Samos

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Samos
—  Insulă  —
Σάμος
Vathy (capitala Insulei Samos)
Vathy (capitala Insulei Samos)
Samos se află în Grecia
{{{alt}}}
Samos
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 37°45′N 26°50′E / 37.750°N 26.833°E / 37.750; 26.83337°45′N 26°50′E / 37.750°N 26.833°E / 37.750; 26.833

Țară Grecia Grecia
Regiune Egeea de Nord
Capitala Vathy

Suprafață
 - Total 476  km²

Populație (2011)
 - Total 32.977 locuitori
 - Densitate 69.3 loc./km² 
Pix.gif Pitagoreionul și Heraionul din Samos* Welterbe.svg
Patrimoniul Mondial UNESCO
Samos 070 2009.JPG

Samos - Pitagoreionul
Țara Grecia Grecia
Tip Cultural
Criterii ii, iii
Referință 595
Regiunea** Europa și America de Nord
Istoricul înscrierii
Anul 1992 (Sesiunea a 16-a)
(37°41′26″N 26°56′35″E / 37.69056°N 26.94306°E / 37.69056; 26.94306)

* Lista Patrimonului Mondial
** Regiunile după clasificarea UNESCO
Samos - Heraionul
Muntele Kerkis - Insula Samos

Samos (greacă Σάμος) este o insulă în Grecia, în Marea Egee, în Prefectura Samos ce aparține de Arhipelagul insulelor Sporade.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Are o suprafață de 468 km², are 43 km lungime și 17 km lățime, iar cel mai înalt vârf are o înălțime de 1.433 m. Are o populație de aproximativ 42.000 locuitori, reprezentând 80% din populația prefecturii. Este separată de coasta Anatoliei de o strâmtoare de 1,5 km lărgime. Este una dintre cele mai fertile insule din Marea Egee.

Pitagoreionul și Heraionul de pe insula Samos au fost înscrise în anul 1992 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Între anii 1853 și 1859, Ion Ghica a fost guvernator al insulei, aflate sub dominație otomană la vremea respectivă.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Potrivit tradiției, istoria samiană începe cu regele Ankaios, plantantor de vie și conducător al Lelegienilor, însurat cu fata Râului Meandru. Arheologia indică primele locuințe în zona Heraionului, c. 2500 îHr [1]. Înspre sec. 9 îHr singurele așezări sînt actualul Pythagoreio având situl Heraionului ca dependință. Heraionul este un punct de referință în arhitectura greacă a epocii.

Între orașele ioniene, Samos are în apropiere Miletul și Efesul, pe coasta Asiei mici. Dincolo de strâmtoarea Mykale (aproximativ 1500m) se găsește muntele omonim și vechea cetate Priene, cu care Samos a fost uneori în conflinct în privința controlului unor bucăți de pământ continental, așa-numita peraia. Panionion, un templu închinat lui Poseidon Helikonios și având vocație de centralizator religios și politic între cetățile ioniene, era situat în aceeași regiune continentală la poalele muntelui Mykale a fost subiectul unor dispute similare.

Regimurile monarhice au dispărut în majoritatea orașelor grecești pe la 700. Un rege samian, Amphicrates[2] este probabil printre ultimii regi înainte de apariția regimului oligarhic al geomorilor. Geomoroi însemnând 'proprietari ce împart pământ', același termen este folosit pentru oligarhie în Syracusa. Acest Amphicrates participă la războiul Lelantin[3] (ca 710-650 îHr) de partea cetății Chalkis, alături de aliații săi Corint, Sparta, Erythrae și Thessalia, împotriva alianței alcătuite în jurul Eretriei compuse din Megara, Chios, Mesenia, Argos și Milet. O înfruntare între Aigina și Samos s-a soldat cu pierderi grele de ambele părți. Victoria nu este clar de partea cui s-a situat însă din istoria ulterioară este vizibil că Samos s-a orientat mai mult înspre bazinul estic al Mediteranei în defavoarea vestului. Herodot face referințe la o dușmănie cronică între Aigina și Samos. Cum știm de asemenea că Samos a fost sistematic rival al Miletului, cetate ioniană foarte apropiată geografic.

Samos avea câteva colonii în Cilicia, printre care „Sarpedon, Anemurium, și, între ele, Celenderis și Nagidos”[4], probabil pe rutele de comerț înspre Levant (Fenicia).

Un anumit Colaios de Samos spre anul 600 îHr, a făcut avere și suficient renume pentru a fi menționat de Herodot printr-o călătorie până la coloanele lui Herakle (Gibraltar), la un punct de comerț numit Tartessos, probabil în Andaluzia de azi.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Graham Shipley, A History of Samos, multe din referințele de mai jos sînt preluate din această lucrare
  2. ^ Hdt, 3.59
  3. ^ Thuc 1.15.3
  4. ^ Pomponius Mela, De chorographia, I 68

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Insula Samos