Sistem de navigație

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Sistemul de navigație este un echipament electronic destinat identificării poziției geografice, care oferă asistență pentru a ajunge la destinația dorită.[1]

Un sistem de navigație este folosit pentru orientare sau/și dirijare în navigație. În acest context, prin navigație se înțelege fie cea maritimă, fie aviatică, fie spațială, fie circulație terestră, adică circulație rutieră de autovehicule.

Construcție și funcționare[modificare | modificare sursă]

Sistemele de navigație sunt de regulă radio-electronice. Ele pot fi în întregime situate la bordul navei sau vehiculului, sau se găsesc în altă parte - în afara lui, sau poate fi o combinație, deci o parte la bord, care este întregită cu o alta, aflată altundeva, în exterior.

Capabilitate, caracteristici[modificare | modificare sursă]

Un sistem de navigație are calități ce-i permit să îndeplinească multiple funcțiuni:

  • Dispune de hărți de navigație, ce pot fi puse la dispoziție (piloților), sub formă textuală sau grafică.
  • Poate determina (localiza) poziția navei sau vehiculului cu ajutorul unor senzori, hărți cartografice sau/și informații obținute de la surse externe.
  • Asigură o sugerată orientare și direcționare, textual sau vocal (fonie) celor ce soliită aceasta.
  • Poate direct să conducă (direcționeze) în regim de vehicul (navă) autonom, fie în probe robotice sau teleghidări de rachete sau proiectile.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]