Protocol de rețea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Un protocol de rețea este, într-o rețea de telecomunicații, o descriere formală a regulilor și convențiilor care stau la baza comunicării între dispozitivele atașate la rețea. Protocolul determină formatul sau structura mesajului, metodele prin care dispozitivele din rețea schimbă informații privitoare la căile către alte rețele, temporizarea, ordinea și controlul erorilor în comunicațiile de date, inițierea și finalizarea sesiunii pentru transferul de date și altele.

Fără protocoale calculatoarele nu ar putea construi sau reconstrui în formatul original șirul de biți (mesajul) transmis de la un alt calculator.

Protocoalele controlează toate aspectele comunicațiilor de date, incluzând:

  • Cum e construită fizic rețeaua?
  • Cum sunt conectate între ele calculatoarele din rețea?
  • Cum sunt formatate datele pentru transmitere?
  • Cum sunt trimise datele?
  • Ce se întâmplă când apar erori și cum se pot corecta erorile?

Aceste reguli sunt sau au fost create și dezvoltate permanent de diferite organizații și comitete internaționale. Printre acestea figurează Institute of Electrical and Electronic Engineers (IEEE), American National Standards Institute (ANSI), Telecommunications Industry Association (TIA), Electronic Industries Alliance (EIA) și International Telecommunications Union (ITU), cunoscută inițial drept Comité Consultatif International Téléphonique et Télégraphique (CCITT).