Provinciile Iranului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Iranul este împărțit în 30 de provincii.

  1. Teheran
  2. Qom
  3. Markazi
  4. Qazvīn
  5. Gilan
  6. Ardabil
  7. Zanjan
  8. Azarbaidjanul de Est
  9. Azarbaidjanul de Vest
  10. Kurdistan
  11. Hamadān
  12. Kermanshah
  13. Īlām
  14. Lorestān
  15. Khūzestān
  1. Chahar Mahaal-o-Bakhtiari
  2. Kohkiluyeh-o-Boyer Ahmad
  3. Bushehr
  4. Fars
  5. Hormozgān
  6. Sistan-o-Balouchestan
  7. Kermān
  8. Yazd
  9. Esfahan
  10. Semnan
  11. Mazandaran
  12. Golestan
  13. Khorasan-e-shomali (de Nord)
  14. Khorasan-e-razavi
  15. Khorasan-e-jonubi (de sud)
IranNumbered.png

Statistici[modificare | modificare sursă]

Provincie Capitală Suprafață[1] Populație[2] Densitate
(loc./km²)
Shahrestan-uri (comitate) Note Hartă
Alborz Karaj 5.833 km2 (2.252 mi2) 2.412.513 413,6 locuitori pe kilometru pătrat (1.071 loc./mi2) 4 Până la 23 iunie 2010, Alborz a făcut parte din provincia Teheran. IranAlborz.png
Ardabil Ardabil 17.800 km2 (6.900 mi2) 1.248.488 70,1 locuitori pe kilometru pătrat (182 loc./mi2) 9 Până în 1993, Ardabil a făcut parte din provincia Azerbaidjanul de Est.[3] IranArdabil.png
Azerbaidjanul de Est Tabriz 45.650 km2 (17.630 mi2) 3.724.620 82,3 locuitori pe kilometru pătrat (213 loc./mi2) 19 IranEastAzerbaijan.png
Azerbaidjanul de Vest Urmia 37.437 km2 (14.455 mi2) 3.080.576 78,8 locuitori pe kilometru pătrat (204 loc./mi2) 14 În timpul Dinastiei Pahlavi a fost cunoscut ca Rezaiyeh.[4] IranWestAzerbaijan.png
Bushehr Bushehr 22.743 km2 (8.781 mi2) 1.032.949 45,4 locuitori pe kilometru pătrat (118 loc./mi2) 9 Inițial parte a provinciei Fars. Până în 1977, provincia a fost cunoscută ca Khalij-e Fars (Golful Persic).[5] IranBushehr.png
Chahar Mahaal și Bakhtiari Shahrekord 16.332 km2 (6.306 mi2) 895.263 54,8 locuitori pe kilometru pătrat (142 loc./mi2) 6 Până în 1973 a fost parte a provinciei Isfahan.[6] IranChaharMahaalBakhtiari.png
Fars Shiraz 122.608 km2 (47.339 mi2) 4.596.658 37,5 locuitori pe kilometru pătrat (97 loc./mi2) 23 IranFars.png
Gilan Rasht 14.042 km2 (5.422 mi2) 2.480.874 176,7 locuitori pe kilometru pătrat (458 loc./mi2) 16 IranGilan.png
Golestan Gorgan 20.195 km2 (7.797 mi2) 1.777.014 88,0 locuitori pe kilometru pătrat (228 loc./mi2) 11 Gorgan a purtat denumirea de Esteraba sau Astarabad până în 1937.[5] IranGolestan.png
Hamadan Hamadan 19.368 km2 (7.478 mi2) 1.758.268 90,8 locuitori pe kilometru pătrat (235 loc./mi2) 8 Inițial parte a provinciei Kermanshah.[5] IranHamadan.png
Hormozgān Bandar Abbas 70.669 km2 (27.285 mi2) 1.578.183 22,3 locuitori pe kilometru pătrat (58 loc./mi2) 11 Inițial parte a provinciei Kerman.[5] Până în 1977, provincia a fost cunoscută ca Banader va Jazayer-e Bahr-e Oman.[5] IranHormozgan.png
Ilam Ilam 20.133 km2 (7.773 mi2) 557.599 27,7 locuitori pe kilometru pătrat (72 loc./mi2) 7 Inițial parte a provinciei Kermanshah.[5] IranIlam.png
Isfahan Isfahan 107.029 km2 (41.324 mi2) 4.879.312 45,6 locuitori pe kilometru pătrat (118 loc./mi2) 21 În 1986, unele părți din provincia Markazi au fost transferate provinciilor Isfahan, Semnan, și Zanjan.[5] IranEsfahan.png
Kerman Kerman 180.836 km2 (69.821 mi2) 2.938.988 16,3 locuitori pe kilometru pătrat (42 loc./mi2) 14 IranKerman.png
Kermanshah Kermanshah 24.998 km2 (9.652 mi2) 1.945.227 77,8 locuitori pe kilometru pătrat (202 loc./mi2) 13 Între 1950 și 1979, Kermanshah a purtat numele de Kermanshahan și între 1979 și 1995 Bakhtaran.[5] IranKermanshah.png
Khorasan, Nord Bojnourd 28.434 km2 (10.978 mi2) 867.727 30,5 locuitori pe kilometru pătrat (79 loc./mi2) 6 Pe 29 septembrie 2004, Khorasan a fost împărțită în trei provincii. Khorasanul de Nord, Razavi Khorasan și Khorasanul de Sud.[7] IranNorthKhorasan.png
Khorasan, Razavi Mashhad 144.681 km2 (55.862 mi2) 5.994.402 41,4 locuitori pe kilometru pătrat (107 loc./mi2) 29 Pe 29 septembrie 2004, Khorasan a fost împărțită în trei provincii. Khorasanul de Nord, Razavi Khorasan și Khorasanul de Sud.[7] IranRazaviKhorasan.png
Khorasan, Sud Birjand 69.555 km2 (26.855 mi2) 662.534 9,5 locuitori pe kilometru pătrat (25 loc./mi2) 8 Pe 29 septembrie 2004, Khorasan a fost împărțită în trei provincii. Khorasanul de Nord, Razavi Khorasan și Khorasanul de Sud.[7] IranSouthKhorasan.png
Khuzestan Ahvaz 64.055 km2 (24.732 mi2) 4.345.607 67,8 locuitori pe kilometru pătrat (176 loc./mi2) 18 IranKhuzestan.png
Kohgiluyeh și Boyer-Ahmad Yasuj 15.504 km2 (5.986 mi2) 658.629 42,5 locuitori pe kilometru pătrat (110 loc./mi2) 5 În trecut parte a provinciei Khuzestan. Până în 1990, provincia a fost cunoscută sub denumirea Bovir Ahmadi and Kohkiluyeh.[5] IranKohkiluyehBuyerAhmad.png
Kurdistan Sanandaj 29.137 km2 (11.250 mi2) 1.493.645 51,3 locuitori pe kilometru pătrat (133 loc./mi2) 9 În trecut parte a provinciei Gilan.[5] IranKurdistan.png
Lorestan Khorramabad 28.294 km2 (10.924 mi2) 1.754.243 62,0 locuitori pe kilometru pătrat (161 loc./mi2) 9 În trecut parte a provinciei Khuzestan.[5] IranLorestan.png
Markazi Arak 29.130 km2 (11.250 mi2) 1.413.959 48,5 locuitori pe kilometru pătrat (126 loc./mi2) 10 În trecut parte a provinciei Mazandaran.[5] În 1986, unele părți din provincia Markazi au fost transferate în provinciile Isfahan, Semnan și Zanjan.[5] IranMarkazi.png
Mazandaran Sari 23.701 km2 (9.151 mi2) 3.073.943 129,7 locuitori pe kilometru pătrat (336 loc./mi2) 15 IranMazandaran.png
Qazvin Qazvin 15.549 km2 (6.004 mi2) 1.201.565 77,3 locuitori pe kilometru pătrat (200 loc./mi2) 5 Pe 31 decembrie 1996, shahrestanurile Qazvin și Takestan au fost separate de provincia Zanjan pentru a forma provincia Qazvin.[5] IranQazvin.png
Qom Qom 11.526 km2 (4.450 mi2) 1.151.672 99,9 locuitori pe kilometru pătrat (259 loc./mi2) 1 Până în 1995, Qom a fost shahrestan a provinciei Tehran.[5] IranQom.png
Semnan Semnan 97.491 km2 (37.641 mi2) 631.218 6,5 locuitori pe kilometru pătrat (17 loc./mi2) 4 În trecut parte a provinciei Mazandaran province.[5] În 1986, unele părți din provincia Markazi au fost transferate în provinciile Isfahan, Semnan și Zanjan.[5] IranSemnan.png
Sistan și Baluchestan Zahedan 181.785 km2 (70.188 mi2) 2.534.327 13,9 locuitori pe kilometru pătrat (36 loc./mi2) 8 Până în 1986, provincia a fost cunoscută sub denumirea Baluchestan and Sistan.[5] IranSistanBaluchistan.png
Teheran Teheran 18.814 km2 (7.264 mi2) 12.183.391 647,6 locuitori pe kilometru pătrat (1.677 loc./mi2) 13 Până în 1986, Tehran a făcut parte din provincia Markazi. IranTehran.png
Yazd Yazd 129.285 km2 (49.917 mi2) 1.074.428 8,3 locuitori pe kilometru pătrat (21 loc./mi2) 10 În trecut parte a provinciei Isfahan.[6] În 1986, parte a provinciei Kerman a fost transferată provinciei Yazd. În 2002, shahrestanul Tabas (suprafață: 55.344 km²) a fost transferat de la provincia Khorasan la Yazd.[5] IranYazd.png
Zanjan Zanjan 21.773 km2 (8.407 mi2) 1.015.734 46,6 locuitori pe kilometru pătrat (121 loc./mi2) 7 În trecut parte a provinciei Gilan. În 1986, unele părți din provincia Markazi au fost transferate provinciilor Isfahan, Semnan și Zanjan.[5] IranZanjan.png
Iran (Total) Teheran 1.628.554 km2 (628.788 mi2) 75.149.669 46,1 locuitori pe kilometru pătrat (119 loc./mi2) 342 IranBlank.png

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Centrul de Statistică, Guvernul Iranului. „General Characteristics of Ostans according to their administrative divisions at the end of 1383 (2005 CE)”. Accesat în .  [nefuncțională]
  2. ^ Centrul de Statistică, Guvernul Iranului. „Selected Findings of the 2011 National Population and Housing Census, Table 13. Population by sex, residence status and province” (PDF). Accesat în . 
  3. ^ Chamber Society, Iranian. „Ardabil”. Accesat în . 
  4. ^ „Urmia”. Accesat în . 
  5. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t Gwillim Law, Statoids website. „Provinces of Iran”. Accesat în . 
  6. ^ a b Chahar Mahaal and Bakhtiari, Ostandarie. „Chahar Mahaal and Bakhtiari Province”. Accesat în . 
  7. ^ a b c Ediție online, Al-Jazeera Satellite Network. „Iran breaks up largest province”. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Provinciile Iranului
Site-uri oficiale ale provinciilor