Vizualizare sursă pentru „Roșie”

{{Altesensuri}}
{{Taxobox
| color         = lightgreen
| nume = Roșie
| imagine       = Tomato je.jpg
| imagine_lățime= 250px
| imagine_text    = 
| regnum        = [[Plantae]]  
| subregnum     = [[Tracheobionta]]
| phylum       = [[Magnoliophyta]]
| classis       = [[Magnoliopsida]]
| subclassis    = [[Asteridae]]
| ordo          = [[Solanales]]
| familia       = [[Solanaceae]]
| genus         = [[Solanum]]
| species       = S. lycopersicum
| binomial      = Solanum lycopersicum
| autoritate_binomial = [[Carolus Linnaeus|L.]]
| synonyms      =
''Lycopersicon lycopersicum''<br />
''Lycopersicon esculentum''
}}
[[Fișier:Tomatoes_plain_and_sliced.jpg|miniatura| Roșii: întregi, tăiate la jumătate pe verticală (secțiune sagitală) și pe orizontală (secțiune transversală)]]

'''Roșia''' ('''pătlăgica roșie''' sau mai rar '''tomata'''), numită științific ''Solanum lycopersicum'', este o [[plantă]] din familia [[Solanaceae]], deci apropiată pe linie genetică de următoarele plante, de asemenea originare din „Lumea Nouă”: [[tomatillo]] (''Physalis ixocarpa''), [[Nicotiana|tutun]] (''Nicotiana tabacum''), [[ardei]] (''Capsicum annuum''), [[cartof]] (''Solanum tuberosum''), [[vânătă]] (''Solanum melongena''), [[Physalis alkekengi|lampionul chinezesc]] (''Physalis alkekengi'') și [[mătrăgună|mătrăguna]] (''Atropa belladonna''). 

Roșia este o plantă nativă a vestului [[America de Sud|Americii de Sud]], [[Mexic]]ului și [[America Centrală|Americii Centrale]].<ref name="eol">{{Citat web|url=http://eol.org/pages/392557/overview|titlu=Garden Tomato. ''Solanum lycopersicum'' L.|publisher=Encyclopedia of Life|accessdate=1 January 2014}}</ref><ref name="britannica"/> Este probabil ca popoarele indigene din [[Mexic]] să fi [[Domesticire|domesticit]] și utilizat roșia pentru prima oară.<ref name="eol" /><ref>{{Citat web|url=http://www.tomato-cages.com/tomato-history.html|titlu=Tomato History|publisher=Veggie Cage|accessdate=27 July 2017}}</ref> [[Azteci|Aztecii]] au folosit roșii în gătit în timpul [[Cucerirea spaniolă a Imperiului Aztec|cuceririi spaniole a Imperiului Aztec]], iar după ce spaniolii au întâlnit roșia pentru prima dată după contactul cu [[Azteci|aztecii]], au adus planta în Europa, într-un transfer larg de plante, cunoscut sub numele de [[schimbul columbian]]. De acolo, roșia a fost introdusă în alte părți ale lumii colonizate de către europeni în timpul secolului al XVI-lea.<ref name="eol"/> Cuvântul [[Limba nahuatl|nahuatl]] {{Lang|nci|tomatl}} a dat naștere cuvântului spaniol {{Lang|es|tomate}}, din care derivă cuvântul ''tomată''.<ref name="britannica">{{cite web|url=https://www.britannica.com/plant/tomato|title=Tomato|publisher=Encyclopaedia Britannica|date=4 January 2018|access-date=15 January 2018}}</ref><ref name="oed">{{Citat web|url=https://www.etymonline.com/word/tomato|titlu=Tomato|publisher=Etymology Online Dictionary|date=2018|accessdate=15 January 2018}}</ref>

Este o plantă [[Plantă perenă|perenă]], crescută adesea în [[zona temperată]] ca o plantă [[Plantă anuală|anuală]], atingând frecvent între 1 și 3 m înălțime, cu tulpini slabe, care, ca orice altă plantă cățărătoare ([[liană]]), folosește pentru susținere tulpinile altor plante, araci sau garduri.<ref name="eol" /> Plantele de tip indeterminat pot crește la înălțimi mari și pot produce roșii încontinuu. Plantele de tip determinat cresc până la o înălțime mică, au structură de tip tufiș și produc roșii numai o singură dată. Mărimea fructului variază foarte mult, în funcție de soi, de la 1-10 cm.<ref name="eol" />

Roșiile sunt o sursă importantă de aromă [[umami]].<ref name="fleming">{{Citat web|url=https://www.theguardian.com/lifeandstyle/wordofmouth/2013/apr/09/umami-fifth-taste|nume=Fleming, Amy|titlu=Umami: why the fifth taste is so important|publisher=The Guardian, London, UK|date=9 April 2013|accessdate=18 February 2017}}</ref> Ele sunt consumate în diverse moduri: crude sau gătite în multe feluri de mâncare, cum ar fi sosuri, [[Salată (mâncare)|salate]], tocăni, supe și băuturi. În timp ce roșiile sunt fructe – clasificate [[Botanică|botanic]] drept [[bacă]] – ele sunt utilizate în mod obișnuit culinar ca [[legumă|legumă]].<ref name="britannica"/>

== Istorie ==
[[Fișier:Naturalis_Biodiversity_Center_-_Solanum_lycopersicum_var._lycopersicum_-_old_tomato_herbarium_sheet.jpg|miniatura| ''Solanum lycopersicum var.'' ''lycopersicum'': cel mai vechi fruct și și cele mai vechi frunze de roșii care au supraviețuit. Pagina din ''Herbarul En Tibi'', 1558. Naturalis Leiden.]]
Strămoșul sălbatic al roșiilor, ''Solanum pimpinellifolium'', este originar din vestul Americii de Sud.  Aceste versiuni sălbatice aveau dimensiunea mazărei.<ref name="smithsonian">{{cite magazine|title=Why Is This Wild, Pea-Sized Tomato So Important?|url=https://www.smithsonianmag.com/travel/why-wild-tiny-pimp-tomato-so-important-180955911|last=Estabrook|first=Barry|date=22 July 2015|magazine=Smithsonian Journeys Quarterly|access-date=13 January 2020}}</ref> Primele dovezi ale domesticirii aparțin [[Azteci|aztecilor]] și altor popoare din [[Mesoamerica]], care foloseau fructele atât proaspete cât și în gătit. Spaniolii au introdus pentru prima dată roșiile în Europa, unde au fost folosite în mâncarea spaniolă. În Franța, Italia și nordul Europei, roșia a fost cultivată inițial ca plantă ornamentală. A fost privită cu suspiciune ca aliment, deoarece botaniștii au recunoscut-o ca aparținând familiei [[Solanacee]], o rudă a [[Mătrăgună|mătrăgunei]] care este otrăvitoare,<ref name="britannica"/> ceea ce este similar cu istoria [[cartof]]ului, și el fiind plantă Solanacee. Acest lucru a fost exacerbat de interacțiunea sucului acid al roșiilor cu plăcile de [[Pewter|cositor]].<ref>{{Citat web|url=https://www.smithsonianmag.com/arts-culture/why-the-tomato-was-feared-in-europe-for-more-than-200-years-863735/|nume=Smith|titlu=Why the Tomato Was Feared in Europe for More Than 200 Years|first1=K. Annabelle|lucrare=Smithsonian Magazine}}</ref> 

=== Mesoamerica ===
Data exactă a domesticirii este necunoscută; prin 500 î.Hr., roșia era deja cultivată în sudul [[Mexic|Mexicului]] și probabil în alte zone.<ref name="tomato in America">{{Citat carte|nume=Smith, A. F.|an=1994|titlu=The Tomato in America: Early History, Culture, and Cookery|editură=University of South Carolina Press|locul-publicării=Columbia SC, US|isbn=978-1-57003-000-0|url=https://archive.org/details/tomatoinamericae00smit_0}}</ref>{{Rp|13}} [[Amerindienii din Statele Unite ale Americii|Amerindienii]] Pueblo din sudvestul Statelor Unite ale Americii au crezut că cei care au asistat la ingerarea semințelor de roșii au fost binecuvântați cu puteri de divinație.<ref>{{Citat știre|title=Killer Tomatoes|url=http://www.easthamptonstar.com/dnn/Archive/Home20080814/FoodWine/Seasons/tabid/6280/Default.aspx|nume=Donnelly, L.|data=26 October 2008|journal=[[The East Hampton Star]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090529225328/http://www.easthamptonstar.com/dnn/Archive/Home20080814/FoodWine/Seasons/tabid/6280/Default.aspx|archivedate=29 May 2009}}</ref> Soiul de roșii mari, cu aspect neuniform, apărut în urma unei mutații într-un fruct mai neted și mai mic își are originea în Mezoamerica și poate fi strămoșul direct al unor soiuri moderne de roșii.<ref name="tomato in America"/>{{Rp|15}}

[[Azteci]]i au crescut mai multe soiuri de roșii, cu roșii de culoare roșie numite ''xi-tomatl'' si roșii verzi numite ''mil-tomatl'' (tomatillo, o specie de  Solanacee, ''Physalis ixocarpa'').<ref>{{Citat carte|titlu=The Aztecs|nume=Townsend|prenume=Richard F.|an=2000|editură=|ediție=Revised, Subsequent Edition|limbă=engleză|isbn=978-0500281321|page=180-1}}</ref> [[Bernardino de Sahagún]] a raportat că a văzut o mare varietate de roșii pe piața aztecă din Tenochtitlán (Mexico City): „roșii mari, roșii mici, roșii cu frunze, roșii dulci, roșii lunguiețe, roșii în formă de mamelon” și roșii de toate culorile de la de la cel mai strălucitor roșu până la cel mai intens galben.<ref>SILVERTOWN, J. (2017). Vegetables—Variety. DINNER WITH DARWIN: Food, drink, and evolution. S.l.: UNIV OF CHICAGO PRESS.(p. 145). </ref> Bernardino de Sahagún a menționat că aztecii gătesc diferite sosuri, unele cu și fără roșii de diferite dimensiuni, servindu-le în piețele orașului: sosuri calde; sosuri pentru mâncare prăjită, pentru mâncare olla, sucuri, mâncăruri cu diverse soiuri de ardei [[chili]], cu semințe de dovleac [cel mai probabil ''[[Dovlecel|Cucurbita pepo]]''], mâncăruri cu fasole, sos de ciuperci, sos de dovleac mic, sos de roșii mari, sos de roșii obișnuite, sos de diverse feluri de ierburi acre, sos de [[Avocado|avocado]].”<ref>{{Citat carte|titlu=America's First Cuisines (page 117)|nume=Sophie D. Coe|editură=University of Texas Press: Austin TX|dată=2015|pagini=108–118|url=https://books.google.com/books?id=hKVbCgAAQBAJ&pg=PA117|isbn=978-1477309711}}</ref>

=== Distribuția spaniolă ===
[[Conchistador|Conchistadorul]] spaniol [[Hernán Cortés]] a fost primul care a adus o roșie galbenă mică în Europa, după ce a capturat orașul aztec [[Tenochtitlan]], acum [[Mexico City]], în 1521. Cea mai timpurie mențiune a tomatelor în literatura europeană a apărut printr-o plantă descrisă în 1544 de [[Pietro Andrea Mattioli]], un medic și botanist italian, care a sugerat că a fost adus în Italia un nou tip de [[Vânătă|vinete]], care au la maturitate ori culoarea roșie a sângelui ori aurie. Fructul poate fi tăiat în segmente și mâncat ca o vânătă - adică gătit și asezonat cu sare, piper negru și ulei. Abia zece ani mai târziu roșiile au fost numite în scris de către Mattioli drept ''pomi d'oro'' („mere de aur”).<ref name="tomato in America"/>

După [[colonizarea spaniolă a Americilor]], spaniolii au distribuit roșiile în coloniile lor din [[Caraibe]]. Le-au dus și în [[Filipine]], de unde s-au răspândit în [[Asia de Sud-Est]] și apoi pe întreg continentul asiatic. Roșia a crescut cu ușurință în [[Climă mediteraneeană|climatele mediteraneene]], iar cultivarea la scară mai largă a început în anii 1540. Probabil că a fost mâncată la scurt timp după ce a fost introdusă și a fost cu siguranță folosită ca hrană la începutul secolului al XVII-lea în Spania. {{nc}}

=== China ===
Roșia a fost introdusă în China, probabil prin Filipine sau Macao, în anii 1500. I s-a dat numele 番茄 {{Transl|zh|fānqié}} (vânătă străină).<ref>{{Citat carte|nume=Kiple, Kenneth F.|nume2=Ornelas, Kriemhild Coneè|titlu=The Cambridge World History of Food|volum=1|url=https://books.google.com/books?id=RSSkDNzKQacC|an=2000|editură=Cambridge University Press|isbn=978-0-521-40214-9|pagină=357}}</ref>

=== Italia ===
[[Fișier:TomateSanMarzano.jpg|miniatura|San Marzano este o roșie lunguiață (tip 'prună') bine-cunoscută pentru prepararea [[pizza|pizzei]].]]
Prima dovadă scrisă a existenței tomatelor în Italia datează din  31 octombrie 1548, când administratorul casei lui [[Cosimo Medici|Cosimo de' Medici]], marele duce al [[Toscana|Toscanei]], i-a scris secretarului privat de Medici, informându-l că coșul de roșii trimis de la moșia florentină a ducleui din [[Torre del Gallo]] „a sosit cu bine”. Acestea proveneau din semințele dăruite soției lui, Elena de Toledo, de către tatăl ei, Viceregele [[Regatul de Neapole|Regatului Napoli]].<ref>{{Citat web|url=https://pomodoro.museidelcibo.it/en/audio-guides-2/|titlu=Tomato Museum: 05 – The History of Tomato|publisher=I Musei del Cibo della provincia di Parma}}</ref> 

Roșiile au fost cultivate în principal ca plante ornamentale devreme după sosirea lor în Italia. De exemplu, aristocratul florentin Giovanvettorio Soderini a scris că acestea „trebuiau căutate doar pentru frumusețea lor” și erau cultivate doar în grădini sau paturi de flori. Capacitatea roșiilor de a muta și de a crea soiuri noi și diferite a contribuit la succesul acestora și la răspândirea lor în toată Italia. Cu toate acestea, ele nu au fost adoptate ca element de bază al populației țărănești pentru că nu erau la fel de sățioase ca alte fructe deja disponibile. În plus, atât soiurile toxice, cât și cele necomestibile au descurajat mulți oameni să încerce să consume sau să pregătească orice alte soiuri.<ref>{{Citat carte|autor=Gentilcore, David|an=2010|titlu=Pomodoro!|url=https://www.google.com/books/edition/Pomodoro/hZgEvOPTQLsC?hl=en&gbpv=0|ISBN=9780231152068}}</ref> În anumite zone ale Italiei, cum ar fi Florența, fructul a fost folosit doar ca decor de masă, până când a fost încorporat în bucătăria locală la sfârșitul secolului al XVII-lea sau începutul secolului al XVIII-lea.<ref>{{Citat carte|nume=Staller|prenume=John|nume2=Carrasco|prenume2=Michael|titlu=Pre-Columbian Foodways: Interdisciplinary Approaches to Food, Culture, and Markets in Ancient Mesoamerica|dată=2009|editură=Springer Science & Business Media|isbn=9781441904713|pagină=44|url=https://books.google.com/books?id=FJrr9i6HRp0C&q=tabletop+decoration|data-accesării=3 May 2021}}</ref> Cea mai veche carte de bucate descoperită cu rețete de roșii a fost publicată la [[Napoli]] în 1692, deși se pare că autorul obținuse aceste rețete din surse spaniole.<ref name="tomato in America"/>{{Rp|17}}

Au fost dezvoltate soiuri unice în următoarele sute de ani pentru diverse utilizări precum ar fi roșii pentru uscare, roșii pentru sos, roșii pentru pizza și roșii pentru depozitare pe termen lung. Aceste soiuri sunt de obicei numite după locul lor de origine și după numele unui tipului de roșie. De exemplu, ''Pomodorino del Pienolo del Vesuvio'' se referă la „roșia tip cherry a [[Vezuviu|Vezuviului]]”, iar ''pomodoro di San Marzano'' se referă la roșia lunguiață de tip prună cultivată în regiunea [[San Marzano]], care e o roșie cu protecția indicațiilor geografice.

=== Marea Britanie ===
[[Fișier:Tomatoes_for_sale_in_a_UK_supermarket_2013.jpg|miniatura| Roșii de vânzare într-un supermarket din Marea Britanie]]
Roșiile nu au fost cultivate în Anglia până în anii 1590. Unul dintre primii cultivatori a fost John Gerard, un frizer-chirurg. Gerard's ''Herbal'', publicată în 1597 și [[plagiat]]ă în mare parte din surse continentale, este una dintre primele menționări ale tomatelor în Anglia. Gerard știa că roșia a fost consumată în Spania și Italia. Cu toate acestea, el credea că este otrăvitoare (de fapt, planta și fructele crude au niveluri scăzute de tomatină, dar nu sunt în general periculoase; [[Roșie|vezi mai jos]] ). Opiniile lui Gerard au fost influente, iar roșia a fost considerată nepotrivită pentru mâncare (deși nu neapărat otrăvitoare) timp de mulți ani în [[Regatul Marii Britanii|Marea Britanie]] și [[Cele treisprezece colonii|coloniile sale din America de Nord]].<ref name="tomato in America"/>{{Rp|17}}

Cu toate acestea, până la mijlocul secolului al XVIII-lea, roșiile erau consumate pe scară largă în Marea Britanie, iar înainte de sfârșitul acelui secol, ''[[Encyclopædia Britannica]]'' a afirmat că roșia era „utilizată zilnic” în [[Supă|supe]], ciorbe și ca garnitură. Nu făceau parte din dieta omului obișnuit și, deși până în 1820 roșiile erau descrise ca „văzute din abundență în toate piețele noastre de legume” și pentru a fi „folosite de toți cei mai buni bucătari ai noștri”, aceste afirmații au făcut referire la cultivarea lor în grădini „pentru unicitatea aspectului lor”, în timp ce utilizarea lor în gătit era asociată cu bucătăria exotică italiană sau evreiască.<ref>'LOVE-APPLE, or TOMATO BERRY.-Love apples are now to be seen in great abundance at all our vegetable markets.' ''The Times'' (London, England), 22 September 1820, p.3</ref> De exemplu, în ''A Curious Herbal'' de Elizabeth Blackwell, roșia era descrisă sub numele de „Mărul iubirii (Amoris Pomum)” și se presupunea a fi consumată cu ulei și oțet în Italia, similar consumului de castraveți în Marea Britanie.<ref>{{Citat carte|url=https://collections.nlm.nih.gov/ext/dw/2449056RX1/PDF/2449056RX1.pdf|pagină=342 (plate 133)|nume=[[Elizabeth Blackwell (illustrator)|Elizabeth Blackwell]]|titlu=A curious herbal: containing five hundred cuts, of the most useful plants, which are now used in the practice of physick: engraved on folio copper plates, after drawings taken from life|an=1737}}</ref>

=== Orientul Mijlociu și Africa de Nord ===
[[Fișier:Bangladeshi_Tomato.jpg|miniatura|Roșii din Bangladesh]]
Roșia a fost introdusă în Orientul Mijlociu de către [[John Barker]], consulul britanic la [[Alep]] {{Circa|1799 to 1825}}.<ref>{{Citat web|url=http://yourarchives.nationalarchives.gov.uk/index.php?title=British_Consuls_in_Aleppo|titlu=British Consuls in Aleppo – Your Archives|publisher=Yourarchives.nationalarchives.gov.uk|date=26 January 2009|accessdate=2 April 2009|archive-date=2011-09-08|archive-url=https://web.archive.org/web/20110908042910/http://yourarchives.nationalarchives.gov.uk/index.php?title=British_Consuls_in_Aleppo|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citat carte|url-capitol=https://books.google.com/books?id=6QUZAAAAYAAJ&pg=PA519|capitol=Syria under the last five Turkish Sultans|titlu=Appletons' Journal|volum=1|editură=D. Appleton and Co.|an=1876|pagină=519}}</ref> Descrierile din secolul al XIX-lea ale consumului acesteia sunt în mod uniform ca ingredient într-un fel de mâncare gătit. În 1881, roșia este descrisă ca fiind mâncată în regiune doar „în ultimii patruzeci de ani”.<ref>{{Citat revistă|an=1881|titlu=Natural History, Science, &c|url=https://books.google.com/books?id=pnkrAAAAYAAJ&pg=PA223|journal=The Friend|volum=54|pagină=223}}</ref> Astăzi, roșia este o parte critică și omniprezentă a bucătăriei din Orientul Mijlociu, servită proaspătă în salate (de exemplu, salată arabă, salată israeliană, salată Shirazi și salată turcească), la grătar cu [[kebab]] și alte feluri de mâncare, pusă în sosuri și așa mai departe. 

=== Statele Unite ===
[[Fișier:NRCSHI07018_-_Hawaii_(716072)(NRCS_Photo_Gallery).jpg|miniatura| Soiuri de roșii de tip 'prună', 'cireașă' și 'strugure']]
Cea mai veche referire la cultivarea roșiilor în [[SUA]] este din 1710, când herbalistul William Salmon a raportat că le-a văzut în ceea ce este astăzi [[Carolina de Sud]].<ref name="tomato in America"/>{{Rp|25}} Este posibil să fi fost introduse din [[Caraibe]]. Până la mijlocul secolului al XVIII-lea, au fost cultivate în unele plantații din Carolina și probabil și în alte părți ale sud-estului SUA. [[Thomas Jefferson]], care a mâncat roșii la Paris, a trimis câteva semințe înapoi în America.<ref name="tomato in America"/>{{Rp|28}} Unii dintre primii susținători americani ai utilizării culinare a roșiilor au fost Michele Felice Cornè și Robert Gibbon Johnson.<ref>{{Citat revistă|nume=McCue, George Allen|dată=November 1952|titlu=The History of the Use of the Tomato: An Annotated Bibliography|url=https://www.biodiversitylibrary.org/part/22432|journal=Annals of the Missouri Botanical Garden|volum=39|număr=4|pagini=336–338|publisher=Missouri Botanical Garden Press|jstor=2399094|doi=10.2307/2399094| issn=0026-6493 }}</ref> Mulți americani considerau atunci că roșiile erau otrăvitoare și, în general, au fost cultivate mai mult ca [[Plantă ornamentală|plante ornamentale]] decât ca hrană. În 1897, WH Garrison s-a adresat Societății Medico-Legale din New York, afirmând: „Cândva a fost transmisă credința că roșia era sinistru de periculoasă”. El și-a amintit că în tinerețe roșiile au fost supranumite „merele iubirii sau mere de lup” și au fost evitate ca „globuri ale diavolului”.<ref>Quoted in Chris Harrald, and Fletcher Watkins, ''The cigarette book: the history and culture of smoking'' (Skyhorse Publishing, 2010) p. 185.</ref> 

Alexander W. Livingston din [[Ohio]] este cunoscut pentru dezvoltarea a numeroase soiuri de roșii atât pentru grădinarii de casă, cât și pentru cei comerciali.<ref>Smith, A. F. (1994).</ref> Anuarul din 1937 al Departamentului de Agricultură al SUA a declarat că „jumătate dintre soiurile majore au fost rezultatul abilităților Livingston de a evalua și perpetua materialul superior din roșie”. Primul soi de tomate a lui Livingston, Paragon, a fost introdus în 1870, începutul unei mari întreprinderi de cultură a tomatelor în Ohio. În 1875, el a introdus soiul Acme, despre care se spunea că ar fi strămoșul  majorității soiurilor de roșii introduse de el și de concurenții săi în următorii douăzeci și cinci de ani.<ref name="About Reynoldsburg">[https://web.archive.org/web/20110111123746/http://www.ci.reynoldsburg.oh.us/about-reynoldsburg.aspx About Reynoldsburg]. </ref><ref>Boswell, Victor R. "[[iarchive:yoa1937|Improvement and Genetics of Tomatoes, Peppers, and Eggplant]]," ''Yearbook of Agriculture, 1937,'' pp. 178–81. </ref> Printre primii crescători de roșii s-au numărat și Henry Tilden din Iowa și Dr. Hand din Baltimore.<ref>Boswell, Victor R. "[[iarchive:yoa1937|Improvement and Genetics of Tomatoes, Peppers, and Eggplant]]," ''Yearbook of Agriculture, 1937,'' p. 179. </ref> 

Când Livingston și-a început încercările de a dezvolta roșia ca cultură comercială, scopul său a fost să crească roșii cu contur neted, uniforme ca mărime și cu aromă dulce. În cele din urmă, a dezvoltat peste șaptesprezece soiuri diferite de tomate.<ref name="About Reynoldsburg"/> Astăzi, roșia este cultivată în fiecare stat din Uniune.<ref>"[https://www.agmrc.org/commodities-products/vegetables/tomatoes/ Tomatoes.]" ''AgMRC,'' March 2017. </ref> Datorită sezonului lung de creștere necesar acestei culturi iubitoare de căldură, mai multe state din Sun Belt au devenit mari producători de roșii, în special [[Florida]] și [[California]]. În California, roșiile sunt cultivate cu [[Irigație|irigare]] intensivă atât pentru piața fructelor proaspete, cât și pentru conservare și procesare. Universitatea din California, Davis (UC Davis) a devenit un centru major de cercetare a roșiilor. Centrul de resurse genetice CM Rick Tomato de la UC Davis este o bancă de gene ale rudelor sălbatice, mutanților monogenici și diverselor soiuri de roșii.<ref>{{Citat web|url=http://tgrc.ucdavis.edu/|titlu=C. M. Rick Tomato Genetics Resource Center|publisher=UC Davis|accessdate=2 April 2009}}</ref> Centrul este numit după regretatul Dr. Charles M. Rick, un pionier în cercetarea geneticii tomatelor.<ref>{{Citat web|url=http://www.universityofcalifornia.edu/news/article/4319|titlu=UC Newsroom, UC Davis Tomato Geneticist Charles Rick Dies at 87|publisher=University of California|date=8 May 2002|accessdate=2 April 2009|archiveurl=https://web.archive.org/web/20081010135501/http://www.universityofcalifornia.edu/news/article/4319|archivedate=10 October 2008}}</ref> Cercetările privind procesarea roșiilor sunt efectuate de Institutul de Cercetare a Roșiilor din California din Escalon, California.<ref>[https://web.archive.org/web/20100709222618/http://www.tomatonet.org/ctri.htm California Tomato Research Institute]</ref>

În California, cultivatorii au folosit o metodă de cultivare numită agricultură uscată, în special cu roșiile 'Early Girl'. Această tehnică încurajează planta să trimită rădăcini adânci pentru a găsi umiditatea existentă în solul de adâncime, cum ar fi solul argilos{{nc|}}.

== Etimologie ==
Cuvântul ''tomată'' provine din spaniolul ''tomate'', care la rândul său provine din cuvântul [[Limba nahuatl|nahuatl]] ''tomatl'' [ ˈtomat͡ɬ ], ce înseamnă „fruct umflat”;<ref name="oed"/> și/sau „apă grasă” sau „lucru gras”.<ref>{{Citat web|url=http://whp.uoregon.edu/dictionaries/nahuatl/index.lasso?&dowhat=FindJustOne&theRecID=1742174&theWord=tomahuac.|titlu=tomahuac|publisher=Wired Humanities Projects|archiveurl=https://web.archive.org/web/20141206030538/http://whp.uoregon.edu/dictionaries/nahuatl/index.lasso?&dowhat=FindJustOne&theRecID=1742174&theWord=tomahuac.|lucrare=Nahuatl Dictionary|archivedate=6 December 2014}}</ref> Când aztecii au început să selcționeze plante pentru fructul lor mai mare, mai dulce și mai roșu, au numit noul soi {{Lang|nci|xitomatl}} (sau {{Lang|es|jitomates}}),<ref name="eol"/> („gras cu buric” sau „apă grasă cu buric”). [[Nomenclatură binară|Numele specific]] ''lycopersicum'' (din cartea din 1753 {{Lang|la|[[Species Plantarum]]}}) provine din greacă ({{Lang-grc|λύκοπερσικων|[[wikt:lykopersicon|lykopersikon]]}}), care înseamnă „piersică-lup”, conform ''lyco'' - lup și ''persicum'' - piersic(ă). 

== Botanică ==
=== Descriere ===

{{Multiple image
| total_width = 400
| align = right
| direction = horizontal

|footer = De la stânga la dreapta: a) Plante de tomate la 7 zile de la plantare; b) 27 de zile de la plantare; c) Planta de 52 de zile, primele fructe
|image1 = Germinating_tomatos.jpg	
|image2 = Tomato_27_days_from_planting_seeds.jpg
|image3 = Tomato_fruit_and_flowers_at_day_52.jpg
}}

[[Fișier:Solanum lycopersicum - Flor tomaca 057.jpg|dreapta|miniatura| Floare de tomate]]
[[Fișier:Green_Tomato.jpg|dreapta|miniatura|O roșie necoaptă]]
[[File:TomateCherryTross.jpg|dreapta|miniatura|Roșii tip 'cireașă' ('cherry')]]

Plantele de tomate sunt [[liană|liane]], inițial [[wiktionary:decumbent|decumbente]], crescând de obicei 180 cm sau mai mult deasupra solului dacă sunt susținute. Tipurile cu creștere nedeterminată sunt plante perene, care mor anual în climatele temperate (sunt originare din zonele muntoase tropicale), deși în unele cazuri pot trăi până la trei ani într-o seră. Tipurile cu creștere determinată sunt soiuri de tufișuri erecte, în general de 100 cm sau mai scunde. {{nc|Tipurile determinate sunt anuale în toate climatele.}}

Plantele de tomate sunt [[dicotiledonate]] și cresc ca o serie de tulpini ramificate, cu un mugur terminal în vârf care face creșterea propriu-zisă. Când vârful se oprește în cele din urmă din creștere, fie din cauza tăierii, fie din cauza înfloririi, mugurii laterali preiau controlul și cresc în alte tulpini complet funcționale.<ref>{{Citat web|url=http://www.ncsu.edu/sustainable/profiles/bot_tom.html|nume=Peet|titlu=Crop Profiles – Tomato|accessdate=27 October 2008|archiveurl=https://web.archive.org/web/20091126050832/http://www.ncsu.edu/sustainable/profiles/bot_tom.html|first1=M.|archivedate=26 November 2009}}</ref>

Tulpinile și frunzele de tomate sunt de obicei pubescente, adică acoperite cu fire de păr scurte. Firele de păr de pe tulpini se pot transforma în rădăcini oriunde planta este în contact cu solul și umezeala, mai ales dacă legătura tulpinii principale cu rădăcina sa originală a fost deteriorată sau ruptă. 

Majoritatea plantelor de tomate au [[Frunză|frunze compuse]] și sunt numite plante cu frunze obișnuite (RL), dar unele soiuri au frunze simple cunoscute sub denumirea frunze de cartof (PL) datorită asemănării lor cu acea rudă a lor. Printre plantele RL există variații, cum ar fi frunzele rugoase, care sunt adânc canelate, și frunze variegate, zise de angora, care au culori suplimentare în care o mutație genetică face ca [[Clorofilă|clorofila]] să fie exclusă din unele porțiuni ale frunzelor.<ref>{{Citat web|url=http://faq.gardenweb.com/faq/lists/tomato/2004111539004321.html|titlu=Are there different types of tomato leaves?|publisher=IVillage|accessdate=27 October 2008}}</ref>

[[Frunză|Frunzele]] plantei sunt lungi de 10–25&nbsp;[[Centimetru|cm]], de formă [[Frunză penată|penat-compusă]] impară, având 5–9 frunzulițe, fiecare dintre acestea având până la 8 cm lungime, cu margini serate.<ref>{{Citat carte|nume=Acquaah, G.|an=2002|titlu=Horticulture: Principles and Practices|isbn=978-0-13-033125-0|locul-publicării=New Jersey|editură=Prentice Hall}}</ref> 

[[Floare|Florile]] apar pe [[Meristem|meristemul]] apical și sunt mici, de circa 1–2 cm, galbene, având [[corola]] formată din cinci [[Sepală|sepale]] și cinci [[Petală|petale]], fiind grupate în [[Inflorescență|inflorescențe]] de 3 până la 12 flori. Florile din soiurile domestice pot fi autofertilizante. {{nc}}

Deși din punct de vedere culinar roșia este privită ca o legumă, [[fruct]]ul său este clasificat [[Botanică|botanic]] drept [[bacă]].<ref name="abadi">{{Citat web|url=https://www.businessinsider.com/tomato-fruit-or-vegetable-2018-5|nume=Mark Abadi|titlu=A tomato is actually a fruit — but it's a vegetable at the same time|publisher=Business Insider|date=26 May 2018|accessdate=21 November 2019}}</ref> Ca un adevărat fruct, se dezvoltă din [[Ovar (botanică)|ovarul]] plantei după fertilizare, pulpa sa cuprinzând pereții [[pericarp]]ului. Fructul conține spații goale pline de semințe și lichid, numite cavități loculare. Acestea variază, între speciile cultivate, în funcție de soi. Unele soiuri mai mici au două cavități, soiurile în formă de glob au de obicei trei până la cinci, roșiile 'beefsteak' au un număr mare de cavități mai mici, în timp ce roșiile pentru bulion au cavitaă foarte mici și puține.<ref>{{Citat revistă|dată=August 2011|titlu=Increase in tomato locule number is controlled by two single-nucleotide polymorphisms located near WUSCHEL|journal=Plant Physiol.|volum=156|număr=4|pagini=2244–54|pmid=21673133|pmc=3149950|doi=10.1104/pp.111.173997}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://extensionpublications.unl.edu/assets/html/g1864/build/g1864.htm|titlu=Selecting Tomatoes for the Home Garden|publisher=University of Nebraska–Lincoln|accessdate=20 November 2019}}</ref><ref name="LeeSargent2007">{{Citat revistă|nume=Lee|nume2=Sargent|nume3=Huber|prenume=Eunkyung|prenume2=Steven A.|prenume3=Donald J.|an=2007|titlu=Physiological Changes in Roma-type Tomato Induced by Mechanical Stress at Several Ripeness Stages|journal=HortScience|volum=42|număr=5|pagini=1237–1242|doi=10.21273/HORTSCI.42.5.1237}}</ref>

Rosia are un pH acid de 5,5.

Pentru înmulțire, [[Sămânță|semințele]] trebuie să provină dintr-un fruct matur și trebuie să fie ușor fermentate pentru a îndepărta învelișul exterior gelatinos și apoi uscate înainte de utilizare.<ref>{{cite web |url=https://www.gardenersworld.com/how-to/grow-plants/how-to-save-tomato-seed/ |author=<!--Staff writer(s); no by-line--> |title=How to save tomato seed|date=24 March 2019 |website=gardenersworld.com |publisher=Gardeners' World Magazine |access-date=26 February 2024|url-status=live |archive-url=https://archive.today/20230103114534/https://www.gardenersworld.com/how-to/grow-plants/how-to-save-tomato-seed/ |archive-date=3 January 2023}}</ref>

=== Formarea fructelor ===
Polenizarea și formarea fructelor depind de [[meioză]]. Meioza este esențială pentru procesele prin care celulele mamă microspore diploide din stamină dau naștere la granule de polen haploide, iar celulele mamă megaspori din ovule care sunt conținute în ovar dau naștere la nuclei haploizi. Unirea nucleelor haploide din polen și ovul (fertilizare) poate avea loc fie prin autopolenizare, fie prin polenizare încrucișată. Fertilizarea duce la formarea unui zigot diploid care se poate dezvolta apoi într-un embrion în sămânța emergentă. Fertilizări repetate în interiorul ovarului sunt însoțite de maturarea ovarului pentru a forma fructul de tomate.

Omologii genei ''recA'', inclusiv ''rad51'', joacă un rol cheie în repararea recombinațională omoloagă a ADN-ului în timpul meiozei. Un omolog ''rad51'' este prezent în stamina roșiei,<ref name="pmid9021132">{{Citat revistă|an=1997|titlu=Isolation and characterization of rad51 orthologs from ''Coprinus cinereus'' and ''Lycopersicon esculentum'', and phylogenetic analysis of eukaryotic recA homologs|urlarhivă=https://web.archive.org/web/20100706224255/http://sites.bio.indiana.edu/~palmerlab/Journals/157.pdf|url=http://sites.bio.indiana.edu/~palmerlab/Journals/157.pdf|journal=Current Genetics|volum=31|număr=2|pagini=144–157|pmid=9021132|doi=10.1007/s002940050189|archive-date=6 July 2010}}</ref> sugerând că repararea recombinațională are loc în timpul meiozei la tomate.

=== Taxonomie===
În 1753, [[Carl Linné|Linnaeus]] a plasat roșia în [[Gen (biologie)|genul]] ''[[Solanum]]'' (alături de [[cartof]]) ca ''Solanum lycopersicum''. În 1768, [[Philip Miller]] a mutat specia în propriul gen, numind-o ''Lycopersicon esculentum''.<ref>{{Citat web|url=http://www.ipni.org/ipni/idPlantNameSearch.do?id=146898-2|titlu=Lycopersicon esculentum|publisher=International Plant Name Index|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110606004439/http://www.ipni.org/ipni/idPlantNameSearch.do?id=146898-2|archivedate=6 June 2011}}</ref> Numele a fost utilizat pe scară largă, dar din punct de vedere tehnic a încălcat [[Codul Internațional de Nomenclatură pentru alge, fungi și plante|regulile de numire a plantelor]], deoarece numele speciei lui Linnaeus ''lycopersicum'' avea încă prioritate. Deși numele ''Lycopersicum lycopersicum'' a fost sugerat de Karsten (1888), acesta nu este folosit deoarece încalcă Codul Internațional de Nomenclatură<ref>{{Citat web|url=http://www.iapt-taxon.org/nomen/main.php?page=art23|titlu=International Code of Nomenclature for algae, fungi, and plants|publisher=International Association for Plant Taxonomy|accessdate=14 September 2016}}</ref>, interzicând utilizarea tautonimelor în nomenclatura botanică. Numele corectat ''Lycopersicon lycopersicum'' (Nicolson, 1974) era valabil din punct de vedere tehnic, deoarece numele genului lui Miller și numele speciei lui Linnaeus diferă prin ortografie, dar din moment ce ''Lycopersicon esculentum'' a devenit atât de cunoscut, a fost listat oficial ca ''nomen conservandum'' în 1983 și ar fi denumirea corectă a roșiei în clasificări care nu plasează roșia în genul ''Solanum''. 

Dovezile [[Genetică|genetice]] au arătat acum că Linnaeus a avut dreptate să pună roșia în genul ''Solanum'', făcând ''Solanum lycopersicum'' numele corect.<ref name="Peralta & Spooner">{{Citat revistă|nume=Peralta|nume2=Spooner|prenume=I. E.|prenume2=D. M.|an=2001|titlu=Granule-bound starch synthase (GBSSI) gene phylogeny of wild tomatoes (''Solanum'' L. section ''Lycopersicon'' (Mill.) Wettst. subsection ''Lycopersicon'')|journal=American Journal of Botany|volum=88|număr=10|pagini=1888–1902|pmid=21669622|jstor=3558365|doi=10.2307/3558365}}</ref> Ambele nume, însă, se vor găsi probabil în literatură de ceva timp. Mai mult, hibrizii de tomate și [[cartof]] diploid pot fi creați în laborator prin fuziune somatică și sunt parțial fertili,<ref>{{Citat revistă|nume=Jacobsen, E.|nume2=Daniel, M. K.|nume3=Bergervoet-van Deelen, J. E. M.|nume4=Huigen, D. J.|nume5=Ramanna, M. S.|an=1994|titlu=The first and second backcross progeny of the intergeneric fusion hybrids of potato and tomato after crossing with potato|journal=Theoretical and Applied Genetics|volum=88|număr=2|pagini=181–186|pmid=24185924|doi=10.1007/BF00225895}}</ref> oferind dovezi ale relației strânse dintre aceste specii.

=== Simbioză ===
Roșia formează o [[simbioză]] reciproc avantajoasă cu ciuperci micorizale arbusculare, cum ar fi ''Rhizophagus irregularis''. Oamenii de știință folosesc roșia ca specie model pentru investigarea acestei simbioze.<ref>{{Citat revistă|nume=Buendia|nume2=Wang|nume3=Girardin|nume4=Lefebvre|prenume=Luis|prenume2=Tongming|prenume3=Ariane|prenume4=Benoit|dată=April 2016|titlu=The LysM receptor-like kinase Sl LYK 10 regulates the arbuscular mycorrhizal symbiosis in tomato|journal=New Phytologist|volum=210|număr=1|pagini=184–195|pmid=26612325|doi=10.1111/nph.13753}}</ref>

=== Genetică și modificarea genetică ===
==== Genomul ====
[[Fișier:Lufa Farms Beefsteak Tomato.jpg|miniatura|Roșie tip 'beefsteak']]
Un consorțiu internațional de cercetători din 10 țări a început secvențierea [[Genom|genomului]] de tomate în 2004.<ref>{{Citat web|url=http://solgenomics.net/about/tomato_project_overview.pl|nume=Mueller|titlu=International Tomato Genome Sequencing Project|publisher=Sol Genomics Network|accessdate=21 October 2009|first1=L.}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Tomato genome project gets $1.8M|url=http://www.news.cornell.edu/stories/Jan07/SolanacaeNSF.kr.html|nume=Ramanujan, K.|data=30 January 2007|accessdate=27 October 2008|publisher=News.cornell.edu|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100713035349/http://www.news.cornell.edu/stories/Jan07/SolanacaeNSF.kr.html|archivedate=13 July 2010}}</ref> O versiune pre-lansare a genomului a fost pusă la dispoziție în decembrie 2009.<ref>{{Citat web|url=http://solgenomics.net/tomato/|titlu=Tomato Genome Shotgun Sequence Prerelease}}</ref> Genomul complet pentru soiul Heinz 1706 a fost publicat pe 31 mai 2012 în revista științifică ''[[Nature]]''.<ref>{{Citat revistă|nume=Sato|nume2=Tabata|nume3=Hirakawa|nume4=Asamizu|nume5=Shirasawa|nume6=Isobe|nume7=Kaneko|nume8=Nakamura|nume9=Shibata|prenume=S.|prenume2=S.|prenume3=H.|prenume4=E.|prenume5=K.|prenume6=S.|prenume7=T.|prenume8=Y.|prenume9=D.|an=2012|titlu=The tomato genome sequence provides insights into fleshy fruit evolution|journal=Nature|volum=485|număr=7400|pagini=635–641|pmid=22660326|pmc=3378239|bibcode=2012Natur.485..635T|doi=10.1038/nature11119|display-authors=3}}</ref> Cel mai recent genom de referință publicat în 2021 avea 799 MB și codifică 34.384 de proteine probabile, răspândite pe 12 cromozomi.<ref>{{Citat revistă|nume=Su|nume2=Wang|nume3=Geng|nume4=Du|nume5=Yang|nume6=Liang|nume7=Meng|nume8=Gao|nume9=Yang|prenume=Xiao|prenume2=Baoan|prenume3=Xiaolin|prenume4=Yuefan|prenume5=Qinqin|prenume6=Bin|prenume7=Ge|prenume8=Qiang|prenume9=Wencai|dată=15 December 2021|titlu=A high-continuity and annotated tomato reference genome|journal=BMC Genomics|volum=22|număr=1|pagini=898|issn=1471-2164|pmid=34911432|pmc=8672587|doi=10.1186/s12864-021-08212-x|display-authors=3}}</ref>

==== Modificare genetică ====

Deoarece multe alte fructe, cum ar fi căpșunile, [[Măr|merele]], pepenii și [[Banană|bananele]] au aceleași caracteristici și gene, cercetătorii au afirmat că genomul publicat ar putea ajuta la îmbunătățirea calității alimentelor, la securitatea alimentară și la reducerea costurilor tuturor acestor fructe.<ref>[http://www.rdmag.com/News/Feeds/2012/06/general-sciences-tomato-genome-is-sequenced-for-the-first-time/ Tomato genome is sequenced for the first time] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120604005502/http://www.rdmag.com/News/Feeds/2012/06/general-sciences-tomato-genome-is-sequenced-for-the-first-time/|date=4 June 2012}}. </ref>

Primul aliment modificat genetic disponibil comercial a fost o roșie numită 'Flavr Savr', care a fost concepută pentru a avea o durată de valabilitate mai lungă.<ref>{{Citat carte|nume=Redenbaugh, K.|nume2=Hiatt, B.|nume3=Martineau, B.|nume4=Kramer, M.|nume5=Sheehy, R.|nume6=Sanders, R.|nume7=Houck, C.|nume8=Emlay, D.|an=1992|titlu=Safety Assessment of Genetically Engineered Fruits and Vegetables: A Case Study of the Flavr Savr Tomato|editură=CRC Press|pagină=288}}</ref> Cu toate acestea, nu mai este disponibil comercial. Oamenii de știință continuă să dezvolte roșii cu trăsături noi care nu se găsesc în culturile naturale, cum ar fi soiuri cu rezistență crescută la dăunători sau la stresul mediului sau cu o aromă mai bună. 

=== Propagarea ===
[[Fișier:Solanum lycopersicum - Fruits.jpg|miniatura|Soiuri de roșii]]
Centrul de resurse genetice pentru tomate, Rețeaua de informații despre resursele germinative (AVRDC) și numeroase bănci de semințe din întreaga lume stochează semințe reprezentând variații genetice de valoare pentru agricultura modernă. Aceste stocuri de semințe sunt disponibile pentru eforturile de reproducere și cercetare. În timp ce eforturile individuale de ameliorare pot produce rezultate utile, cea mai mare parte a activității de ameliorare a roșiilor are loc la universități și corporații mari agro-induatriale. Aceste eforturi au avut ca rezultat linii de reproducere și hibrizi adaptați la nivel regional, cum ar fi seria 'Mountain' din Carolina de Nord. Corporații precum Heinz, [[Monsanto]], BHNSeed și Bejoseed au programe de reproducere care încearcă să îmbunătățească producția, dimensiunea, forma, culoarea, aroma, toleranța la boli, toleranța la dăunători, valoarea nutrițională și numeroase alte trăsături. 

=== Soiuri comerciale moderne ===
[[Fișier:Yellow_cherry_tomatoes.jpg|miniatura|Roșii tip 'cireașă' (cherry) galbene]]
[[Fișier:Čierne rajčiaky (INDIGO ROSE) - Lučenec (3+).jpg|miniatura|Roșii negre ('Indigo Rose') în Lučenec ([[Slovacia]])]]
Gustul slab și lipsa de zahăr în soiurile moderne de roșii de grădină și comerciale au rezultat din [[cultivare selectivă| cultivarea selectivă]] a roșiilor pentru o culoare roșie uniformă. Această schimbare a avut loc după descoperirea unui [[fenotip]] mutant „u” la mijlocul secolului al XX-lea, numit astfel deoarece fructele acestuia sunt coapte uniform. Acesta a fost încrucișat pe scară largă pentru a produce fructe roșii fără inelul verde tipic din jurul tulpinii la soiurile neîncrucișate. Înainte de introducerea generală a acestei trăsături, majoritatea roșiilor produceau mai mult zahăr în timpul coacerii și erau mai dulci și mai aromate.<ref name="Powell">{{Citat revistă|dată=29 June 2012|vauthors=Powell et al.|url=https://www.science.org/doi/10.1126/science.1222218?url_ver=Z39.88-2003&rfr_id=ori:rid:crossref.org&rfr_dat=cr_pub%20%200pubmed|titlu=Uniform ripening Encodes a Golden 2-like Transcription Factor Regulating Tomato Fruit Chloroplast Development|journal=Science|volum=336|număr=6089|pagini=1711–1715|pmid=22745430|bibcode=2012Sci...336.1711P|doi=10.1126/science.1222218}}</ref><ref name="NYT62912">{{Citat știre|title=Flavor Is Price of Scarlet Hue of Tomatoes, Study Finds|url=https://www.nytimes.com/2012/06/29/science/flavor-is-the-price-of-tomatoes-scarlet-hue-geneticists-say.html|nume=Kolata, Gina|data=28 June 2012|accessdate=29 June 2012|journal=The New York Times}}</ref>

Între 10-20% din carbonul total fixat în fruct poate fi produs prin fotosinteză în fructul în curs de dezvoltare al fenotipului U normal. Mutația genetică u codifică pentru un factor care produce [[cloroplast]]e defecte și cu densitate mai mică în fructe, rezultând într-o culoare verde mai deschisă a fructelor necoapte și în reprimarea acumulării de zaharuri în fructele coapte de pînă 10-15%. Poate mai important decât rolul lor în fotosinteză, cloroplastele fructelor sunt remodelate în timpul coacerii în [[cromoplaste]] fără clorofilă care sintetizează și acumulează [[Carotenoidă|carotenoizii]] [[licopen]], [[Beta-caroten|β-caroten]] și alți metaboliți care conferă proprietăți senzoriale și nutriționale ale fructului copt. Cloroplastele puternice din „umerii” de culoare verde-închis ai fenotipului U sunt benefice aici, dar au dezavantajul de a lăsa umerii verzi și chiar umeri galbeni crăpați lângă tulpinile fructului copt, din cauza stresului oxidativ cauzat de supraîncărcărea fotosintetică (expunere la lumina directă a soarelui la temperaturi ridicate). Prin urmare, proiectarea genetică a unui soi comercial care combină avantajele tipurilor u (mutant) și U (normal) necesită o reglare fină, dar poate fi fezabilă.<ref name="Cocaliadis">{{Citat revistă|nume=Cocaliadis|nume2=Fernández-Muñoz|nume3=Pons|nume4=Orzaez|nume5=Granell|prenume=Maria Florencia|prenume2=Rafael|prenume3=Clara|prenume4=Diego|prenume5=Antonio|dată=10 April 2014|titlu=Increasing tomato fruit quality by enhancing fruit chloroplast function. A double-edged sword?|journal=[[Journal of Experimental Botany]]|volum=65|număr=16|pagini=4589–4598|pmid=24723405|doi=10.1093/jxb/eru165}}</ref>

În plus, crescătorii de soiuri moderne de tomate se străduiesc de obicei să producă plante de tomate care prezintă un randament bun, un termen de valabilitate lung, de dimensiune uniformă și toleranță/rezistență la diferite presiuni de mediu și boli îmbunătățită.<ref name="nature_genetics">{{Citat revistă|nume=Klee|nume2=Tieman|prenume=Harry J.|prenume2=Denise M.|dată=2018|titlu=The genetics of fruit flavour preferences|journal=[[Nature (journal)|Nature]]|volum=19|număr=6|pagini=347–356|pmid=29563555|doi=10.1038/s41576-018-0002-5}}</ref><ref name="chapter9">{{Citat carte|nume=Stevens|prenume=M. Allen|capitol=Inheritance of Tomato Fruit Quality Components|titlu=Plant Breeding Reviews|dată=1986|volum=4|pagini=273–311|locul-publicării=Westport, CT|editură=Avi Publishing Company|doi=10.1002/9781118061015.ch9|isbn=9781118061015}}</ref> Cu toate acestea, aceste eforturi de ameliorare au produs consecințe negative neintenționate asupra diferitelor atribute ale fructelor de tomate. De exemplu, 'linkage drag' este un fenomen care a fost responsabil pentru modificări în metabolismul fructului de tomate care presunpune introducerea unei trăsături/[[alelă|alele]] nedorite într-o plantă în timpul încrucișării inverse. Această alelă este legată fizic (sau este foarte aproape) de alela dorită de-a lungul cromozomului. La introducerea alelei benefice există o probabilitate mare ca alela nedorită să fie, de asemenea, încorporată în plantă datorită proximității fizice în cromozom. Astfel, eforturile de ameliorare care încearcă să îmbunătățească anumite trăsături (de exemplu: mărime mai mare a fructelor) au alterat neintenționat producția de substanțe chimice asociate, de exemplu, cu valoarea nutrițională și aroma.<ref name="nature_genetics" />

Crescătorii au apelat la utilizarea speciilor de tomate sălbatice ca sursă de [[alelă|alele]] pentru introducerea de trăsături benefice în soiurile moderne de tomate. De exemplu, rudele de roșii sălbatice pot avea cantități mai mari de solide din fructe (care sunt asociate cu un conținut mai mare de zahăr) sau o rezistență la boli cauzate de microbi, cum ar fi rezistența la virusul ''Alternaria solani'' care cauzează boala numită mană timpurie. Cu toate acestea, această tactică are limitări, deoarece încorporarea anumitor trăsături, precum rezistența la patogeni, poate avea un impact negativ asupra altor fenotipuri favorabile, cum ar fi producția de fructe.<ref name="chapter9"/>

=== Fruct versus legumă ===
[[Fișier:Farmer's_Market_I.jpg|miniatura| Roșiile sunt considerate un fruct sau o legumă în funcție de context]]

Din punct de vedere botanic roșia este un fruct de tip [[bacă]].<ref>[http://oxforddictionaries.com/words/is-a-tomato-a-fruit-or-a-vegetable Is a tomato a fruit or a vegetable?] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120629184448/http://oxforddictionaries.com/words/is-a-tomato-a-fruit-or-a-vegetable |date=2012-06-29 }} Oxford Dictionaries. Accesat pe 29 iunie 2012.</ref><ref>{{Citat carte|nume=Michaels|prenume=Tom|url=https://open.lib.umn.edu/horticulture/|titlu=The Science of Plants|nume2=Clark|prenume2=Matt|nume3=Hoover|prenume3=Emily|nume4=Irish|prenume4=Laura|nume5=Smith|prenume5=Alan|nume6=Tepe|prenume6=Emily|editură=University of Minnesota Libraries Publishing|nume-editor=Tepe|prenume-editor=Emily|limbă=en|capitol=Chapter 8.1 Fruit Morphology|dată=20 June 2022|isbn=9781946135872|url-capitol=https://open.lib.umn.edu/horticulture/chapter/8-1-fruit-morphology/}}</ref> Potrivit ''Encyclopedia Britannica'', roșiile sunt un fruct etichetat în magazinele alimentare ca legumă datorită gustului și scopurilor lor culinare.<ref name="britannica"/> Prin urmare, roșia este considerată o „[[Legumă|leguma culinară]]” deoarece 1) are un conținut mult mai mic de zahăr decât [[Listă de plante cu fructe comestibile|fructele]]; 2) are mai degrabă un gust [[umami]] decât dulce și 3) este de obicei servită ca parte a unei salate sau a felului principal al unei mese și nu ca [[desert]].<ref>{{Citat web|url=https://fruitorvegetable.science/tomato|titlu=Is a Tomato a Fruit or a Vegetable?|accessdate=25 April 2022|lucrare=Fruit or Vegetable?}}</ref> Roșiile nu sunt singura sursă de hrană cu această ambiguitate; ardeiul gras, [[Castravete|castraveții]], fasolea verde, [[Vânătă|vinetele]], [[avocado]] și dovleceii de toate felurile sunt toate fructe botanice, totuși gătite ca legume.<ref>{{Citat web|url=https://fruitorvegetable.science/confusing-items|titlu=Confusing Items|accessdate=25 April 2022|lucrare=Fruit or Vegetable?}}</ref>

Confuzia dacă roșiile sunt fructe sau legume a dus la dispute legale în Statele Unite. În 1887, legile tarifare americane care impuneau o taxă asupra legumelor, dar nu și asupra fructelor, au făcut ca statutul roșiilor să devină o chestiune de importanță juridică. În ''Nix v. Hedden'', [[Curtea Supremă de Justiție a Statelor Unite ale Americii|Curtea Supremă a SUA]] a soluționat controversa privind tarifele la 10 mai 1893, declarând că roșia este o legumă, pe baza definiției populare care clasifică legumele după utilizare — acestea sunt în general servite la cină și nu la desert.<ref>''[[:en:Nix v. Hedden]]'' (149 U.S. 304)</ref> Această decizie legală se aplică doar la interpretarea Tarifului din 1883, instanța neintenționând să reclasifice roșia în scopuri botanice sau în alte scopuri. În anul 2001 [[Uniunea Europeană]] a decis oficial că roșia este [[fruct]] și nu [[legumă]].<ref>[http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32001L0113:EN:HTML ''«Council Directive 2001/113/EC of 20 December 2001 relating to fruit jams, jellies and marmalades and sweetened chestnut purée intended for human consumption»'', Annex III]</ref>

== Conținut ==
=== Nutriție ===
{{nutritionalvalue | name = Roșie, crudă
| water=92.5 g
| kJ=115
| protein=0.83 g
| fat=0.63 g
| carbs=5.51 g
| fiber=2.1 g
| calcium_mg=11
| iron_mg=0.33
| magnesium_mg=11.9
| phosphorus_mg=28
| potassium_mg=260
| manganese_mg=0.121
| sodium_mg=6
| zinc_mg=0.2
| copper_mg=0.058
| vitC_mg=27.2
| thiamin_mg=0.075
| niacin_mg=0.805
| vitB6_mg=0.06
| vitA_ug=442
| opt1n=[[Licopen]]
| opt1v=4100 µg
| vitE_mg=0.98
| vitK_ug=4.2
| note=[https://fdc.nal.usda.gov/fdc-app.html#/food-details/321360/nutrients Sursa: baza de date USDA]
}}
O roșie crudă este alcătuită din apă în propoție de 92.5%, conține puțini [[Glucidă|carbohidrați]] și mai puțin de 1% [[Grăsime|grăsimi]] și [[Proteină|proteine]] (vezi tabelul). O sută de grame de roșii crude furnizează 27 kilo[[Calorie|calorii]] și reprezintă o sursă moderată de [[vitamina C]] și [[vitamina A]], dar în rest are un conținut scăzut de micronutrienți.

=== Toxicitate ===
Frunzele, tulpina și fructele verzi necoapte ale plantei de tomate conțin cantități mici de alcaloidul [[tomatină]], al cărui efect asupra oamenilor nu a fost studiat îndeajuns.<ref name="Mcgee-NYT">{{Citat știre|title=Accused, Yes, but Probably Not a Killer|url=https://www.nytimes.com/2009/07/29/dining/29curi.html|prenume=H.|nume=Mcgee|data=29 July 2009|accessdate=26 March 2010|journal=[[The New York Times]]}}</ref> Acestea conțin, de asemenea, cantități mici de [[solanină]], un alcaloid toxic care se găsește în [[cartof]]i și în alte plante din familia [[Solanacee]].<ref name="Barceloux">{{Citat revistă|nume=Barceloux|prenume=D. G.|an=2009|titlu=Potatoes, Tomatoes, and Solanine Toxicity (''Solanum tuberosum'' L., ''Solanum lycopersicum'' L.)|journal=Disease-a-Month|volum=55|număr=6|pagini=391–402|pmid=19446683|doi=10.1016/j.disamonth.2009.03.009}}</ref> Totuși, chiar și în cazul cartofilor, în timp ce intoxicarea cu solanină rezultată din doze de mai multe ori consumul uman normal a fost demonstrată, cazurile reale de otrăvire prin consumul excesiv de cartofi sunt rare.<ref name="NIH">{{Citat web|url=http://ntp.niehs.nih.gov/ntp/htdocs/chem_background/exsumpdf/chaconinesolanine_508.pdf|titlu=Executive Summary Chaconine and Solanine: 6.0 through 8.0|publisher=NIH|archiveurl=https://web.archive.org/web/20140928132105/http://ntp.niehs.nih.gov/ntp/htdocs/chem_background/exsumpdf/chaconinesolanine_508.pdf|archivedate=28 September 2014}}</ref> În comparație cu cartofii, cantitatea de solanină din roșiile necoapte este scăzută.<ref name="Barceloux"/>

Cantități mici de frunze de roșii sunt uneori folosite pentru aromatizare fără efect negativ, iar fructele verzi, necoapte ale roșiilor sunt uneori folosite pentru gătit, în special ca roșii verzi prăjite.<ref name="Mcgee-NYT"/> Roșia verde imatură nu trebuie să fie confundată cu soiurile de roșii care își mențin culoare verde la maturitate.<ref name="NIH"/>

Plantele de tomate pot fi toxice pentru câini dacă mănâncă cantități mari de fructe sau mestecă material vegetal.<ref>{{Citat carte|titlu=Hound Health Handbook: The Definitive Guide to Keeping your Dog Happy|nume=Brevitz, B.|pagină=[https://archive.org/details/houndhealthhandb0000brev/page/404 404]|editură=Workman Publishing Company|an=2004|isbn=978-0-7611-2795-6|url=https://archive.org/details/houndhealthhandb0000brev/page/404}}</ref>

== Cultivare ==
Roșia este cultivată în întreaga lume pentru fructele sale comestibile, având mii de soiuri.<ref>{{Citat web|url=http://www.learnaboutag.org/resources/fact/tomatoes.pdf|titlu=Processing tomatoes|publisher=California Foundation for Agriculture in the Classroom|date=September 2014|accessdate=3 June 2016|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160611145322/http://www.learnaboutag.org/resources/fact/tomatoes.pdf|lucrare=Commodity Fact Sheet|archivedate=11 June 2016}}</ref> Îngrășământul cu un proporția de sodiu-fosfor-potasiu de 5–10–10 este adesea vândut ca îngrășământ special pentru roșii. Un gram de semințe de roșii conține aproximativ 300 de semințe.<ref>{{Citat web|url=https://www.ufseeds.com/product/mortgage-lifter-tomato-seeds/TOML.html|titlu=Mortgage Lifter Tomato Seeds|date=2021|accessdate=21 February 2021|lucrare=www.ufseeds.com|limbă=en}}</ref>

=== Boli ===
[[Fișier:Tomato with Phytophthora infestans (late blight).jpg|miniatura|Roșie infestată cu [[Phytophthora infestans]], numită și mană sau fitoftoroză]]
Soiurile de tomate variază foarte mult în ceea ce privește rezistența la boli. [[Hibrid|Hibrizii]] moderni se concentrează pe îmbunătățirea rezistenței la boli față de plantele strămoșești ('heirloom').

Afecțiunile comune ale roșiilor sunt diverse forme de mucegai și mană, motiv pentru care soiurile de tomate sunt adesea marcate cu o combinație de litere care se referă la rezistența specifică la boli.

* '''LB''' – „[[Phytophthora infestans|mană târzie]]”<ref name="PLOS2014">{{Citation|last=Nowakowska|first=Marzena|title=Appraisal of artificial screening techniques of tomato to accurately reflect field performance of the late blight resistance|date=3 October 2014|volume=9|issue=10|pages=e109328|periodical=PLOS ONE|bibcode=2014PLoSO...9j9328N|doi=10.1371/journal.pone.0109328|pmc=4184844|pmid=25279467|displayauthors=etal|doi-access=free}}</ref>
* '''V''' – ofilirea produsă de [[''Verticillium'']]
* '''F''' – ofilirea produsă de [[''Fusarium'']], tulpina I
* '''FF''' – ofilirea produsă de [[''Fusarium']], tulpina I și tulpina II
* '''N''' – ''[[nematode]]''
* '''T''' – ''virusul mozaic al tutunului'' 
* '''A''' – ''[[alternaria]]''.

O boală comună a tomatelor este virusul mozaic al tutunului. Manipularea țigărilor și a altor produse din tutun infectate poate transmite virusul la plantele de tomate.<ref>{{Citat web|url=http://www.extension.umn.edu/distribution/horticulture/DG1168.html|nume=Pfleger, F. L.|titlu=Tomato-Tobacco Mosaic Virus Disease|publisher=University of Minnesota Extension|accessdate=23 June 2012|archiveurl=https://web.archive.org/web/20120614075040/http://www.extension.umn.edu/distribution/horticulture/dg1168.html|last2=Zeyen, R. J.|year=2008|archivedate=14 June 2012}}</ref>

Ofilirea produsă de bacterii este o altă boală comună care afectează randamentul.<ref name="Fitzpatrick-et-al-2020">{{Citat revistă|nume=Fitzpatrick|nume2=Salas-González|nume3=Conway|nume4=Finkel|nume5=Gilbert|nume6=Russ|nume7=Teixeira|nume8=Dangl|prenume=Connor R.|prenume2=Isai|prenume3=Jonathan M.|prenume4=Omri M.|prenume5=Sarah|prenume6=Dor|prenume7=Paulo José Pereira Lima|prenume8=Jeffery L.|dată=8 September 2020|titlu=The Plant Microbiome: From Ecology to Reductionism and Beyond|url=https://cdr.lib.unc.edu/downloads/br86bc78d|journal=[[Annual Review of Microbiology]]|volum=74|număr=1|pagini=81–100|publisher=[[Annual Reviews (publisher)|Annual Reviews]]|issn=0066-4227|pmid=32530732|doi=10.1146/annurev-micro-022620-014327}}</ref> Wang ''și colab.''au descoperit în 2019 că terapiile cu [[bacteriofag]]i reduc impactul ofilării bacteriene, uneori prin reducerea abundenței bacteriene și alteori prin [[Selecție naturală|selectarea]] a genomilor rezistenți, dar cu creștere lentă.<ref name="Fitzpatrick-et-al-2020" />

=== Dăunători ===
[[Fișier:Tomato_fruitworm.jpg|dreapta|miniatura| Viermele fructelor de tomate se hrănește cu roșii necoapte]]
[[Fișier:Engytatus_modestus_closeup_2.jpg|miniatura|[[Engytatus modestus|Insecta tomatelor]] se hrănește cu seva plantelor de tomate]]
Unii dăunători obișnuiți ai roșiilor sunt [[Engytatus modestus|insectele de roșii]], [[Halyomorpha halys|insectele rău-mirositoare]], viermii ''Noctua pronuba'', viermii de roșii (''[[Manduca quinquemaculata]]''), larvele moliei ''Manduca sexta'', [[Afidă|afidele]], insectele de varză (''Trichoplusia ni''), muștele albe din familia ''Aleyrodidae'', viermii ''Helicoverpa zea'', gândacii de purici din familia ''Chrysomelidae'', acarienii roșii (''Tetranychus urticae''), [[Limax|limacșii]] și [[Gândac de Colorado|gândacul de Colorado]].<ref>{{Citat web|url=http://www.extension.umn.edu/distribution/horticulture/dg7561.html|nume=Hahn, J.|titlu=Slugs in Home Gardens|publisher=University of Minnesota Extension|accessdate=23 June 2012|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110311110055/http://www.extension.umn.edu/distribution/horticulture/dg7561.html|last2=Fetzer, J.|year=2009|archivedate=11 March 2011}}</ref> Acarianul ruginiu (''Aculops lycopersici'') se hrănește cu frunzișul și fructele tinere ale plantelor de tomate, provocând [[Necroză|necroza]] frunzelor, florilor și fructelor, chiar și moartea plantei.<ref name="isc">{{Citat web|url=http://www.cabi.org/isc/datasheet/56111|titlu=Aculops lycopersici (tomato russet mite)|publisher=Invasive Species Compendium, Centre for Agriculture and Biosciences International|date=23 June 2015|accessdate=11 November 2016|location=Wallingford, UK}}</ref>

După atacul unei insecte, plantele de tomate produc [[sistemină]], un hormon peptidic al plantei. Sistemina activează mecanismele de apărare, cum ar fi producția de inhibitori de protează pentru a încetini creșterea insectelor. Hormonul a fost identificat pentru prima dată în roșii, dar de atunci (1991) au fost identificate proteine similare și la alte specii.<ref name="three">{{Citat carte|nume=Narvaez-Vasquez, J.|nume2=Orozco-Cardenas, M. L.|nume-editor=Schaller, A.|capitol=15 Systemins and AtPeps: Defense-related Peptide Signals|an=2008|titlu=Induced Plant Resistance to Herbivory|isbn=978-1-4020-8181-1}}</ref>

=== Alte tulburări ===
[[Fișier:Split_tomato.jpg|miniatura| O roșie strămoșească ('heirloom') crăpată, fenomen cauzat de fluctuația disponibilității apei]]
Deși nu este o boală ca atare, udarea neregulate poate cauza crăparea fructelor în creștere sau coacere. Pe lângă daunele cosmetice, crăparea poate permite începerea degradarii, deși fructele în creștere au o anumită capacitate de a se vindeca. Fructul afectat rămâne de obicei comestibil, dar aspectul său poate fi inestetic.

=== Plante însoțitoare ===
Roșiile pot servi ca, dar și beneficiază de, o mare varietate de plante însoțitoare.

Larva moliei ''Manduca quinquemaculata'', un vierme devastator al culturilor de roșii constituie hrana larvelor viespilor parazite. Cand devin viespi, acestea se hranesc cu nectar produs de plantele din familia [[Apiaceae]]. Prin urmare, mai multe specii de ''Apiaceae'' sunt adesea cultivate împreună cu plantele de tomate, inclusiv [[pătrunjel]]ul, morcovul salbatic și ocazional [[mărar]]ul. Acestea atrag și [[Sirfide|muștele prădătoare]] care atacă diverși dăunători de roșii.<ref>{{Citat web |url=http://www.tomatocasual.com/2008/05/06/boost-your-tomatoes-with-companion-planting-part-1/ |accessdate=2024-02-26 |titlu=Tomato Casual » Boost Your Tomatoes with Companion Planting! |archive-date=2017-09-01 |archive-url=https://web.archive.org/web/20170901020002/http://www.tomatocasual.com/2008/05/06/boost-your-tomatoes-with-companion-planting-part-1/ |dead-url=yes }}</ref>

Se crede că [[Limba mielului]] respinge larva moliei ''[[Manduca quinquemaculata]]''.<ref>{{Citat web|url=https://www.thespruce.com/companion-planting-ideas-2540043|titlu=A Companion Planting Trio: Tomatoes, Borage, and Squash|publisher=The Spruce|autor=Colleen Vanderlinden|date=29 iunie 2021|access-date=26 februarie 2024}}</ref>

[[Busuioc|Busuiocul]] este recomandat în mod popular ca plantă însoțitoare pentru roșie. Se crede în popor că busuiocul poate descuraja dăunătorii sau poate îmbunătăți aroma roșiilor. Cu toate acestea, în testele de gust cu metoda dublu-orb busuiocul nu a afectat în mod semnificativ gustul roșiilor atunci când a fost plantat lângă acestea.<ref>{{Citat revistă|nume=Bomford|prenume=Michael|dată=May 2009|titlu=Do Tomatoes Love Basil but Hate Brussels Sprouts? Competition and Land-Use Efficiency of Popularly Recommended and Discouraged Crop Mixtures in Biointensive Agriculture Systems|urlarhivă=https://web.archive.org/web/20160918082117/https://www.researchgate.net/publication/242533588_Do_Tomatoes_Love_Basil_but_Hate_Brussels_Sprouts_Competition_and_Land-Use_Efficiency_of_Popularly_Recommended_and_Discouraged_Crop_Mixtures_in_Biointensive_Agriculture_Systems|url=https://www.researchgate.net/publication/242533588|journal=Journal of Sustainable Agriculture|volum=33|număr=4|pagini=396–417|bibcode=2009JSusA..33..396B|doi=10.1080/10440040902835001|access-date=17 September 2016|archive-date=18 September 2016}}</ref><ref>{{Citation|last=Bomford|first=Michael|title=Yield, Pest Density, and Tomato Flavor Effects of Companion Planting in Garden-scale Studies Incorporating Tomato, Basil, and Brussels Sprout|date=May 2004|publisher=West Virginia University Libraries}}</ref>

{{nc|Plantele de tomate pot proteja [[Sparanghel|sparanghelul]] de gândacii de sparanghel (genul ''Crioceris''), deoarece conțin [[solanină]] care ucide acest dăunător}}, în timp ce plantele de sparanghel conțin acid asparagusic care respinge [[Nematode|nematozii]] despre care se știe că atacă plantele de tomate.<ref>{{Citat revistă|nume=Takasugi|nume2=Yachida|nume3=Anetai|nume4=Masamune|nume5=Kegasawa|prenume=Mitsuo|prenume2=Youichi|prenume3=Masaki|prenume4=Tadashi|prenume5=Kazuo|an=1975|titlu=Identification of Asparagusic Acid As a Nematicide Occurring Naturally in the Roots of Asparagus|journal=Chemistry Letters|volum=4|număr=1|pagini=43–4|doi=10.1246/cl.1975.43}}</ref> [[Gălbenele]]le resping și ele nematozii.<ref>{{Citat revistă|nume=Ploeg|prenume=Antoon|an=2000|titlu=Effects of amending soil with Tagetes patula cv. Single Gold on Meloidogyne incognita infestation of tomato|journal=Nematology|volum=2|număr=5|pagini=489–93|doi=10.1163/156854100509394}}</ref><ref>{{Citat revistă|nume=Hooks|nume2=Wang|nume3=Ploeg|nume4=McSorley|prenume=Cerruti R.R|prenume2=Koon-Hui|prenume3=Antoon|prenume4=Robert|an=2010|titlu=Using marigold (''Tagetes'' spp.) as a cover crop to protect crops from plant-parasitic nematodes|journal=Applied Soil Ecology|volum=46|număr=3|pagini=307–20|bibcode=2010AppSE..46..307H|doi=10.1016/j.apsoil.2010.09.005}}</ref><ref>{{Citat revistă|nume=Natarajan|nume2=Cork|nume3=Boomathi|nume4=Pandi|nume5=Velavan|nume6=Dhakshnamoorthy|prenume=N|prenume2=A|prenume3=N|prenume4=R|prenume5=S|prenume6=G|an=2006|titlu=Cold aqueous extracts of African marigold, ''Tagetes erecta'' for control tomato root knot nematode, ''Meloidogyne incognita''|journal=Crop Protection|volum=25|număr=11|pagini=1210–3|doi=10.1016/j.cropro.2006.03.008}}</ref>

=== Polenizare ===
[[Fișier:Tomato_flower_and_young_fruit.jpg|dreapta|miniatura| Floare de tomate la apogeul înfloririi, alături de un fruct imatur, verde]]
[[Fișier:Tomato_scanned.jpg|dreapta|miniatura| Florile și fructele coapte pot fi prezente simultan pe aceeași ramură.]]
În stare sălbatică, originală, roșiile au necesitat [[polenizare]] încrucișată; erau mult mai auto-incompatibile decât soiurile domestice. Pentru a reduce auto-polenizarea, [[pistil]]ul roșiilor sălbatice se extinde mai mult din floare decât la soiurile de astăzi. [[Stamină|Staminele]] au fost și rămân în întregime în [[Petală|corola]] închisă.

Pe măsură ce roșiile au fost mutate din zonele lor natale, polenizatorii lor tradiționali (probabil o specie de albină din familia ''Halictidae'') nu au fost importați odată cu ele.<ref name="Sharma2012">{{Citat carte|nume=Sharma, V. P.|titlu=Nature at Work – the Ongoing Saga of Evolution|url=https://books.google.com/books?id=o4qwjov434kC&pg=PA41|an=2012|editură=Springer|isbn=978-81-8489-991-7|pagină=41}}</ref> Prin urmare, abilitatea de a se  autofertiliza a devenit un avantaj, iar soiurile domestice de roșii au fost selectate pentru a maximiza această trăsătură.<ref name="Sharma2012" />

Autofertilizarea nu este același lucru cu autopolenizarea, în ciuda mitului că roșiile fac acest lucru. Că roșiile se autopolenizează prost fără ajutor extern se arată clar în situațiile [[Seră|de seră]], unde polenizarea trebuie să fie ajutată de un vânt artificial, de o baghetă numită „albină electrică” care este folosită manual sau cel mai adesea de [[Bondar|bondari]]i de cultură.<ref>{{Citat carte|nume=Frankie|prenume=Gordon|nume2=Thorp|prenume2=Robbin|nume3=Coville|prenume3=Rollin|nume4=barbara|prenume4=Ertter|nume5=California Native Plant Society|titlu=California bees & blooms : a guide for gardeners and naturalists|dată=2014|editură=Heydey|locul-publicării=Berkeley, CA|isbn=9781597142946}}</ref> [[Stamina]] unei flori de tomate are forma unui tub gol, cu [[polen]]ul produs în interiorul structurii mai degrabă decât la suprafață, ca în majoritatea altor specii. Polenul se deplasează prin porii din stamină, dar foarte puțin polen este scuturat fără un fel de mișcare indusă în mod extern. Frecvențele vibratorii ideale pentru a elibera boabele de polen sunt furnizate de o insectă, cum ar fi un bondar, sau polenizatorul original sălbatic halictid, capabil să se angajeze într-un comportament cunoscut sub numele de polenizare prin 'sonicare', pe care [[Apis mellifera|albinele]] nu îl pot realiza. De obicei, în aer liber vântul sau animalele induc o mișcare suficientă a plantei  pentru a produce culturi viabile comercial, dar culturile de seră și hidroponice au nevoie de ajutor.

=== Cultură hidroponică și în seră ===
[[Fișier:Tomato P5260299b.jpg|miniatura|Cultură hidroponică]]
[[Fișier:Greenhouses_near_El_Ejido.jpg|miniatura|Cultivarea în seră în [[Andaluzia]]]]
Roșiile sunt adesea cultivate în [[Seră|sere]] în climate mai reci, iar soiurile precum „Moneymaker” britanic și o serie de soiuri cultivate în [[Siberia]] sunt crescute special pentru cultivarea în interior. În [[Zona temperată|climatele mai temperate]] se practică sădirea seminșelor în sere la sfârșitul iernii pentru transplantări viitoare în aer liber.

Producția de tomate de seră în sere comerciale cu suprafețe mari este în creștere, oferind fructe în acele perioade ale anului când fructele cultivate pe câmp nu sunt ușor disponibile. Marii operatori comerciali de sere preferă fructele de dimensiuni mai mici ('cireșe' și 'struguri') și roșiile vândute încă atașate de ramuri, în timp ce soiurile mari, tip 'beefsteak' sunt preferate de cultivatorii pe scară mai mică.<ref>{{Citat web|url=http://www.growtomatoes.com/growing-in-the-greenhouse/|nume=Jones|titlu=Growing in the Greenhouse|accessdate=14 August 2012|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160520215357/http://www.growtomatoes.com/growing-in-the-greenhouse/|first1=J. Benton|lucrare=Growing Tomatoes|archivedate=20 May 2016}}</ref>

Tehnica [[hidroponică]] este adesea folosită în medii ostile de creștere, precum și în plantațiile de mare densitate.

=== Culegere și coacere ===
Pentru a facilita transportul și depozitarea, roșiile sunt adesea culese necoapte (verzi) și coapte cu [[etilenă]].<ref>{{Citat știre|title=The True Cost of Tomatoes|url=http://opinionator.blogs.nytimes.com/2011/06/14/the-true-cost-of-tomatoes/|prenume=Mark|nume=Bittman|data=14 June 2011|journal=[[The New York Times]]}}</ref>

O varietate de tomate care poate fi recoltată mecanic („roșia pătrată”) a fost dezvoltată în anii 1950 de către Gordie C. Hanna de la Universitatea din California, Davis, care, în combinație cu dezvoltarea unei mașini de recoltat roșii, a revoluționat industria de cultivare a tomatelor. Acest tip de roșii este cultivat comercial în apropierea fabricilor care prelucrează și îmbuteliază conserve de roșii tăiate, sos de roșii și pastă de roșii. Roșiile sunt recoltate când sunt coapte, deci beneficiind de aroma specifică roșiei adulte. Acestea sunt recoltate 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână în timpul unui sezon de 12 până la 14 săptămâni și transportate imediat la fabricile de ambalare, care funcționează în același program. California este un centru al acestui tip de producție comercială de tomate și produce aproximativ o treime din roșiile procesate produse în lume.<ref name="NYT81713">{{Citat știre|title=Not All Industrial Food Is Evil|url=http://opinionator.blogs.nytimes.com/2013/08/17/not-all-industrial-food-is-evil/|nume=Bittman, Mark|data=17 August 2013|accessdate=18 August 2013|journal=The New York Times}}</ref>

În 1994, [[Monsanto]] a introdus o roșie modificată genetic numită ''FlavrSavr'', care putea fi coaptă fără a compromite durata de conservare. Cu toate acestea, produsul nu a avut succes comercial și a fost vândut numai până în 1997.<ref>{{Citat revistă|nume=Bruening|nume2=Lyons|prenume=G.|prenume2=J.M.|an=2000|titlu=The case of the FLAVR SAVR tomato|journal=California Agriculture|volum=54|număr=4|pagini=6–7|publisher=University of California, Agriculture and Natural Resources|doi=10.3733/ca.v054n04p6}}</ref>

== Producție ==
{| class="wikitable floatright"
! colspan="2" |Producția de tomate – 2021
|-
! style="background:#ddf;" | Producător
! style="background:#ddf;" | {{Small|Milioane de tone}}
|-
|{{CHN}} 
|{{right|67.5}}
|-
|{{IND}} 
|{{right|21.2}}
|-
|{{EU}}
|{{right|17.9}}
|-
|{{TUR}}
|{{right|13.1}}
|-
|{{USA}}
|{{right|10.5}}
|-
|{{EGY}}
|{{right|6.3}}
|-
|{{MEX}} 
|{{right|4.1}}
|-
|{{BRA}}
|{{right|3.7}}
|-
|{{NGA}}
|{{right|3.6}}
|-
|{{IRN}} 
|{{right|3.4}}
|-
| '''Lume''' 
|{{right|'''189.1'''}}
|-
| colspan="2" | {{Small|Sursa: [[FAOSTAT]] a [[ONU]]}}<ref name="faostat">{{Citat web|url=http://www.fao.org/faostat/en/#data/QC|titlu=Tomato production in 2020, Crops/Regions/World list/Production Quantity (pick lists)|publisher=UN Food and Agriculture Organization, Corporate Statistical Database (FAOSTAT)|date=2022|accessdate=5 May 2022}}</ref>
|}
În 2021, producția mondială de roșii a fost de 189 de milioane [[Tonă|de tone]], China reprezentând 35% din total, urmată de [[India]], [[Uniunea Europeană]], [[Turcia]] și [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]] ca producători majori (vezi tabel).

=== Depozitare ===
Roșiile se păstrează cel mai bine nespălate la temperatura camerei și ferite de lumina directă a soarelui. Nu se recomandă refrigerarea, deoarece fructele capătă o textură făinoasă și își pierd din aromă.<ref>{{Citat web|url=http://anrcatalog.ucdavis.edu/pdf/8116.pdf|nume=Parnell|titlu=Tomatoes:Safe Methods to Store, Preserve, and Enjoy|publisher=University of California: Division of Agriculture and Natural Resources|date=March 2004|accessdate=18 February 2013|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130214062847/http://anrcatalog.ucdavis.edu/pdf/8116.pdf|first1=Tracy L.|last2=Suslow|last3=Harris|first2=Trevor V.|first3=Linda J.|lucrare=ANR Catalog|archivedate=14 February 2013}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://ohioline.osu.edu/hyg-fact/5000/pdf/5532.pdf|titlu=Selecting, Storing and Serving Ohio Tomatoes, HYG-5532-93|publisher=Ohio State University|accessdate=27 October 2008}}</ref>

Depozitarea cu cotorul tulpinii în jos poate prelungi durata de valabilitate,<ref>[https://web.archive.org/web/20130406050733/http://www.cooksillustrated.com/howto/print/detail.asp?docid=1173 How To Cook]. </ref> deoarece poate împiedica degradarea prea rapidă.<ref>[http://lifehacker.com/5993316/for-longer-lasting-tomatoes-store-them-stem+end-down Store Tomatoes Stem-End Down to Keep Them from Rotting Too Quickly].</ref>

Roșiile necoapte pot fi păstrate într-o pungă de hârtie pentru a se coace.<ref>{{Citat web|url=http://www.cpma.ca/en/about/areas-of-focus/vegetables#Tomato|titlu=Vegetables|publisher=Canadian Produce Marketing Association|accessdate=18 February 2013|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130405083130/http://www.cpma.ca/en/about/areas-of-focus/vegetables|lucrare=Canadian Produce Marketing Association Website|archivedate=5 April 2013}}</ref>

Roșiile sunt ușor de conservat acasă sub formă de roșii întregi, tocate, făcute sos de roșii sau pastă concentrată. Fructele pot fi conservate și prin uscare, uneori la soare, acolo unde clima permite, și vândute fie în pungi, fie în borcane cu ulei.

=== Randament ===
Lumea a dedicat 4,8 milioane de hectare în 2012 pentru cultivarea tomatelor, iar producția totală a fost de aproximativ 161,8 milioane de tone.<ref name="FAO2012">{{Citat web|url=http://faostat.fao.org/site/567/DesktopDefault.aspx?PageID=567#ancor|titlu=FAOSTAT: Production-Crops, 2012 data|publisher=Food and Agriculture Organization of the United Nations|archiveurl=https://web.archive.org/web/20150906230329/http://faostat.fao.org/site/567/DesktopDefault.aspx?PageID=567|year=2014|archivedate=6 September 2015}}</ref> Randamentul mediu mondial pentru tomate a fost de 33,6 tone pe hectar în 2012.<ref name="FAO2012" />

Fermele de tomate din [[Țările de Jos|Olanda]] au fost cele mai productive în 2012, cu o medie la nivel național de 476 de tone pe hectar, urmate de [[Belgia]] (463 de tone pe hectar) și [[Islanda]] (429 de tone pe hectar).<ref name="y2014-08-05">[http://faostat3.fao.org/faostat-gateway/go/to/browse/Q/QC/E "FAOSTAT: Production-Crops, 2012 data"], ''Food and Agriculture Organization of the United Nations'', August 2014</ref>

== Utilizări ==
=== Culinar ===
[[Fișier:Tomates_farcies_végétariennes.jpg|miniatura|Roșii umplute cu ou fiert și [[parmezan]].]]
[[Fișier:Galbani mozzarella and cherry tomato caprese - Sarah Stierch.jpg|miniatura|Salată caprese cu roșii și brânză mozarella]]
[[Fișier:Pomidorowa, Gniezno, Campus UAM.JPG|miniatura|Supă de roșii]]
[[Fișier:Eq it-na pizza-margherita sep2005 sml.jpg|miniatura|Pizza napoletană Margherita, care, pentru a fi autentică, trebuie făcută cu roșii 'San Marzano' sau 'pomodorino del Piennolo del Vesuvio', brânză de bivoliță și busuioc]]
Deși din punct de vedere botanic este un fruct de tip [[bacă]], roșia este considerată o [[legumă]] în scopuri culinare. Are o aromă puternică și savuroasă de [[umami]]. [[Chef (bucătar)|Chef]] Heston Blumenthal a observat că pulpa interioară avea mai multă aromă decât carnea; un studiu academic ulterior la care a participat a confirmat că pulpa avea de până la unsprezece ori mai mult [[acid glutamic]], care dă aroma de umami, decât carnea.<ref>{{Citat revistă|nume=Oruna-Concha|nume2=Methven|nume3=Blumenthal|nume4=Young|nume5=Mottram|prenume=Maria-Jose|prenume2=Lisa|prenume3=Heston|prenume4=Christopher|prenume5=Donald|dată=11 July 2007|titlu=Differences in Glutamic Acid and 5'-Ribonucleotide Contents between Flesh and Pulp of Tomatoes and the Relationship with Umami Taste|url=https://pubs.acs.org/doi/full/10.1021/jf070791p|journal=Journal of Agricultural and Food Chemistry|volum=55|număr=14|pagini=5776–80|pmid=17567148|doi=10.1021/jf070791p}}</ref>

Deși roșiile au originea în America de Sud, roșia este acum cultivată și consumată în întreaga lume. Este folosită în diverse moduri, crudă în [[Salată (mâncare)|salate]] sau gătită și încorporată într-o mare varietate de feluri de mâncare, procesată în [[ketchup]] sau pastă de roșii sau conservată. Roșiile verzi necoapte pot fi, de asemenea, făcute pane și prăjite, folosite pentru a face salsa sau murate. Sucul de roșii este vândut ca [[băutură]] și este folosit în [[cocktail]]uri precum Bloody Mary.

Roșiile au devenit utilizate pe scară largă în [[Bucătăria mediteraneeană|bucătăria mediteraneană]] ca ingredient cheie în [[pizza]] și multe sosuri de [[paste făinoase]].<ref name="fleming"/> Roșiile sunt, de asemenea, folosite în mâncăruri [[Bucătăria spaniolă|spaniole]] și catalane, cum ar fi gazpacho și ''pa amb tomàquet''.

=== Focare de ''Salmonella'' ===
Roșiile au fost conectate de șapte focare ''[[Salmonelă|de Salmonella]]'' între 1990 și 2005<ref>{{Citat web|url=http://www.foodsafety.ksu.edu/en/article-details.php?a=3&c=32&sc=419&id=953|titlu=A selection of North American tomato related outbreaks from 1990–2005|publisher=Food Safety Network|date=30 October 2006|accessdate=20 July 2010|archiveurl=https://web.archive.org/web/20080126104725/http://www.foodsafety.ksu.edu/en/article-details.php?a=3&c=32&sc=419&id=953|archivedate=26 January 2008}}</ref> și ar fi putut fi cauza unui focar de [[salmoneloză]] care a cauzat 172 de boli în 18 state din SUA în 2006.<ref>{{Citat web|url=http://www.cbsnews.com/stories/2006/10/30/national/main2138331.shtml|titlu=CDC Probes Salmonella Outbreak, Health Officials Say Bacteria May Have Spread Through Some Form Of Produce|date=30 October 2006|accessdate=27 October 2008|lucrare=CBS News}}</ref> Focarul de salmoneloză din SUA din 2008 a provocat eliminarea temporară a roșiilor din magazinele și restaurantele din Statele Unite și părți ale Canadei<ref>{{Citat web|url=http://www.canada.com/calgaryherald/news/city/story.html?id=0c30bbc6-5fa0-41c2-9148-f57e622c0cdd|titlu=Tomatoes taken off menus|publisher=Calgary Herald|date=11 June 2008|accessdate=20 July 2010|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110825075739/http://www.canada.com/calgaryherald/news/city/story.html?id=0c30bbc6-5fa0-41c2-9148-f57e622c0cdd|archivedate=25 August 2011}}</ref>.

=== Cercetare ===
O analiză extinsă din 2022 a constatat și a specificat multe beneficii pentru sănătate asociate consumului de roșii și unele riscuri, datorate atât factorilor externi (pesticide, contaminare microbiană, metale grele din sol contaminat), cât și intrinseci; de exemplu, [[licopen]]ul, cel puțin ca supliment, are un efect nedorit asupra [[trombocit]]elor pentru pacienții care utilizează [[Anticoagulant|anticoagulanți]] și medicamente similare. Analiza concluzionează că „efectele sinergice ale tuturor constituenților roșiilor ar putea depăși beneficiile constituenților individuali ai tomatelor, cum ar fi licopenul”.<ref>{{Citat revistă|nume=Collins|nume2=Bowyer|nume3=Tsouza|nume4=Chopra|prenume=Edward J.|prenume2=Cressida|prenume3=Audrey|prenume4=Mridula|dată=4 February 2022|titlu=Tomatoes: An Extensive Review of the Associated Health Impacts of Tomatoes and Factors That Can Affect Their Cultivation|journal=Biology|volum=11|număr=2|pagină=239|publisher=MDPI AG|issn=2079-7737|pmid=35205105|pmc=8869745|doi=10.3390/biology11020239}}</ref>

Studiile din 2014 și 2015 nu au găsit dovezi concludente care să indice că [[Licopen|licopenul]] din roșii sau din [[Supliment alimentar|suplimente]] afectează apariția [[Boli cardiovasculare|bolilor cardiovasculare]] sau a [[Cancer|cancerului]].<ref name="b-f">{{Citat revistă|nume=Burton-Freeman B, Sesso HD|an=2014|titlu=Whole food versus supplement: comparing the clinical evidence of tomato intake and lycopene supplementation on cardiovascular risk factors|journal=Adv Nutr|volum=5|număr=5|pagini=457–85|pmid=25469376|pmc=4188219|doi=10.3945/an.114.005231}}</ref><ref name="ccc">{{Citat revistă|an=2015|titlu=A systematic review of dietary, nutritional, and physical activity interventions for the prevention of prostate cancer progression and mortality|journal=Cancer Causes Control|volum=26|număr=11|pagini=1521–50|pmid=26354897|pmc=4596907|doi=10.1007/s10552-015-0659-4}}</ref>

În Statele Unite, presupusele beneficii pentru sănătate ale consumului de roșii, produse din tomate sau licopen pentru a afecta cancerul nu pot fi menționate pe produsele alimentare ambalate fără o declarație de sănătate calificată. Într-o analiză științifică a potențialelor afirmații pentru licopenul care afectează în mod favorabil [[ADN|ADN-]]ul, pielea expusă la [[Raze ultraviolete|radiații ultraviolete]], funcția cardiacă și vederea, [[Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară]] a concluzionat în 2011 că dovezile privind efectele licopenului aupra oricărora dintre aceste efecte au fost neconcludente.<ref name="efsa">{{Citat revistă|nume=European Food Safety Authority|an=2011|titlu=Scientific Opinion on the substantiation of health claims related to lycopene and protection of DNA, proteins and lipids from oxidative damage (ID 1608, 1609, 1611, 1662, 1663, 1664, 1899, 1942, 2081, 2082, 2142, 2374), protection of the skin from UV-induced (including photo-oxidative) damage (ID 1259, 1607, 1665, 2143, 2262, 2373), contribution to normal cardiac function (ID 1610, 2372), and maintenance of normal vision (ID 1827) pursuant to Article 13(1) of Regulation (EC) No 1924/2006|journal=EFSA Journal|volum=9|număr=4|pagini=2031|doi=10.2903/j.efsa.2011.2031}}</ref>

== În cultura populară ==
[[Fișier:Arrojando_tomates_desde_un_camión_-_La_Tomatina_2010.jpg|dreapta|miniatura| Roșii aruncate dintr-un camion în timpul festivalului spaniol ''La Tomatina'']]
Orașul [[Buñol]], Spania, sărbătorește anual La Tomatina, un festival centrat pe o luptă enormă cu roșii. La 30 august 2007, 40.000 de spanioli s-au adunat pentru a arunca 115.000 Kg de roșii unul într-altul în timpul [[festival]]ului.<ref>{{Citat web|url=http://itn.co.uk/news/9a5a1671ceba4f43741dc008f237c1ea.html|titlu=Spain's tomato fighters see red|publisher=[[ITV (TV network)|ITV]]|date=30 August 2007|accessdate=2 April 2009|archiveurl=https://web.archive.org/web/20071012035247/http://itn.co.uk/news/9a5a1671ceba4f43741dc008f237c1ea.html|archivedate=12 October 2007}}</ref>

[[Fișier:Tomatkarnevalen_i_Närpes_1993c.jpg|miniatura|{{Lang|fi|Tomatkarnevalen}} (Festivalul roșiilor) din [[Närpes]], [[Finlanda]], în 1993]]
„Rotten Tomatoes” (Roșii Putrede) este un site american de agregare de recenzii pentru film și televiziune. Numele „Rotten Tomatoes” derivă din practica publicului de a arunca roșii putrede atunci când dezaprobă o reprezentație de scenă slabă, practică folosită în secolului al XIX-lea. Îmbrățișând-o această conotație a roșiilor putrede ca pe un fel de protest, [[Partidul Socialist din Țările de Jos|partidul socialist olandez]] a adoptat roșia ca logo.

Mai multe state din SUA au adoptat roșia ca fruct sau legumă de stat. Roșiile au fost desemnate leguma statului [[New Jersey]]. Statul [[Arkansas]] a declarat soiul ''South Arkansas Vine Ripe Pink Tomato'' atât fructul de stat, cât și leguma de stat în aceeași lege, citând atât clasificările sale culinare, cât și botanice. În 2009, statul [[Ohio]] a adoptat o lege care face roșia fructul oficial al statului. Sucul de roșii a fost băutura oficială a Ohio din 1965. [[Alexander W. Livingston]] din Reynoldsburg, Ohio a produs primul soi comercial de roșii în secolul al XIX-lea; de aceea, orașul Reynoldsburg se numește „Locul de naștere al roșiilor”. Eforturile sale sunt comemorate la Reynoldsburg cu un festival anual al roșiilor.<ref name="About Reynoldsburg"/>

'Flavr Savr' a fost primul aliment modificat genetic cultivat comercial și autorizat pentru consum uman.<ref>{{Citat revistă|nume=Morin|prenume=XK|an=2008|titlu=Genetically modified food from crops: progress, pawns, and possibilities|journal=Analytical and Bioanalytical Chemistry|volum=392|număr=3|pagini=333–40|pmid=18704376|pmc=2556401|doi=10.1007/s00216-008-2313-4}}</ref>

=== Recorduri ===
[[Fișier:Tomatotree.JPG|miniatura| „Arborele de tomate” văzut de oaspeți în plimbare cu barca la Epcot, Lake Buena Vista, Florida, SUA]]
{{As of|2008}}, recordul pentru cea mai grea roșie a fost deținut de un specimen care cântărea 3.51 kg din soiul „Delicious”, crescut de Gordon Graham din Edmond, [[Oklahoma]], SUA in 1986.<ref name="chesterprogressive">{{Citat știre|title=Curiosities of I-5, facts about King and the benefits of volunteers|url=https://news.google.com/newspapers?id=ej0-AAAAIBAJ&pg=1822,16289918&dq=heaviest+tomato+ever&hl=en|data=16 January 2008|journal=Chester Progressive}}</ref> Cea mai înaltă plantă de roșii a fost din soiul „Sungold” și avea 19.8 m în lungime, crescută de Nutriculture Ltd (UK) în Mawdesley, Lancashire, Marea Britanie, in 2000.<ref>[http://www.nutriculture.com/index.php?option=com_zoom&Itemid=56&page=view&catid=3&PageNo=2&key=3&hit=1 A World Record Breaker] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20201231073808/http://www.nutriculture.com/index.php?option=com_zoom&Itemid=56&page=view&catid=3&PageNo=2&key=3&hit=1|date=31 December 2020}}.</ref>

Un „arbore de roșii” masiv care creștea în serele experimentale ale stațiunii Walt Disney World Resort din Lake Buena Vista, Florida, SUA, este posibil să fi fost cea mai mare plantă de roșii din lume. Planta a fost recunoscută ca deținătoare a recordului mondial Guinness, cu o recoltă de peste 32.000 de roșii și o greutate totală de 522 kg.<ref name="Guinness">{{Citat web|url=https://www.guinnessworldrecords.com/world-records/most-tomatoes-harvested-from-one-plant-in-one-year|titlu=Most tomatoes harvested from one plant in one year|date=20 April 2006|accessdate=22 June 2023|archiveurl=https://web.archive.org/web/20221205152127/https://www.guinnessworldrecords.com/world-records/most-tomatoes-harvested-from-one-plant-in-one-year|lucrare=Guinness World Records|archivedate=5 December 2022}}</ref> A dat mii de roșii la un moment dat dintr-o singură ramură. Yong Huang, managerul Epcot pentru științe agricole, a descoperit planta unică în Beijing, China. Huang a adus semințele ei unice la Epcot și a creat sera specializată pentru ca fructele să crească. Planta a crescut roșii de mărimea unei mingi de golf, care erau servite la restaurantele Walt Disney World.<ref name="disney">[https://web.archive.org/web/20070717063219/http://wdwnews.com/ViewImage.aspx?ImageID=101932 The country's only single vine "tomato tree" growing in The Land pavilion at Epcot]. </ref> Arborele a dezvoltat o boală și a fost îndepărtat în aprilie 2010 după aproximativ 13 luni de viață.<sup class="noprint Inline-Template" style="white-space:nowrap;">&#x5B; ''[[wikipedia:Fără cercetare originală|<span title="The material near this tag contains original research. (June 2023)">cercetare originală</span>]]'' &#x5D;</sup>

=== Pronunție ===
Cuvântul pentru roșie în limba engleză este ''tomato'', dar pronunția diferă:{{IPAc-en|t|ə|ˈ|m|eɪ|t|oʊ}} {{Respell|tə|MAY|toh}} în engleza nord-americană și {{IPAc-en|t|ə|ˈ|m|ɑː|t|oʊ}} {{Respell|tə|MAH|toh}} în [[engleza britanică]].<ref name="CamDict">{{Citat web|url=http://dictionary.cambridge.org/dictionary/british/tomato|nume=<!--Staff writer(s); no by-line.-->|titlu=English definition of 'tomato'|publisher=Cambridge University Press|accessdate=15 May 2015|year=2015|lucrare=Cambridge Dictionaries Online}}</ref> Pronunția duală a cuvântului a fost imortalizată în cântecul scris în 1937 de [[Ira Gershwin|Ira]] și [[George Gershwin]] „Let’s Call the Whole Thing Off” pentru filmul ''Shall We Dance'' cu [[Fred Astaire]] și [[Ginger Rogers]]. Versurile „Îți place {{IPAc-en|p|ə|ˈ|t|eɪ|t|oʊ}} (cartoful) și îmi place {{IPAc-en|p|ə|ˈ|t|ɑː|t|oʊ}} (cartoful) / Îți place {{IPAc-en|t|ə|ˈ|m|eɪ|t|oʊ}} (roșia) și îmi place {{IPAc-en|t|ə|ˈ|m|ɑː|t|oʊ}}  (roșia)” au devenit un simbol pentru disputele de pronunție. În această calitate, sintagma „{{IPAc-en|t|ə|ˈ|m|eɪ|t|oʊ|_|t|ə|ˈ|m|ɑː|t|oʊ}}” a devenit chiar un termen de argou american și britanic fiind folosită atunci când vorbitorul este prezentat cu două opțiuni cu valență similară.

== Galerie ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Fișier:Heirloom_tomatoes.jpg|alt=Various heirloom tomato (heritage tomato in British English) cultivars|Diverse soiuri de roșii vechi, 'strămoșești'.
Fișier:Photo_of_various_homegrown_tomatoes.jpg|alt=Homegrown multicolored tomatoes|Roșii multicolore de casă
Fișier:Heirlooms.jpg|alt=A variety of cultivars, including Brandywine (biggest red), Black Krim (lower left) and Green Zebra (top left)|O varietate de soiuri, inclusiv Brandywine (cea mai mare roșie), Black Krim (stânga jos) și Zebra verde (stânga sus)
Fișier:Red_Tomatoes_with_PLU_code.jpg|alt=Red tomatoes with PLU code in a supermarket|Roșii cu cod PLU într-un supermarket
Fișier:Tomates anciennes.jpg|Soiuri vechi, numite și 'strămoșești' de roșii în Marché Beauveau, Place d'Aligre, Paris, Franța
Fișier:Grape_tomatoes_on_the_vine_at_Ljubljana_Central_Market.JPG|dreapta|Roșii tip 'strugure' de vânzare la o piață din [[Ljubljana]]
Fișier:Tomates marque D'Albenga.jpg|Roșii din soiul 'D'Albenga' în Franța 
</gallery>

== Note ==
<references />

== Vezi și ==
* [[Cartof]]
* [[Vânătă]]
* [[Listă de legume]]
* [[Schimbul columbian]]

== Legături externe ==
{{Portal|Agricultură|Botanică|Gastronomie}}
{{sisterlinks}}
{{Wikibooks|Horticulture|Tomato}}
{{species|Solanum lycopersicum|Roșie}}
* Rețete cu roșii în [https://ro.wikibooks.org/w/index.php?search=ro%C8%99ie&prefix=Carte+de+bucate%3A&title=Special:C%C4%83utare&profile=advanced&fulltext=1&ns0=1|cartea cartea de bucate]
* David Gentilcore. ''Pomodoro!'' ''O istorie a tomatelor în Italia'' (Columbia University Press, 2010)
* [http://www.sgn.cornell.edu/about/tomato_sequencing.pl Proiectul de secvențiere a genomului de tomate] – Secvențierea celor doisprezece cromozomi de tomate.
* [http://www.eu-sol.wur.nl/ Baza de date de soiuri de tomate] – Fenotipuri și imagini ale 7.000 de soiuri de tomate
* [https://www.fibl.org/fileadmin/documents/shop/1624-tomatelor.pdf Tehnologia de cultură ecologică a tomatelor], ''fibl.org''
* [http://www.amosnews.ro/arhiva/universul-tomatei-30-12-2009 Universul tomatei], 30 decembrie 2009, ---, ''Amos News''
* [http://www.horticultorul.ro/legume/tomatele-lycopersicum-esculentum/ Tomatele], 2 aprilie 2011, ''horticultorul.ro''
* [http://agrointel.ro/6867/de-ce-n-are-ursul-coada-si-rosia-gustul-de-alta-data/ Cum să mărești producția de roșii de la 50 de tone la 400 de tone la hectar], 8 aprilie 2013, ''agrointel.ro''
* [http://www.agrinet.ro/content.jsp?page=71&language=1 Altoirea tomatelor, o alternativă viabilă pentru combaterea bolilor și dăunătorilor din sol], 15 mai 2013, ''agrinet.ro''
* [http://www.iseoverde.ro/soiuri-si-hibrizi-la-tomate-ii/ Soiuri și hibrizi la tomate], 20 februarie 2013, ''iseoverde.ro''
* [http://www.evz.ro/detalii/stiri/rosiile-gustoase-pe-cale-de-disparitie-1038719.html Roșiile gustoase, pe cale de dispariție], 23 mai 2013, Viorela Pitulice, ''Evenimentul zilei''
* [http://agrointel.ro/9876/ce-sanse-mai-are-rosia-romaneasca-piata-dicteaza-spun-legumicultorii/ Ce șanse mai are roșia românească? Piața dictează, spun legumicultorii], 10 iunie 2013, Romulus Cristea, ''agrointel.ro''
* [http://www.sanatateabuzoiana.ro/atac-la-sanatate-de-ce-nu-mai-au-tomatele-gustul-de-altadata/#.U2FnEFV_vFk De ce nu mai au tomatele gustul de altadată], 13 august 2013, ''sanatateabuzoiana.ro''
* [http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/10-lucruri-mai-putin-cunoscute-despre-rosii-12983085 10 lucruri mai puțin cunoscute despre roșii], 26 iulie 2014, ''Mediafax''

{{Legume}}
{{Taxonbar|from1=Q23501|from2=Q15530945}}
{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Legume]]
[[Categorie:Solanaceae]]
[[Categorie:Plante originare din America]]
[[Categorie:Fructe comestibile]]
[[Categorie:Taxoni clasificați de Carl Linnaeus]]