Radiofrecvență

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Radiofrecvența (prescurtat RF) este un termen folosit pentru a caracteriza domeniul de frecvențe prin care se efectuează, de obicei, transmisiunile radio-electrice. În particular, termenul desemnează domeniul de frecvențe care începe cu frecvențele undelor kilometrice (UL) (circa 100 km lungimea de undă, căreia îi corespunde o frecvență de 3 kHz) și se termină cu frecvențele microundelor (1 mm, 300 GHz).

Benzile de frecvență[modificare | modificare sursă]

Frecvență Lungime de undă Destinație Abreviere[1]
3–30 Hz 105–104 km Extremely low frequency ELF
30–300 Hz 104–103 km Super low frequency SLF
300–3000 Hz 103–100 km Ultra low frequency ULF
3–30 kHz 100–10 km Very low frequency VLF
30–300 kHz 10–1 km Low frequency LF
300 kHz – 3 MHz 1 km – 100 m Medium frequency MF
3–30 MHz 100–10 m High frequency HF
30–300 MHz 10–1 m Very high frequency VHF
300 MHz – 3 GHz 1 m – 10 cm Ultra high frequency UHF
3–30 GHz 10–1 cm Super high frequency SHF
30–300 GHz 1 cm – 1 mm Extremely high frequency EHF
300 GHz – 3000 GHz 1 mm – 0.1 mm Tremendously high frequency THF


Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Jeffrey S. Beasley; Gary M. Miller (2008). Modern Electronic Communication (ed. 9th). pp. 4–5. ISBN 978-0132251136