Scorpie de mare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Scorpie de mare
Ichthyologie; ou, Histoire naturelle des poissons (Plate 181) (7064502601).jpg
Scorpia de mare (Scorpaena porcus)
Stare de conservare
Status iucn3.1 LC ro.svg
Risc scăzut (LC) (IUCN 3.1)[1]
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Infraîncrengătură: Gnathostomata
Supraclasă: Osteichthyes
(neclasificat): Pisces
Clasă: Actinopterygii
Subclasă: Neopterygii
Infraclasă: Teleostei
Supraordin: Acanthopterygii
Ordin: Scorpaeniformes
Subordin: Scorpaenoidei
Familie: Scorpaenidae
Gen: Scorpaena
Specie: S. porcus
Nume binomial
Scorpaena porcus
Linnaeus, 1758
Sinonime
  • Scorpaena erythraea Cuvier, 1829

Scorpia de mare (Scorpaena porcus) este un pește teleostean marin veninos, bentonic, lung de 10-20 cm, din familia scorpenide (ordinul perciforme), de pe fundurile stâncoase sau nisipoase bine înierbate din Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Marea Neagră. În România se întâlnește în tot lungul litoralului Mării Negre. Trăiește în apropierea țărmului, la adâncimi ce nu trec de 30 m, pe facies pietros, acoperit de Cystoseira (o algă brună marină). Are o înfățișare monstruoasă, greoaia. Corpul este alungit, comprimat ușor lateral și acoperit cu solzi ctenoizi. Capul mare, acoperit cu țepi, gura mare dispusă terminal și înzestrată cu numeroși dinți mărunți. Dorsala, în partea anterioară este prevăzută cu radii osoase, iar pectoralele sunt mari. Coloritul corpului cafeniu-cenușiu, cu pete și dungi transversale aproape negre, abdomenul cenușiu. Acest pește posedă o culoare mimetică, protectoare, care-l face asemănător algelor, distingând-se cu greu de acestea. Depune icre pelagice, în iunie-august. O femelă depune până la 3000 de boabe de icre. Hrana acestui pește constă, în special, din pești (guvizi, aterine, labride) și crustacee (crevete, crabi, mizide). Este periculos și foarte temut de pescari, fiindcă posedă glande veninoase la baza țepilor din înotătoarelor anală, ventrale și dorsală, a căror secreție otrăvitoare, pătrunsă în rana cauzată de înțepătura scorpiei de mare, produce dureri destul de mari, dar neletale pentru om. Carnea însă nu e veninoasă și este apreciată în țările mediteraneene, îndeosebi în sudul Franței.

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Petru Bănărescu. Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIII : Pisces - Osteichtyes (Pești ganoizi și osoși). București. Editura Academiei Republicii Populare România, 1964.
  • Sergiu I. Cărăușu. Tratat de ichtiologie. Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucuresti 1952, 804 p.
  • George D. Vasiliu. Peștii apelor noastre. București : Edit. Științifică, 1959.
  • Th. Bușniță, I. Alexandrescu. Atlasul peștilor din apele R.S. România. București, 1971.
  • L. Lustun, I. Rădulescu, V. Voican. Dicționar piscicol. Editura Ceres. București 1978.
  • Scorpaena porcus Linnaeus, 1758. în "FAO. Méditerranée et mer Noire. Zone de pêche 37. Volume II. Vertébrés. Rome 1987"

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Scorpie de mare
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Scorpie de mare