de la legea achizițiilor publice”.

Campania [http://stbsa.ro/inscrie_ipcil.php "Călătorește cu STB în lumea culturii bucureștene"]{{Legătură nefuncțională|date=august 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://stbsa.ro/inscrie_ipcil.php }} a fost lansată începând cu data de 16 decembrie 2016. În luna noiembrie 2017 STB a introdus linia 362 ce face legătura între Piața Presei din sectorul 1 și Parcul Carol din sectorul 4. La data de 22 noiembrie 2018, Linia Muzeelor (362) a fost desființată.


== Note ==
<references />

== Bibliografie ==
* {{citat carte|title=Din istoria transportului de călători în București|year=1962|first=Alexandru|last=Cebuc|ref=Cebuc62|url=http://carti.tramclub.org/02/}}
* {{Citat carte|nume=Mincu|prenume=Ion|an=1952|titlu=Dela tramcar la metropolitan|pagină=|editură=Editura Tehnică}}
* {{Citat carte|nume=Brătianu|prenume=Vintilă I.C.|an=1911|titlu=Chestiunea tramvaielor comunale București : memoriu și scrisorile deschise către Ministrul de Interne|url=http://digitool.dc.bmms.ro:1801/webclient/DeliveryManager?application=DIGITOOL-3&owner=resourcediscovery&custom_att_2=simple_viewer&pid=865185|pagină=|locul-publicării=București|editură=Imprimeriile "Independența"}}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}

== Vezi și ==
{{Transport București}}
* [[Metroul din București]]
* [[RATP Ploiești]]

== Legături externe ==
* [https://www.stb.ro/ Site-ul STB]

'''Informații titluri de călătorie'''
* [https://www.stbsa.ro/calatorii Tarife călătorii (site-ul STB)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20221223144054/https://www.stbsa.ro/calatorii |date=2022-12-23 }}
* [https://www.stbsa.ro/abonamente Tarife abonamente (site-ul STB)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20221223144051/https://www.stbsa.ro/abonamente |date=2022-12-23 }}
; Rapoarte anuale
STB (interbelic): [http://digitool.dc.bmms.ro:1801/webclient/DeliveryManager?application=DIGITOOL-3&owner=resourcediscovery&custom_att_2=simple_viewer&pid=865756 1927]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}{{*}}[http://digitool.dc.bmms.ro:1801/webclient/DeliveryManager?application=DIGITOOL-3&owner=resourcediscovery&custom_att_2=simple_viewer&pid=921681 1930]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}

RATB: [http://stbsa.ro/docpdf/Raport%20de%20Activitate%202010.pdf 2010]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://stbsa.ro/docpdf/Raport%20de%20Activitate%202010.pdf }} {{*}} [http://stbsa.ro/docpdf/Raport%20de%20Activitate%202011.pdf 2011] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180922024552/http://stbsa.ro/docpdf/Raport%20de%20Activitate%202011.pdf |date=2018-09-22 }} {{*}} [http://stbsa.ro/docpdf/Raport%20de%20Activitate%202012.pdf 2012] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180922024752/http://stbsa.ro/docpdf/Raport%20de%20Activitate%202012.pdf |date=2018-09-22 }} {{*}} [http://stbsa.ro/docpdf/Raport%20activitate%20RATB%202013%20sintetizat.pdf 2013] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180922024735/http://stbsa.ro/docpdf/Raport%20activitate%20RATB%202013%20sintetizat.pdf |date=2018-09-22 }} {{*}} [http://stbsa.ro/docpdf/Raport%20Activitate%20RATB%202014.1.pdf 2014]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://stbsa.ro/docpdf/Raport%20Activitate%20RATB%202014.1.pdf }} {{*}} [http://stbsa.ro/docpdf/RAPORT%20DE%20ACTIVITATE%202015.pdf 2015] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180922024651/http://stbsa.ro/docpdf/RAPORT%20DE%20ACTIVITATE%202015.pdf |date=2018-09-22 }} {{*}} [http://stbsa.ro/docpdf/raport_activitate_2016.pdf 2016] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180922024615/http://stbsa.ro/docpdf/raport_activitate_2016.pdf |date=2018-09-22 }} {{*}} [http://stbsa.ro/docpdf/RATB%20-%20RAPORT%20DE%20ACTIVITATE%202017.pdf 2017] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180922024713/http://stbsa.ro/docpdf/RATB%20-%20RAPORT%20DE%20ACTIVITATE%202017.pdf |date=2018-09-22 }}{{*}} [http://stbsa.ro/docpdf/RAPORT%20DE%20ACTIVITATE%202018.pdf 2018] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20201023004140/http://stbsa.ro/docpdf/RAPORT%20DE%20ACTIVITATE%202018.pdf |date=2020-10-23 }} {{*}} [http://stbsa.ro/docpdf/RAPORT%20DE%20ACTIVITATE%202019.pdf 2019]

; Trasee
* [http://www.stbsa.ro/v_trasee.php Lista traseelor pe site-ul STB] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180914203224/http://www.stbsa.ro/v_trasee.php |date=2018-09-14 }}
* [http://www.transporturban.ro/ro/ Aplicație de planificare rute de transport public în București] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130415190535/http://transporturban.ro/ro/ |date=2013-04-15 }} folosită și pe site-ul oficial

; Poze
* [http://www.transport-in-comun.ro/ Poze cu mijloace de transport în București și trasee]
* [http://portal.metrouusor.com Site cu poze cu tot transportul în comun din București, lucrări de modernizare, noutăți, peste 10000 poze] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140408213437/http://portal.metrouusor.com/ |date=2014-04-08 }}
* [http://ratb.stfp.net/ Un site cu imagini clasate după linie și mijloc de transport]
'''Informații vehicule'''
* [https://avcactive.com/imperio-bucuresti/ Tramvaiul Imperio Metropolitan/București pe site-ul producătorului (Astra Vagoane Călători Arad)]
{{commonscat-inline}}


[[Categorie:Societatea de Transport București| ]]