Reci, Covasna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Reci)
Salt la: Navigare, căutare
Reci
Réty
—  Sat  —
Reci se află în România
Reci
Reci
Reci (România)
Localizarea satului pe harta României
Reci se află în Județul Covasna
Reci
Reci
Reci (Județul Covasna)
Localizarea satului pe harta județului Covasna
Coordonate: Coordonate: 45°50′24″N 25°55′45″E / 45.84000°N 25.92917°E / 45.84000; 25.9291745°50′24″N 25°55′45″E / 45.84000°N 25.92917°E / 45.84000; 25.92917

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Flag of Kovászna County.png Covasna
Comună Reci

SIRUTA 64782
Atestare documentară 1334

Altitudine 520 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total 1.443 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 527145
Prefix telefonic +40 x67 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Reci în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Reci în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Reci în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Reci în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Reci (în maghiară Réty) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de nord-est a județului, în Depresiunea Sfântu Gheorghe. In anul 1964 fostul sat Comolău a fost contopit cu localitatea Reci, astfel că in zilele noastre Comolău constituie partea nordică a acesteia.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitatea Reci este situată în partea centrală a județului Covasna, pe malul drept al râului Negru, la o altitudine de 548 m, pe DN11 (Brașov-Bacău).

Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară datează din anul 1334.

Cu ocazia săpăturilor arheologice efectuate între anii 1957-1959, pe malul drept al râului Negru, în locul numit "Telek" s-a constatat existența unei bogate așezări neolitice. Aici au fost descoperite trei locuințe și două morminte aparținând culturii Tisa, materiale arheologice aparținând culturilor Boian, Cucuteni-Ariușd, Bodrogkeresytúr, Coțofeni și Noua, precum și vestigii din epoca bronzului (cultura Wietenberg) și din prima epocă a fierului.

Epoca dacică este deasemenea marcată prin descoperirea unei locuiri dacice din epoca La Téne, căreia îi aparține o monedă de tip Vîrtejul-București. Tot în acest loc s-au descoperit materiale romane, o locuire din secolul al IV-lea reprezentănd cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Pe malul drept a râului Negru s-a mai descoperit o așezare și un mormânt de inhumație (distrus) din secolele X-XI. Din secolul al XIII-lea au rămas urmele unei biserici romanice (din care se mai păstrează absida) peste o necropolă din secolul al XII-lea.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia acestei localități este bazată în special pe agricultură (cultivarea suprafețelor de teren cu porumb, ovăz, cartofi), creșterea animalelor și în mică parte pe activități comerciale.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica reformată din secolul al XIII-lea
  • Castrul roman de la Comolău
  • Moara țărănească din secolul al XIX-lea
  • Rezervația naturală Mestecănișul de la Reci (48,2 ha)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Județul Covasna, Monografie , Stanca Constantin, Rádulz Gitta. Ed. Sport Turism București 1980
  • Repertoriul arheologic al județului Covasna, Seria Monografii Arheologice I. Valeriu Cavruc. ISBN 973-0-00-735-7
  • Județul Covasna, Pisota I. Mihai E. Ivănescu M. Ed.Academiei R.S.R. București 1975

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă