Repartitor de căldură

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Repartitorul de căldură, sau repartitorul de costuri, în accepțiunea SR-EN 834, este un aparat de măsură ce integrează căldura cedata de un calorifer într-o unitate de timp.[1]

Funcționare[modificare | modificare sursă]

Repartitor de căldură

Repartitoarele de costuri de căldură sunt aparate montate pe radiatoare, care măsoară căldura degajată a fiecărui radiator. Repartitorul de costuri de căldură este electronic, cu doi senzori de temperatura folosiți pentru a detecta consumul de căldură al radiatorului prin diferența dintre temperatura radiatorului și temperatura mediului ambiant.

Datorită celor doi senzori repartitoarele nu înregistrează căldura emanată de alte surse ( aragaz, radiatoare electrice, aeroterme etc.)

Montajul repartitoarelor se face la mijlocul caloriferului, la 75-80% din înălțimea acestuia, pe toate caloriferele din apartament.

În baza indicațiilor repartitoarelor de costuri se calculează ulterior consumul de căldură în calorii și, implicit, factura de plată.

Avantaje[modificare | modificare sursă]

Prin utilizarea repartitoarelor de costuri se poate evidenția consumul pe fiecare corp de încălzire. Respecta principiul „consumatorul plătește cât consumă”.

Astfel, fiecare consumator e încurajat să facă economie în primul rând prin a nu mai face risipă.

Risipa de căldură reprezintă aproximativ 25% din factura de încălzire.

Dezavantaje[modificare | modificare sursă]

Parte din căldură se transmite prin pereți. Astfel, un vecin ce preferă o temperatură mai mică va plăti mai puțin pentru căldura de care beneficiază. Dar acesta este un fenomen valabil pentru orice sistem de încălzire.

Controverse[modificare | modificare sursă]

Criticii subliniază că implementarea contorizării individuale cu repartitoare de costuri se face greu datorita lipsei de informare corecta a cetățeanului.

Formulele de calcul folosite de companii pentru a emite facturile sunt descrise în Ordinul 343/2010 al ANRSC.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Standards, European, DIN EN 834 (în engleză), https://www.en-standard.eu  Legătură externa în |publisher= (ajutor)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Standardul SR-EN 834:2002 Repartitoare de costuri ale căldurii pentru determinarea consumului radiatoarelor utilizate la încălzirea încăperilor .

Legături externe[modificare | modificare sursă]