Sari la conținut

Râul Yeşilırmak

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Yeşilırmak
Date geografice
EmisarMarea Neagră  Modificați la Wikidata
Date hidrologice
Lungimea cursului de apă519 km  Modificați la Wikidata
Date generale
Țări traversateTurcia  Modificați la Wikidata
AfluențiÇekerek Çayı[*][[Çekerek Çayı (river in Turkey)|​]], Kelkit Çayı[*][[Kelkit Çayı (river in Turkey)|​]], Q616183[*]  Modificați la Wikidata

Yeşilırmak (în turcă Yeşilırmak, „Râul Verde”; în greacă veche Ἶρις, transliterat: Iris) este un râu din nordul Turciei.

Numele său hitit este probabil Zulija,[1] în timp ce numele său antic grec este Ίρις (Iris).[2]

Yeşilırmak izvorăște de pe versanții Köse și Kızıldağ, aflați la nord-est de orașul Sivas, trece prin Tokat, Amasya și Çarșamba și se varsă în Marea Neagră la est de orașul Samsun, după un traseu de 519 kilometri.[3] Cei mai importanți afluenți ai săi sunt Çekerek (anticul Scylax), Tersakan și Kelkit (anticul Lycus).[3]

Bazinul râului Yeşilırmak acoperă 5% din suprafața Turciei[4] și este al treilea bazin ca mărime a suprafeței în Turcia.[3] Populația cuprinsă în bazinul râului este de 3.003.142 de locuitori, potrivit recensământului din 2000.[3] Debitul mediu al râului este de 121 m³/s.[3] Debitul maxim care a fost măsurat până în prezent este de 1914 m³/s, în timp ce debitul minim este de 1,83 m³/s.[3]

Râul cauzează probleme majore cum ar fi inundații, eroziunea solului și poluare prin deversarea în apele sale a deșeurilor industriale și gospodărești.[4]

Mențiuni istorice

[modificare | modificare sursă]

Este menționat de Menippus din Pergamon în secolul I î.Hr.[5][6]

Enciclopedia Geographica a lui Strabon menționează că râul Iris curgea prin Comana Pontica, câmpia Dazimonitis (Kașova) (40°17′41″N 36°17′48″E / 40.2947808°N 36.296736°E ({{PAGENAME}})) și Gaziura (probabil orașul modern Turhal),[7] se unește cu apele (40°33′42″N 35°45′34″E / 40.5615797°N 35.7595217°E ({{PAGENAME}})) afluentului Scylax, apoi curge prin Amaseia (Amasya) înainte de a ajunge în valea Phanaroea.[8]

  1. ^ Kaspar K. Riemschneider, „Hethitische Fragmente historischen Inhalts aus der Zeit Hattušilis III”, în Journal of Cuneiform Studies, 16/ 4, 1962, p. 113.
  2. ^ Nigel Wilson (ed.), Encyclopedia of Ancient Greece, Routledge, New York - Londra, 2010, p. 599.
  3. ^ a b c d e f Mehmet Celalettin Lekesiz, Yelgin Mesci, Turgut Yorulmaz, „River Basin Management Applications: Yesilirmak River Basin Development Project Model (PDF)”, în International Congress River Basin Management, 22-24 March 2007, Antalya, Ministry of energy and Natural Resources General Directorate of State Hydraulic Works, 2007, p. 191.
  4. ^ a b Mehmet Celalettin Lekesiz, Yelgin Mesci, Turgut Yorulmaz, „River Basin Management Applications: Yesilirmak River Basin Development Project Model (PDF)”, în International Congress River Basin Management, 22-24 March 2007, Antalya, Ministry of energy and Natural Resources General Directorate of State Hydraulic Works, 2007, p. 189.
  5. ^ Serena Bianchetti, Michele Cataudella, Hans-Joachim Gehrke, Brill's Companion to Ancient Geography: The Inhabited World in Greek and Roman Tradition, BRILL, 4 decembrie 2015, p. 263.
  6. ^ Georgia L. IrbyGeorgia L. Irby, A Companion to Science, Technology, and Medicine in Ancient Greece and Rome, 2 vol., John Wiley & Sons, 2016, p. 865.
  7. ^ Phytoplankton and seasonal variations of the River Yeșilırmak, Amasya, Turkey (9 mai 2003)
  8. ^ Strabon 12:3:15, pe site-ul Bibliotecii Digitale Perseus