Ramiro I al Aragonului
| Ramiro I al Aragonului | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1007 Aibar/Oibar(d), Navarra, Spania  |
| Decedat | 8 mai 1063 Graus |
| Înmormântat | Panteón de reyes de San Juan de la Peña[*] |
| Părinți | Sancho al III-lea al Navarei Sancha de Aybar |
| Frați și surori | Ferdinand I al Leonului și Castiliei Gonzalo of Sobrarbe and Ribagorza[*] Garcia Sancez al III-lea al Navarei Jimena Sánchez[*] |
| Căsătorit cu | Ermesinda de Bigorre Agnes |
| Copii | Sancho al V-lea al Aragonului și Navarei Sancha d'Aragona[*] García Ramírez de Aragón[*] Sancho Ramírez[*] Urraca of Aragon[*] Teresa of Aragon[*] |
| Ocupație | conducător[*] |
| Limbi vorbite | Q20613214[*] |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | conde de Sobrarbe[*] Rey de Aragón[*] conde de Ribagorza[*] |
| Familie nobiliară | Casa de Jimenez |
| Rege al Aragonului | |
| Domnie | 1035–1063 |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Ramiro I (1007 - 8 mai 1063) a fost primul rege de facto al Aragonului din 1035 până la moartea sa. Aparent, el s-a născut înainte de 1007, fiind fiul nelegitim al lui Sancho al III-lea al Navarei, conceput cu amanta sa, Sancha de Aybar.
Statutul exact al lui Ramiro a fost vag. El a fost numit rege de vasalii săi, vecini și biserică, însă el se referea mereu la el însuși ca Ramiro Sancioni Regis filio (Ramiro, fiul regelui Sancho). De asemenea, în testamentul său, el se referea la terenurile sale ca fiind date în administrare de către Dumnezeu.
Ramiro a început să-și părăsească teritoriile în detrimentul maurilor și a fratelui său, Garcia, regele Navarei. La scurt timp după moartea tatălui său, el l-a sprijinit pe emirul de Tudela într-o invazie în Navarra. În timp ce el a fost învins în bătălia de la Tafalla, el încă a fost capabil să câștige teritoriul, inclusiv Sanguesa, și a stabilit o semi-autonomie. În 1043, aparent cu aprobarea lui García, el a anexat Sobrarbe și Ribagorza, deținute anterior de către fratele său cel mai tânăr, Gonzalo. Ramiro a murit în Bătălia de la Graus în 1063, în timp ce încerca să preia orașul.
Sursă[modificare | modificare sursă]
- Ballesteros y Beretta, Antonio. Historia de España y su Influencia en la Historia Universal. Barcelona: Salvat, 1920.
- Chaytor, H. J. A History of Aragon and Catalonia. London: Methuen, 1933.
- Lourie, Elena. "The Will of Alfonso I, 'El Batallador,' King of Aragon and Navarre: A Reassessment." Speculum, Vol. 50, No. 4. (Oct., 1975), pp 635–651.
- Nelson, Lynn. The Aragonese Acquisition of Sobrarbe and Ribagorza. Estudios en Homenaje a Don Claudio Sánchez Albornoz en sus 90 Años, 2:227-236 (1982).
- Ubieto Arteta, Antonio. "Estudios en torno a la división del Reino por Sancho el Mayor de Navarra", Príncipe de Viana, vol. 21, pp. 5–56, 163–236.