Republică autonomă socialistă sovietică

O republică autonomă socialistă sovietică (în rusă автономная советская социалистическая республика, abreviată RASS, în rusă АССР) a fost un tip de unitate administrativă în Uniunea Sovietică (URSS) creată pentru anumite națiuni. Aceste republici autonome aveau un statut inferior celui al republicilor unionale constitutive ale URSS, dar mai mare decât al oblastiilor autonome și okrugurilor autonome.

În Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă, de exemplu, președinții guvernelor RASS erau oficial membri ai Guvernului RSFSR. Spre deosebire de republicile unionale, republicile autonome aveau dreptul de a se ieși din Uniune numai atunci când republica unională care le cuprindea făcea acest lucru, precum și de a alege să rămână în Uniune separat de ele. Nivelul de autonomie politică, administrativă și culturală de care s-au bucurat a variat în timp - a fost cel mai substanțial în anii 1920 (Korenizația), anii 1950 după moartea lui Iosif Stalin și în epoca Brejnev.^[1]

Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjană[modificare | modificare sursă]

Republica Autonomă Sovietică Socialistă Nahicevan (1921-1990), acum Republica Autonomă Nahicevan

Republica Sovietică Socialistă Gruzină[modificare | modificare sursă]

Republica Autonomă Socialistă Sovietică Abhazia (1931–1992), acum Abhazia
Republica Autonomă Socialistă Sovietică Adjaria (1921–1990), acum Adjaria

Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă[modificare | modificare sursă]

Constituția din 1978 a RSFSR a recunoscut șaisprezece republici autonome în cadrul RSFSR. Statutul lor din octombrie 2007 în Federația Rusă este dat între paranteze: