Salak

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Salak
Salak (Salacca zalacca), 2015-05-17.jpg
Fructul Salak (Salah pondoh cultivar)
Clasificare științifică
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiosperms
(neclasificat): Monocots
(neclasificat): Commelinids
Ordin: Arecales
Familie: Arecaceae
Gen: Salacca
Specie: S. zalacca
Nume binomial
Salacca zalacca
(Gaertn.) Voss
Sinonime[1]
  • Calamus zalacca Gaertn.
  • Salacca edulis Reinw.
  • Salacca rumphii Wall.
  • Salacca blumeana Mart.
  • Calamus salakka Willd. ex Steud.
  • Salacca edulis var. amboinensis Becc.
  • Salacca zalacca var. amboinensis (Becc.) Mogea

Salak (/səˈlæk/ ;[2] Salacca zalacca) este o specie de palmier (familia Arecaceae) nativ din Java și Sumatra din Indonezia. Este cultivat și în alte regiuni, sub formă de culturi alimentare și potrivit surselor, naturalizat în Bali, Lombok, Timorul de est, Malaezia, Maluku și Sulawesi.[1][3]

Salak exportat din Indonezia

Este un palmier cu tulpină foarte scurtă, cu frunze de până la 6 metri (20 ft) lungime; fiecare frunză are un pețiol de 2 m lungime, cu spini de până la 15 cm (5,9 inch) lungime și numeroase frunzulițe. Fructele cresc în grupuri la baza palmierului și sunt de asemenea cunoscute sub numele de fructul șarpelui datorită cojii solzoase brun-maronii. Ele au aproximativ dimensiunea și forma unei smochine coapte, cu un vârf evident. Pulpa este comestibilă. Fructul poate fi curățat prin ciupirea vârfului, care ar trebui să provoace desprinderea cojii și detașarea fructului. Fructul în interior este format din trei lobi, dintre care cei doi mari sau chiar toți trei, conțin o sămânță mare necomestibilă. Lobii se aseamănă și au consistența cățeilor de usturoi mari decojiți. Gustul este de obicei dulce și acid și puternic astringent, dar textura similară mărului poate varia de la foarte uscat și sfărâmicios (salak pondoh din Yogyakarta) la umed și crocant (salak Bali).[4]

Cultivarea[modificare | modificare sursă]

Salak agroforest, Bogor, West Java

Copacul salak a fost cultivat de-a lungul Indoneziei și există cel puțin 30 de soiuri, dintre care cele mai multe au un gust astringent și sunt dulci. Două soiuri populare sunt salak pondoh din provincia Yogyakarta (găsit în 1980) și salak Bali din insula Bali.

Salak pondoh[modificare | modificare sursă]

Salak pondoh este un fruct important în provincia  Yogyakarta de pe insula Java. În ultimii cinci ani înainte de 1999, producția anuală în Yogyakarta s-a dublat ajungând la 28.666 tone. Popularitatea acestuia (în comparație cu alte soiuri) printre consumatorii locali indonezieni se datorează în principal din cauza intensității aromei și gustului dulce, chiar înainte de a ajunge la maturitate deplină.

Salak pondoh are trei variante superiore și anume pondoh super, pondoh hitam (pondoh negru) și pondoh gading (fildeș / pondoh cu coajă gălbuie).

Salak Pondoh
Valori nutritive pentru 100 g
Energie 1.539 kJ (368 kcal)
Grăsimi 0.4 g
Proteine 0.8 g
Vitamina C 8.4 mg (10%)
Calciu 38 mg (4%)
Fier 3.9 mg (30%)
Fosfor 18 mg (3%)
Sodiu 0 mg (0%)
Procentele din paranteze sunt în funcție
de recomandările americane pentru adulți.

Salak Bali[modificare | modificare sursă]

Salak Bali este de obicei vândut peste tot în insula Bali și este un fruct popular atât printre localnici, cât și turiști. Fructul este de mărimea unei smochine mari și are o consistență crocantă și umedă. Fructul dă o senzație de amidon la gustare și o aromă care amintește de ananas diluat și suc de lămâie.

Salak gula pasir[modificare | modificare sursă]

Cel mai scump soi de Bali salak este gula pasir (la propriu "nisip de zahăr" sau "bob de zahăr", referindu-se la granularitatea fină), care este mai mic decât salak-ul obișnuit și este cea mai dulce dintre toate soiurile de salak. Prețul în Bali este de 15.000-30.000 Rp  (1.50-3.00 $) pe kilogram, în funcție de perioada din an.

Salak gula pasir sau Zahăr salak este cunoscut pentru dulceața sa suculentă, uneori fermentat în vin Salak are un conținut de alcool de 13,5 la sută, similar cu vinul tradițional făcut din struguri.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Kew World Checklist of Selected Plant Families
  2. ^ „Salak: Fruit - Cofactor Ora”. cofactor.io. Accesat în . 
  3. ^ Govaerts, R. & Dransfield, J. (2005). World Checklist of Palms: 1-223. The Board of Trustees of the Royal Botanic Gardens, Kew.
  4. ^ Mogea, Johanis P. 1982. Salacca zalacca var. amboinensis. Principes 26: 71.

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Supriyadi; Suhardi; M. Suzuki; K. Yoshida; T. Muto; A. Fujita; N. Watanabe (). „Changes in the Volatile Compounds and in the Chemical and Physical Properties of Snake Fruit (Salacca edulis Reinw) Cv. Pondoh during Maturation”. J. Agric. Food Chem. 50 (26): 7627–7633. doi:10.1021/jf020620e. PMID 12475281.