Vizualizare sursă pentru „Relațiile dintre România și Ucraina”

{{Relații externe bilaterale|româno-ucrainene|Romania|Ukraine}}

[[Fișier:MoldovaToday.png|thumb|275px|Teritoriile fostului Voievodat al Moldovei, azi împărțite între România (roz), republica Moldova (roșu) și Ucraina (portocaliu).]]
[[Fișier:Bucovina Romania Ukraine.png|thumb|275px|Bucovina, împărțită între România și Ucraina.]]

'''[[Ucraina]]''' și-a recăpătat independența în anul [[1991]], ca o consecință a destrămării [[URSS|Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste]] și recăpătării independenței a 15 republici aflate în componența fostei uniuni. '''[[România]]''' a fost printre primele țări care au recunoscut Ucraina ca stat independent. Relațiile dintre cele două state au cunoscut diferite perioade marcate de dispute din cauza unor chestiuni precum insistența României pentru respectarea drepturilor minorității românești din Ucraina, împărțirea platoului continental al Mării Negre, construcția de către Ucraina a canalului Bîstroe sau recuperarea investiției române în combinatul de la Krivoi Rog construit în perioada sovietică. În timpul războiului dintre Rusia și Ucraina, România a furnizat ajutor umanitar<ref>{{Citat web|url=https://gov.ro/ro/media/comunicate/comunicat-de-presa-edinta-de-guvern-guvernul-a-decis-acordarea-unui-ajutor-umanitar-ucrainei|titlu=Comunicat de presă - ședință de guvern - Guvernul a decis acordarea unui ajutor umanitar Ucrainei|publisher=Guvernul României|accessdate=2023-01-28}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/ce-ajutor-a-primit-ucraina-de-la-romania-in-cele-opt-luni-de-razboi.html|titlu=Ce ajutor a primit Ucraina de la România în cele opt luni de război|publisher=Stirileprotv.ro|accessdate=2023-01-28|limbă=ro}}</ref> și militar  Ucrainei,<ref>{{Citat web|url=https://romania.europalibera.org/a/romania-sprijin-militar-ucraina/31950580.html|titlu=Infografice {{!}} De ce oferă România puțin sprijin militar Ucrainei|publisher=Europa Liberă România|accessdate=2023-01-28|limbă=ro}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.g4media.ro/analiza-ce-ajutor-militar-a-oferit-romania-ucrainei-in-comparatie-cu-celelalte-tari-din-europa-si-din-lume-doar-casti-si-veste-anti-glont-slovacia-a-trimis-un-sistem-de-aparare-anti-aeriana-polonia.html|titlu=ANALIZĂ Ce ajutor militar a oferit România Ucrainei în comparație cu celelalte țări din Europa și din lume: doar căști și veste anti-glonț. Slovacia a trimis un sistem de apărare anti-aeriană, Polonia a oferit rachete, arme anti-tanc și drone|publisher=G4Media.ro|date=2022-04-18|accessdate=2023-01-28|limbă=ro-RO}}</ref> și a sprijinit refugiații ucraineni ajunși acolo.<ref>{{Citat web|url=https://www.dw.com/ro/ursula-von-der-leyen-mul%C8%9Bume%C8%99te-rom%C3%A2nilor-pentru-ajutorul-dat-ucrainenilor-digi24/a-61002046|nume=Welle (www.dw.com)|prenume=Deutsche|titlu=Ursula von der Leyen mulțumește românilor pentru ajutorul dat ucrainenilor (Digi24) {{!}} DW {{!}} 03.03.2022|publisher=DW.COM|accessdate=2023-01-28|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/romanii-se-mobilizeaza-sa-ajute-ucraina-cu-bani-sau-cazare-nu-putem-sta-indiferenti.html|titlu=Românii se mobilizează să ajute refugiații din Ucraina: ”Nu putem sta indiferenți”|publisher=Stirileprotv.ro|accessdate=2023-01-28|limbă=ro}}</ref>

== Istoria relațiilor diplomatice cu Ucraina ==
Stabilirea de relații diplomatice, la [[2 februarie]] 1992 <ref>{{Citat web|url=https://www.mae.ro/bilateral-relations/1734|titlu=Relații bilaterale {{!}} Ministry of Foreign Affairs|publisher=www.mae.ro|accessdate=2023-01-28}}</ref>, a fost urmată imediat de înființarea primei ambasade române la [[Kiev]], în locul consulatului general, care a funcționat în capitala ucraineană din [[1971]]. În aprilie [[1995]] a fost deschis și consulatul general al României la [[Odessa]]. 
Cel de-al doilea [[consulat general]] al României în Ucraina a fost deschis în mai [[1999]], la [[Cernăuți]]. În 1997, în urma unui proces complex de negocieri (au avut loc 35 de runde de negocieri), România și Ucraina au încheiat două instrumente juridice capitale pentru cele două state: ''Tratatul privind relațiile de cooperare și bună vecinătate dintre România și Ucraina'', care a fost semnat la [[Constanța]], la [[2 iunie]] [[1997]], și un ''Acord Conex'', încheiat prin schimb de scrisori ale miniștrilor afacerilor externe ai celor două state semnatare. Ambele instrumente au intrat în vigoare la [[22 octombrie]] [[1997]]. Prin aceste acorduri, cele două state și-au asumat obligația de a încheia un tratat privind regimul frontierei de stat între ele, precum și un acord pentru delimitarea platoului continental și a zonelor economice exclusive ale celor două state în [[Marea Neagră]]. Deși aceste două documente au fost semnate, [[Ucraina]] nu și-a respectat angajamentele iar diferendul dintre aceste state a fost trimis spre soluționare către [[Curtea Internațională de Justiție]] de la [[Haga]].

{{citat|Porțiunea inițială de frontieră maritimă între România și Ucraina a fost stabilită prin acord, respectiv Acordul româno-sovietic din 1949, confirmat de acorduri subsecvente; aceste acorduri au forță juridică obligatorie pentru Ucraina, în calitate de succesor al fostei Uniuni Sovietice (...)În conformitate cu dreptul internațional, România s-a străduit să soluționeze această chestiune a delimitării spațiilor sale maritime în zona de nord-vest a Mării Negre pe calea negocierilor cu fosta Uniune Sovietică și, după dispariția acesteia, cu Ucraina, chiar dacă pretențiile avansate de partea ucraineană erau mult mai ambițioase decât cele sovietice. Numai după ce a devenit evident că aceste discuții erau sterile și că prelungirea lor nu ar fi avut niciun scop, am decis să sesizăm Curtea cu această problemă}}

*Fragment din alocuțiunea lui [[Bogdan Aurescu]] la [[Curtea Internațională de Justiție]], [[4 septembrie]] [[2008]]

== Diferendele dintre România și Ucraina ==
====Diferendele teritoriale „moștenite” de la URSS====
Nefiind ratificate nici de [[Marea Adunare Națională]] nici de [[Sovietul Suprem]] al [[URSS]], înțelegerile bilaterale (protocolurile și procesele verbale din [[1948]] de predare ale ostroavelor Coasta-Dracului, Dalerul Mare, Dalerul mic, [[Insula Maican|Maican]], [[Ostrovul Limba|Limba]] de la [[Brațul Chilia]] și [[Insula Șerpilor]]) semnate între [[România]] și [[URSS]], erau, din punct de vedere juridic, neconstituționale și contrarii prevederilor [[Tratatele de pace de la Paris (1947)|Tratatului de pace de la Paris]] din [[1947]], semnat între România și URSS, fiind, astfel, nule și neavenite pentru dreptul internațional. Astfel, se considera, conform dreptului constituțional, că, ''de jure'', frontiera de stat era pe talvegul brațului Chilia, conform Tratatului de Pace de la Paris din 1947.

Devenind independentă, [[Ucraina]] a "moștenit" teritoriile sovietice situate la sud de talvegul brațului Chilia, precum și poziția diplomatică sovietică în ceea ce le privește.

România a revendicat, începând cu anul [[1996]], aplicarea prevederilor Tratatului de Pace de la Paris din 1947, dar, în [[1997]], [[NATO]] a ''sfătuit'' guvernul român să ''rezolve orice diferend teritorial cu Ucraina'' pentru a se putea integra în organizație. Prin urmare, această problematică a fost abordată în relația cu partea ucraineană în decursul mai multor runde de negocieri care s-au încheiat prin redactarea unui Tratat frontalier româno-ucrainean, numit "Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare", semnat la [[Constanța]], în [[2 iunie]] [[1997]], care a oficializat ''de jure'' apartenența a cinci din cele șase insule contestate la Ucraina (rămânând în litigiu doar [[Insula Maican]] și apele teritoriale din jurul [[Insula Șerpilor|insulei Șerpilor]] din [[Marea Neagră]]). Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare a intrat în vigoare la 22 octombrie 1997.
[[Fișier:ICJ Romania vs. Ukraine.svg|thumb|250px|Delimitarea frontierei maritime în [[Marea Neagră]] între [[România]] și [[Ucraina]] conform deciziei [[CIJ]].]]
[[Imagine:FrontLaMusura.jpg|thumb|right|250px|Frontiera maritimă în dreptul golfului Musura: Ucraina a pus ''[[de facto]]'' balize frontaliere de-a lungul digului nord al Brațului Sulina, în timp de frontiera ''[[de jure]]'' (de drept) este mai la nord.]]

====Canalul Bâstroe====
În [[11 mai]] [[2004]], [[Ucraina]] a început lucrările de construire a canalului Dunăre - Limanul Conduc (pe brațele Chilia și Bâstroe din Delta Dunării) și la [[26 august]] [[2004]] a fost oficial inaugurat primul tronson al [[Canalul Bâstroe|canalului Bâstroe]].  După o perioadă în care lucrările de construire a căii de navigație au fost sistate, în luna noiembrie 2006, au fost reluate, pentru  o porțiune aflată integral pe teritoriul Ucrainei, fiind redată navigației în luna aprilie [[2007]]. Din momentul în care partea română, prin [[Ministerul Afacerilor Externe (România)|Ministerul Afacerilor Externe]], a aflat de efectuarea acestor lucrări la canalul navigabil ucrainean, a efectuat unele demersuri, în plan bilateral și multilateral, pentru a sublinia impunerea unor măsuri în concordanță cu dreptul internațional din partea Ucrainei.
Demersurile României au fost fundamentate pe două aspecte foarte importante:
*'''mediu'''
''„Din punct de vedere al protecției mediului, Ministerul Afacerilor Externe a acționat consecvent în sensul solicitării de a se respecta convențiile internaționale și recomandările internaționale pentru minimizarea impactului asupra ecosistemului Deltei Dunării. Pozițiile promovate de partea română sunt confirmate de studiile efectuate de către organizațiile internaționale (Secretariatul Convenției de la Berna, Secretariatul Convenției de la Ramsar, Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea”''
*'''navigație'''
''„În ceea ce privește aspectele de navigație, Ministerul Afacerilor Externe a arătat că derularea lucrărilor pe brațul Chilia trebuie să fie conforme regimului frontierei de stat. De asemenea, a arătat că pe porțiunea Dunării de Jos trebuie avut în vedere regimul de navigație stabilit prin Convenția de la Belgrad. Partea română consideră că se poate identifica o soluție pentru aceste aspecte, însă concretizarea unor rezultate ale dialogului pe această temă prin încheierea unui acord privind navigația depinde, mai întâi, de soluționarea componentei de mediu.”''

====Delimitarea platoului continental și a zonelor economice exclusive====
Delimitarea platoului continental și a zonelor economice exclusive între [[România]] și [[Ucraina]] în sectorul nordic al bazinului de vest al Mării Negre a făcut obiectul unui proces îndelungat de negocieri, desfășurat în perioada [[1967]]-[[1987]], între [[România]] și [[Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice]], fără ca cele două părți să ajungă la un acord.

După anul [[1980]], o dată cu descoperirea de rezerve considerabile de țiței și gaze naturale în Marea Neagră, interesul pentru această insulă a crescut mult. Convenția [[O.N.U.]] asupra mării de la [[Montego Bay]] recunoaște dreptul statelor să-și extindă apele teritoriale la 12 mile, și în zona de exclusivitate economică, la 200 de mile marine. După anul [[1990]], au fost descoperite zăcăminte de petrol (10 milioane de tone) și de gaze naturale (1 miliard m³) în apropierea insulei. Resursele naturale nu sunt semnificative, dar urmau să se facă prospectări în următorii 2-3 ani. Companiile petroliere [[British Petroleum]] (BP) și [[Royal Dutch Shell]] au semnat contracte de prospecțiuni cu Ucraina, iar compania [[Total (companie)|Total]] cu România. Compania austriacă [[OMV]] (proprietara celei mai mari companii petroliere din România, [[Petrom]]), a semnat un contract cu un consorțiu format din Naftogaz Ukrainy și Chornomornaftogaz pentru a participa împreună la licitația pentru concesionarea respectivei suprafețe. În larg, limita revendicărilor Ucrainei la vest era mult mai apropiată de coastele României decât de ale sale, ceeace a adus suprafața zonei în litigiu la {{formatnum:12200}} km{{2}}.

La data de [[16 septembrie]] [[2004]], partea română a adus disputa privind delimitarea platoului maritim dintre cele două țări în fața [[Curtea Internațională de Justiție|Curții Internaționale de Justiție]] (CIJ) de la [[Haga]]<ref>{{citat web |url=http://www.icj-cij.org/icjwww/ipresscom/ipress2004/ipresscom2004-31_ru_20040916.htm |title=Romania brings a case against Ukraine... |accessdate= |accessmonthday=October 21 2006 |author= |last= |first= |authorlink= |coauthors= |date=September 16 |year=2004 |month=April 1 |format= |work=[[International Court of Justice]] |publisher= |pages= |language=English |archive-date=2006-10-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20061002131831/http://www.icj-cij.org/icjwww/ipresscom/ipress2004/ipresscom2004-31_ru_20040916.htm |dead-url=yes }}</ref>. La [[15 august]] [[2005]] [[România]] a depus un memoriu referitor la delimitarea platoului continental și a zonelor economice exclusive din [[Marea Neagră]]. România a apelat la o astfel de sesizare unilaterală, după ce, timp de șapte ani, negocierile cu [[Kiev]]ul nu duseseră la nici un rezultat în ceea ce priveste delimitarea platoului continental și a zonelor economice exclusive, precum și statutului Insulei Șerpilor din [[Marea Neagră]]. Ucraina trebuia să-și prezinte poziția până la data de [[19 mai]] [[2006]]<ref>{{citat web |url=http://www.icj-cij.org/icjwww/ipresscom/ipress2004/ipresscom2004-34_ru_20041119.htm |title=Maritime Delimitation in the Black Sea (Romania v. Ukraine) |accessdate= |accessmonthday=October 21 2006 |author= |last= |first= |authorlink= |coauthors= |date=November 19 |year=2004 |month=April 1 |format= |work=[[International Court of Justice]] |publisher= |pages= |language=English |archive-date=2006-10-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20061002131837/http://www.icj-cij.org/icjwww/ipresscom/ipress2004/ipresscom2004-34_ru_20041119.htm |dead-url=yes }}</ref>.

Zona în dispută cuprindea un areal de {{dim|12000|km²}}, deoarece partea ucraineană își fixase revendicările mult la apus de linia [[echidistant]]ă între coastele sale și cele ale României. Miza disputei româno-ucrainene a fost, în primul rând, strategică &mdash; accesul în apele teritoriale &mdash; și economică &mdash; posibilitatea explorării și, eventual, exploatării resurselor de hidrocarburi. Ambele părți au declarat, înaintea pronunțării deciziei finale a Curții, că o vor respecta, indiferent care va fi aceea.<ref>{{citat web|url=http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5383108-verdict-favorabil-romaniei-curtea-internationala-justitie-insula-serpilor-nu-are-statut-juridic-insula-stinca.htm|title=Verdict favorabil Romaniei la Curtea Internationala de Justitie: Insula Serpilor nu are statut juridic de insulă, ci de stâncă|publisher=Hotnews.ro|date=3 februarie 2009|author=Alina Neagu|accessdate=2010-07-30|archive-date=2009-02-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20090206034826/http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5383108-verdict-favorabil-romaniei-curtea-internationala-justitie-insula-serpilor-nu-are-statut-juridic-insula-stinca.htm|dead-url=yes}}</ref>

CIJ, prin  decizia nr. 2009/9 din 3 februarie 2009, a acordat 79,34% din zona în dispută [[România|României]], anume {{dim|9700|km²}} cu o adâncime medie de peste 80 m, iar [[Ucraina|Ucrainei]] 20,26% din zona în dispută anume {{dim|2300|km²}} cu o adâncime medie de 35 m<ref name="icj-cij.org">{{en icon}}ICJ [http://www.icj-cij.org/docket/files/132/14985.pdf?PHPSESSID=87e357fcf3c2d689819cbb3c1b658684 ''Maritime Delimitation in the Black Sea (Romania v. Ukraine)''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101224122741/http://www.icj-cij.org/docket/files/132/14985.pdf |date=2010-12-24 }} icj-cij.org, 3 februarie 2009</ref><ref name="mae.ro">MAE [http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=38128&idlnk=2&cat=4 Comunicat de presă din 3 februarie 2009] mae.ro, accesat 4 februarie 2009</ref><ref>[http://www.antena3.ro/stiri/justitie/procesul-dintre-romania-si-ucraina-privind-insula-serpilor-se-incheie-marti_63647.html Verdict la Haga: România a câștigat 9.700 km pătrați de platou continental, 79% din suprafața disputată]</ref> Prin decizia CIJ Insula Șerpilor rămâne în componența Ucrainei. Aceasta a fost a 100-a decizie a CIJ de la înființarea sa.

====Golful Musura====
[[Geomorfologie|Geomorfologic]] vorbind, [[Canalul și golful Musura]] sunt foarte recente: ele s-au format în prima jumătate a secolului XX, fiind atunci în componența [[România|României]], prin aluvionare în dreptul țărmului [[Cardon, Tulcea|Cardonului]] situat, în secolul XIX, între delta [[Brațul Chilia|brațului Chilia]] (inițial mult mai mică și situată mult mai la nord) și [[Sulina]]. Același fenomen care a format golful Musura, astăzi îl umple, transformându-l în [[mlaștină]] cu [[Papură|păpuriș]], și formează mai la răsărit o zonă lagunară pe cale de aluvionare, situată între ieșirea în [[Marea Neagră]] a brațelor Chilia și [[Brațul Sulina|Sulina]], a căror [[Geografie|evoluție geomorfologică]] condiționează traseul [[Frontiera între România și Ucraina|frontierei româno-ucrainene]] cât și o parte din apele teritoriale din apropierea imediată a gurilor [[Dunăre|Dunării]]<ref name="Petre Gâștescu 2008">Petre Gâștescu, Romulus Știucă: Delta Dunării, ed. CD.Press, București, 2008, ISBN 978-973-1760-98-9</ref>, până la linia delimitată la data de 3 februarie 2009 prin decizia nr. 2009/9 a [[Curtea Internațională de Justiție|CIJ]] de la [[Haga]]<ref name="icj-cij.org"/><ref name="mae.ro"/><ref name="Alina Neagu">{{citat web|url=http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5383108-verdict-favorabil-romaniei-curtea-internationala-justitie-insula-serpilor-nu-are-statut-juridic-insula-stinca.htm|title=Verdict favorabil Romaniei la Curtea Internationala de Justitie: Insula Serpilor nu are statut juridic de insula, ci de stinca|publisher=Hotnews.ro|date=3 februarie 2009|author=Alina Neagu|accessdate=2010-07-30|archive-date=2009-02-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20090206034826/http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5383108-verdict-favorabil-romaniei-curtea-internationala-justitie-insula-serpilor-nu-are-statut-juridic-insula-stinca.htm|dead-url=yes}}</ref>.

Un nou litigiu a apărut, astfel, după intrarea în vigoare a Tratatului româno-ucrainean de la Constanța din 1997, deoarece aluvionarea naturală, colmatarea golfului Musura și prelungirea canalului Musura spre sud constituie, conform poziției ucrainene, un motiv pentru a prelungi spre sud și frontiera. În [[2006]], grănicerii maritimi ucraineni au balizat ceea ce [[Ucraina]] socotește ca făcând parte din apele sale teritoriale până la digul Nord al [[Brațul Sulina|brațului Sulina]], dig care, astfel, la răsărit de farul Nord, a devenit, ''de facto'', frontalier. Partea română susține însă că frontiera trece la echidistanță între [[Ostrovul Limba]] și malul sudic al golfului Musura, așa cum erau în anul 1997, în momentul semării Tratatului frontalier de la Constanța, apoi la echidistanță de talvegul brațului Chilia-Stambulul Nou și de digul Nord al brațului Sulina. Traseul care va fi adoptat ''de jure'' la rezolvarea acestui nou litigiu, va condiționa atât apartenența noilor ostroave încă nedenumite, în proces de constituire în sud-estul ostrovului Limba și între gura brațului Chilia și cea a brațului Sulina, cât și o parte din apele teritoriale din apropierea imediată a gurilor [[Dunăre|Dunării]]<ref name="Petre Gâștescu 2008"/>, până la linia delimitată la data de 3 februarie 2009 prin decizia nr. 2009/9 a [[Curtea Internațională de Justiție|CIJ]] de la [[Haga]]<ref name="icj-cij.org"/><ref name="mae.ro"/><ref name="Alina Neagu"/>.

== Relații politice  ==
'''Vizite la nivel înalt'''

*'''''Ale Președintelui României în Ucraina'''''

*[[27 mai|27]]-[[28 mai]] [[1999]] - [[Kiev]] și [[Cernăuți]];
*[[17 septembrie|17]]&ndash;[[19 septembrie]] [[2002]] - Kiev și [[regiunea Odesa]];
*[[17 iunie]] [[2003]] – Cernăuți (a fost semnat Tratatul privind regimul frontierei de stat);
*[[23 ianuarie]] [[2005]], Kiev - participare la ceremonia de învestire în funcție a omologului ucrainean;
*[[2 decembrie]] [[2005]], Kiev – participare la Forumul Comunității pentru o Opțiune Democratică;
*[[2 februarie|2]]-[[3 februarie]] [[2006]] – Kiev și Cernăuți, vizită oficială. A fost semnat Protocolul privind constituirea Comisiei Mixte Prezidențiale Româno-Ucrainene;
*20 august 2008 &ndash; Kiev;
*17 martie 2015 &ndash; Kiev.
*16 iunie 2022 &ndash; Kiev și [[Irpin]], în contextul [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)|războiulul în desfășurare]].
*'''''Ale Președintelui Ucrainei în România'''''

*[[2 iunie]] [[1997]] - Constanța (a fost semnat Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare)
*[[21 aprilie]] [[2005]] – București, vizită oficială
Președinții României și Ucrainei s-au întâlnit și în marja diverselor reuniuni internaționale.

'''Vizite pe linie parlamentară'''

*'''''Ale delegațiilor române în Ucraina'''''

*[[aprilie]] [[1993]], președintele Camerei Deputațilori. 
*'''''Ale delegațiilor ucrainene în România'''''

*[[mai]] [[1992]], președintele Radei Supreme a Ucrainei
*[[13 noiembrie]] [[2003]], președintele Radei Supreme a Ucrainei

'''Vizite la nivelul primilor miniștri'''

*'''''Ale Prim-ministrului României, în Ucraina'''''

*[[29 martie]] [[1996]] - vizită de lucru. Au fost semnate, la [[Ismail]], acorduri de cooperare în domeniile transporturilor rutiere și aeriene, științei și tehnologiei, sănătății și științelor medicale, relațiilor consulare 
*'''''Ale Prim-ministrului Ucrainei, în România'''''

*29- [[30 ianuarie]] [[2002]] – A avut loc sesiunea a II-a a Consiliului Consultativ Interguvernamental Româno - Ucrainean de Colaborare Comercial-Economică și un forum al oamenilor de afaceri români și ucraineni

'''Vizite la nivelul miniștrilor de externe'''

*'''''Ale ministrului român de externe, în Ucraina'''''

*[[3 mai]] [[1997]], [[Kiev]] - parafarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare între [[România]] și [[Ucraina]]
*[[27 noiembrie]] [[2001]], [[Kiev]] și [[Cernăuți]] 
*[[15 august]] [[2002]], [[Ialta]]
*[[23 ianuarie]] [[2005]] - participare la ceremonia de învestire a președintelui ucrainean
*[[2 decembrie]] [[2005]] - participare la Forumul Comunității pentru o Opțiune Democratică.
*2-[[3 februarie]] [[2006]] - participare la vizita oficială în Ucraina a președintelui României

*''''Ale ministrului ucrainean de externe, în România''''

*3- [[4 septembrie]] [[1992]]
*18-[[20 februarie]] [[1999]]
*[[18 februarie]] [[2004]]
*[[10 noiembrie]] [[2005]]

==Note==
<references/>

== Bibliografie suplimentară ==
* ''Relații româno-ucrainene: istorie și contemporaneitate'', Vasile Marina, Editura Muzeului Sătmărean, 1999

==Legături externe==
*[http://www.icj-cij.org/ Site-ul oficial al Curții Internaționale de Justiție]
*[http://consiliu.org/geografic.html Prof. Dr. Aurelian Teodorescu - Insula Șerpilor - între forța dreptului și dreptul forței (1999)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071021092315/http://consiliu.org/geografic.html |date=2007-10-21 }}
*[http://www.mae.ro/ Site-ul oficial al Ministerului Afacerilor Externe]
*[http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5578&idm=1,02&idl=1 Ședința Senatului din 18 noiembrie 2003 - Gheorghe Bunduc despre Insula Șerpilor] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070527071145/http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5578&idm=1,02&idl=1 |date=2007-05-27 }}
*România, Ministerul Afacerilor Externe, [http://www.mae.ro/poze_editare/2008.07.25_Ucraina.pdf „Întrebări și răspunsuri privind procesul de la Curtea Internațională de Justiție de la Haga referitor la «Delimitarea spațiilor maritime în Marea Neagră»”], 25 iulie 2008
*[http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-08-24/relatiile-romano-ucrainene-au-un-caracter-pozitiv.html Relatiile romano-ucrainene au un caracter pozitiv]
*[http://odessa.mae.ro/index.php?lang=ro&id=25843 Site-ul oficial al Consulatului General al României de la Odessa] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100118152523/http://odessa.mae.ro/index.php?lang=ro&id=25843 |date=2010-01-18 }}
*[http://www.mae.ro/poze_editare/Tratat_Rom_Ucraina_ro.pdf Tratatul dintre România și Ucraina privind frontiera]
*[http://www.mae.ro/poze_editare/Curtea_Justitie_DRUMN_ro.pdf Diferendul referitor la Delimitarea maritimă în Marea Neagră între România și Ucraina]
*[http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=26108 Ministerul Afacerilor Externe, „Oficiul Frontiere și Delimitări Maritime”]
*[http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=29226 Delimitarea spațiilor maritime între România și Ucraina]

{{Relațiile externe ale României}}

[[Categorie:Relațiile bilaterale ale României|Ucraina]]
[[Categorie:Relațiile bilaterale ale Ucrainei]]