Proxenetism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Proxenet)

Proxenetismul este o ocupație care presupune tragerea de foloase din activitatea de prostituție prin îndemnarea sau constrângerea unor anumite persoane să o practice. Prostituția este ilegală în foarte multe țări de pe glob, dar statutul său juridic diferă de la o țară la alta. Această definiție poate fi, uneori mult mai largă decât sensul comun al termenului, ca, de exemplu, în dreptul francez.[1]

Statut juridic[modificare | modificare sursă]

Proxenetismul este interzis în toate țările în care prostituția este interzisă. În alte țări, proxenetismul este uneori permis atunci când proxenetul se limitează la rolul de „manager” sau de agent comercial, fără exercitarea unei constrângeri. Este interzisă în toate cazurile constrângerea practicării prostituției precum sclavia sexuală sau traficul de ființe umane.

Convenții internaționale[modificare | modificare sursă]

Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Convenția pentru reprimarea traficului cu ființe umane și a exploatării prostituirii altuia prin Rezoluția 317 (IV) din 2 decembrie 1949.[2] Convenția a intrat în vigoare la 25 iulie 1951, conform dispozițiilor art. 24. Având în vedere că prostituția este incompatibilă cu demnitatea umană, această convenție invită toate părțile semnatare să pedepsească proxenetismul, precum și pe administratorii și proprietarii de bordeluri, și să elimine orice tratament special de înregistrare a prostituatelor.

Convenția a fost ratificată de 80 de țări, dar nu și de Germania, Țările de Jos sau Statele Unite ale Americii care nu au participat la semnarea ei. România a aderat la această convenție la 10 decembrie 1954 prin Decretul nr. 482, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 10 decembrie 1954.[3]

În Europa[modificare | modificare sursă]

     Aboliționism - prostituția este legală, dar activități organizate, cum ar fi borderulile și proxenetismul sunt ilegale; prostituția nu este reglementată.

     Neo-aboliționism - e ilegal să cumperi sex și pentru implicarea de terți, legal să cumperi sex

     Decriminalizare - Nu există pedepse pentru prostituție

     Legalizare - prostituția e legală și se supune legilor

     Prohibiție - prostituția e ilegală

     Legalitatea variază în funcție de legile locale

În Amsterdam prostituția este legală și există instituții care oferă clienților servicii de prostituție. În cazul persoanelor cu vârsta mai mică de 18 ani care practică prostituția în Țările de Jos este ilegal să aibă susținători sau clienți, cu excepția cazului în care clientul este o persoană cu vârsta mai mică de 16 ani. Unele localități din Țările de Jos ar dori să practice o politică de toleranță zero cu privire la bordeluri, din motive morale, dar legea nu le permite. Cu toate acestea, există o serie de reglementări cu privire la numărul și locația caselor de toleranță.

Prostituția nu este ilegală în Bulgaria, dar activitățile asociate cu aceasta (cum ar fi proxenetismul) sunt ilegale.[4]

Prostituția este legală în Danemarca, dar este ilegal să se profite de pe urma prostituției.[necesită citare] Prostituția nu este reglementată la fel ca în Țările de Jos; guvernul încearcă prin intermediul serviciilor sociale să le orienteze profesional pe prostituate către alte cariere[necesită citare] și încearcă să diminueze activitatea infracțională și celelalte efecte negative cauzate de prostituție.

În Suedia, în Norvegia,[5] în Franța și în Islanda[6] clienții sunt pedepsiți de lege, dar nu și prostituatele.

În Spania activitatea de publicitate a serviciilor de prostituție sau a stabilimentelor dedicate prostituției, în intervalul orar protejat prin lege, este interzisă.[7]

În Africa[modificare | modificare sursă]

Algeria, Tunisia și Marocul interzic și pedepsesc proxenetismul.[8]

În America[modificare | modificare sursă]

În Canada prostituția nu este ilegală, dar funcționarea bordelurilor, practicarea unor astfel de servicii în locurile publice și traiul de pe urma veniturilor provenite din prostituție sunt ilegale. Curtea Supremă de Justiție a statului Ontario a invalidat aceste trei dispoziții la solicitarea mai multor prostituate. Această decizie a fost confirmată de Curtea de Apel a statului Ontario în 26 martie 2012,[9] printr-o decizie în cazul Bedford, care a declarat invalide cele trei dispoziții deoarece aduc atingere dreptului la siguranță financiară a persoanei garantate prin articolul 7 al Constituției Canadei.

În Statele Unite ale Americii prostituția este interzisă în aproape toate statele, dar practicarea ei este permisă în bordelurile din mai multe comitate ale statului Nevada.

În Asia[modificare | modificare sursă]

     Prostituție legală și reglementată

     Prostituție (oferirea de bani pentru relații sexuale) tolerată, dar nereglementată, iar activitățile organizate (funcționarea bordelurilor sau activitatea de proxenetism) sunt ilegale.

     Prostituție ilegală

     Lipsă informații

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Didier Rebut, Professeur de Droit à l'Université Panthéon-Assas (Paris II), Le proxénétisme, une définition large pour le code pénal, rapporté par Agence France Presse.
  2. ^ „Convenția pentru reprimarea traficului cu ființe umane și a exploatării prostituției semenilor” (PDF). 
  3. ^ Decretul Marii Adunări Naționale nr. 482 din 10 decembrie 1954 privind aderarea Republicii Populare Române la Convenția pentru reprimarea traficului cu ființe umane și a exploatării prostituirii altuia și la Protocolul de încheiere, adoptate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 2 decembrie 1949, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 10 decembrie 1954.
  4. ^ „Country Report on Human Rights in Bulgaria”. Accesat în . .
  5. ^ „New Norway law bans buying of sex”. – via news.bbc.co.uk. 
  6. ^ Fréttir / A new law makes purchase of sex illegal in Iceland Arhivat în , la Wayback Machine. 21.4.2009 Jafnréttisstofa
  7. ^ „Boletín Oficial del Estado”. 
  8. ^ „Code Pénal - Tunisie”. www.jurisitetunisie.com. 
  9. ^ Canada (Attorney General) v. Bedford

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Alphonse Boudard, La Fermeture, la fin des maisons closes, 1986
  • Jean-Gabriel Mancini, Prostitution et proxénétisme, Presses universitaires de France, 1962, 126 p.
  • Michel Vincineau, Proxénétisme, débauche ou prostitution depuis 1810, Bruylant, 2006 ISBN: 280272200X