Vizualizare sursă pentru „Politica României”

{{Infocasetă sistem politic|nume=Politica României|image=Coat_of_arms_of_Romania.svg|image_size=150px|caption=[[Stema României]]|tip=[[Republică]] [[Stat unitar|unitară]] [[Republică semi-prezidențială|semi-prezidențială]]|constituție=[[Constituția României]]|legislatură=[[Parlamentul României]]|tip_legislatură=[[Bicameralism|Bicameral]]|loc_legislatură=[[Palatul Parlamentului]]|purtător_de_cuvânt_cameră_superioară=[[Nicolae Ciucă]]|purtător_de_cuvânt_cameră_superioară_titlu=[[Președintele Senatului României|Președintele Senatului]]|camera_inferioară=[[Camera Deputaților din România|Camera Deputaților]]|purtător_de_cuvânt_cameră_inferioară=[[Alfred Simonis]] (interimar)|purtător_de_cuvânt_cameră_inferioară_titlu=[[Președintele Camerei Deputaților din România|Președintele Camerei Deputaților]]|camera_superioară=[[Senatul României|Senat]]|title_hos=[[Președintele României|Președinte]]|current_hos=[[Klaus Iohannis]]|appointer_hos=[[Alegeri în România|Vot popular]]|guvern_actual=[[Guvernul Marcel Ciolacu]]|conducător_guvern=[[Prim-ministrul României|Prim-ministru]]|viceconducător_guvern=Viceprim-ministru|învestitor_guvern=Președinte|sediu_guvern=[[Palatul Victoria]]|ministere_guvern=18|judiciar=[[Justiția în România]]|tribunal1=[[Înalta Curte de Casație și Justiție]]|judecător_șef1=[[Corina Corbu]]|tribunal2=[[Curtea Constituțională a României|Curtea Constituțională]]|guvern=[[Guvernul României]]}}{{Politica României}}
[[Constituția României]] se bazează pe modelul ''[[Constituția Franței|Constituției celei de a cincea Republici Franceze]],''<ref name="Europaworld">{{citat carte|encyclopedia=The Europa World Year Book|year=2007|volume=2|edition=48|publisher=Routledge|location=Londra și New York|title=Romania|pages=3734–3759|isbn=9781857434125}}</ref> și a fost ratificată prin referendum național la data de [[8 decembrie]] [[1991]].<ref name="Europaworld"/><ref>[http://www.britannica.com/EBchecked/topic/508461/Romania Encyclopedia Britannica] - Romania-> Government and society - Accesat la data de 12.02.2009</ref> În anul 2003 a avut loc un [[referendum]]<ref>[http://www.dreptonline.ro/legislatie/constitutia_romaniei.php Drept Online - Constitutia Romaniei din 2003] - ''Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003 a fost aprobată prin referendumul național din 18-19 octombrie 2003 și a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003 a Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului național din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a Constituției României.'' - Accesat la data de 12.02.2009</ref> prin care Constituției i-au fost aduse 79 de amendamente, devenind astfel conformă cu legislația Uniunii Europene.<ref name="Europaworld"/> Conform Constituției, România este un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Forma de guvernământ a statului român este [[republică]]. Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor — legislativă, executivă și judecătorească — în cadrul unei democrații constituționale.<ref>[http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=1#t1c0s0a1 Constituția României] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110907004110/http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=1#t1c0s0a1 |date=2011-09-07 }} - ''Titlul I, Principii generale - Statul român, Articolul 1.'' - Accesat la data de 12.02.09</ref> [[Președintele României|Președintele]] este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.<ref>Art.81 din Constituția României</ref> În urma amendamentelor din 2003, mandatul de președinte a fost prelungit de la 4 la 5 ani.<ref name="Europaworld"/> Președintele numește [[Prim-ministru|primul-ministru]] din partidul sau coaliția care a câștigat majoritatea în Parlament, care la rândul său numește [[Guvern]]ul.<ref name="Europaworld"/> În timp ce șeful statului își are reședința la [[Palatul Cotroceni]],<ref>[http://www.presidency.ro/?_RID=gal&cat=3 Președintele României - Palatul Cotroceni] - Accesat la data de 12.02.2009</ref> primul-ministru împreună cu Guvernul își desfășoară activitatea la [[Palatul Victoria]].<ref>[http://www.gov.ro/palatul-victoria__l1a101178.html Guvernul României - Palatul Victoria] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120913000050/http://www.gov.ro/palatul-victoria__l1a101178.html |date=2012-09-13 }} - Accesat la data de 12.02.2009</ref>

== Puterea executivă ==
{{office-table}}
|[[Președintele României|Președinte]]
|[[Klaus Iohannis]]
|[[Politician independent|Independent]]<br />{{small|Sprijinit de: [[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]] (PNL)}}{{small|}}
|21 decembrie 2014
|-
|[[Prim-ministrul României|Prim-ministrul]]
|[[Marcel Ciolacu]]
|[[Partidul Social Democrat (România)|Partidul Social Democrat]]
|15 iunie 2023
|}
Președintele este ales prin vot popular pentru maximum două mandate de câte cinci ani (mandate de patru ani până în 2004). Este șeful statului (însărcinat cu veghea constituției, afacerilor externe și buna funcționare a autorității publice), comandant suprem al forțelor armate și președinte al [[Consiliul Suprem de Apărare a Țării|Consiliului Suprem de Apărare a Țării]]. Conform constituției, el/ea acționează ca mediator între centrele de putere ale statului și între stat și societate. Președintele numește prim-ministrul după consultarea partidului care deține majoritatea absolută în Parlament sau, dacă nu există o astfel de majoritate, a tuturor partidelor din Parlament.

Ambiguitatea din [[Constituția României]] (articolul 85 alineatul (1), articolul 103 alineatul (1)<ref>{{Citat web|url=http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339|titlu=CONSTITUTIA ROMÂNIEI|publisher=www.cdep.ro|accessdate=2021-12-07|archive-date=2021-12-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20211209134452/http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339|dead-url=yes}}</ref> poate duce la situații în care o coaliție de partide care obțin majoritatea absolută în Parlament sau un partid care deține majoritatea relativă în Parlament ar fi în imposibilitatea de a nominaliza un prim-ministru deoarece președintele ar refuza numirea (fără ca niciun partid să dețină majoritate absolută în Parlament). Potrivit articolului 103 (1), „dacă nu există o astfel de majoritate”, interpretat de președinte ca „dacă nu există un astfel de partid” ( deși o majoritate absolută poate fi formată dintr-un singur partid, o coaliție de partide sau o alianță).

La alegerile parlamentare din 2008,<ref>{{Citat web|url=http://www.becparlamentare2008.ro/rezul/part_tara_100.pdf|titlu=Wayback Machine|publisher=web.archive.org|date=2017-10-04|accessdate=2021-12-07|archive-date=2017-10-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20171004184136/http://www.becparlamentare2008.ro/rezul/part_tara_100.pdf|dead-url=unfit}}</ref> [[Alianța PSD+PC]] a câștigat 33.09% din locurile din Camera Deputaților și 34.16% din locurile din Senat. [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] a câștigat 18.57% din locuri la Camera Deputaților și 18.74% la Senat, dând ambelor partide majoritate atât în Camera Deputaților, cât și în Senat. În orice caz, președintele a nominalizat un membru [[Partidul Democrat Liberal (România)|PDL]] (care a câștigat mai puțin de 32.36% din locuri la Camera Deputaților și 33.54% din locurile de la Senat). Prim-ministrul nominalizat alege ceilalți membri ai guvernului, iar guvernul și programul său trebuie confirmate printr-un vot de încredere al Parlamentului.

== Parlamentul și Guvernul ==
{{office-table}}
|[[Președintele Senatului României|Președintele Senatului]]
|[[Nicolae-Ionel Ciucă]]
|[[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]]
|13 iunie 2023
|-
|[[Președintele Camerei Deputaților din România|Președintele Camerei Deputaților]]
|[[Alfred Simonis]] (interimar)
|[[Partidul Social Democrat (România)|Partidul Social Democrat]]
|14 iunie 2023
|}

[[Parlamentul României]] este [[Parlament bicameral|bicameral]],<ref>[http://www.senat.ro/PaginaPrincipala.aspx Senat.ro - Organizarea și funcționarea] - Accesat la data de 12.02.2009</ref> fiind alcătuit din [[Senatul României|Senat]], cu 136 de membri, și [[Camera Deputaților]], cu 330 de membri. Un număr de 18 locuri suplimentare în Camera Deputaților sunt rezervate reprezentanților minorităților naționale.<ref>[http://birn.eu.com/en/1/180/1369/?tpid=2 BIRN Romania Partners EDRC on Ethnic Minority Issues] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110709222625/http://birn.eu.com/en/1/180/1369/?tpid=2 |date=2011-07-09 }} - Accesat la data de 25.02.2009</ref><ref>[http://www.hotnews.ro/stiri-ultima_ora-5206448-18-organizatii-ale-minoritatilor-nationale-vor-reprezentate-parlament.htm 18 organizații ale minorităților naționale vor fi reprezentate în Parlament] - HotNews.ro - Accesat la data de 25.02.2009</ref><ref>{{citat web|publisher=Material editat de Fundația Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală și Asociația Pro Democrația|title=Monitorizarea activității parlamentare a reprezentanților minorităților naționale|year=2007|url=http://www.apd.ro/files/publicatii/Monitorizarea_activitatii_parlamentare_a_minoritatilor_nationale-Raport_final.pdf|format=PDF| accessdate = 25 februarie 2009}}</ref> Parlamentul are rol legislativ, discutând și votând legile ordinare și organice, atât în comisiile de specialitate cât și în plen. Membrii parlamentului sunt aleși prin vot uninominal mixt, universal, direct și secret. [[Sistem electoral|Sistemul electoral]] este unul proporțional (membrii parlamentului se aleg din toate partidele care au depășit pragul electoral de 5 % din totalul sufragiilor exprimate, folosind unui algoritm bazat pe metoda d’Hondt). Alegerile se țin o dată la 4 ani, ultimele având loc la 6 decembrie 2020. [[Palatul Parlamentului]] găzduiește din anul 1994 sediul Camerei Deputaților, iar din anul 2004 și sediul Senatului.<ref>[http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=10 Camera Deputaților - Palatul Parlamentului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20081216014518/http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=10 |date=2008-12-16 }} - Accesat la data de 12.02.2009</ref>

[[Guvernul României]] este autoritatea publică a puterii executive, care funcționează în baza [[vot de încredere|votului de încredere]] acordat de Parlament și care asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice. Numirea Guvernului se face de Președintele României, pe baza votului de încredere acordat Guvernului de Parlament.<ref>Art. 85 din Constituția României</ref> Guvernul este alcătuit din primul-ministru și miniștri. Primul-ministru conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale care le revin. De asemenea, Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe.<ref>[http://www.guv.ro/guvernul__l1a100926.html Gov.ro - Guvernul României - Prezentare] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100117045537/http://www.guv.ro/guvernul__l1a100926.html |date=2010-01-17 }} - Accesat la data de 12.02.09</ref>

== Puterea judecătorească ==

Potrivit principiului [[Separarea puterilor|separării puterilor în stat]], sistemul judiciar din România este independent de celelalte ramuri ale guvernului și este compus dintr-o structură de instanțe organizate ierarhic. În România, justiția se înfăptuiește numai de către Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, respectiv curțile de apel, tribunalele, tribunalele specializate și judecătoriile.<ref>{{citat web|publisher=Consiliul Suprem al Magistraturii|title=Organizarea sistemului judiciar în România|year=2008|url=http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/20_10_2008__18110_ro.pdf|format=PDF|accessdate=12 februarie 2009|archive-date=2009-10-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20091003112924/http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/20_10_2008__18110_ro.pdf|dead-url=yes}}</ref> [[Înalta Curte de Casație și Justiție]] este instanța cea mai înaltă în grad,<ref>[http://www.scj.ro/default.asp Prezentare.] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090430032308/http://www.scj.ro/default.asp |date=2009-04-30 }} - ''Înalta Curte de Casație și Justiție a României'' - Accesat la data de 12.02.2009</ref> iar rolul său fundamental este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. Sistemul judiciar românesc este puternic influențat de modelul francez.<ref name="Europaworld"/><ref>{{citeweb|url=http://permanent.access.gpo.gov/lps35389/2000//legal_system.html|title=Romanian Legal system|publisher=CIA Factbook|year=2000|accessdate=2008-01-11|archive-date=2008-01-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20080125081126/http://permanent.access.gpo.gov/lps35389/2000/legal_system.html|dead-url=yes}}</ref> [[Curtea Constituțională a României|Curtea Constituțională]] este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România, independentă față de orice altă autoritate publică și care are, conform Constituției României, rolul de garant al supremației Constituției.<ref>[http://www.ccr.ro/default.aspx?page=laws/law47 Curtea Constituțională a României] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090824142120/http://www.ccr.ro/default.aspx?page=laws%2Flaw47 |date=2009-08-24 }} - ''Legea Nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale'' - Accesat la data de 12.02.2009</ref> Constituția, introdusă în 1991, poate fi amendată doar printr-un referendum public, iar ultimul referendum de modificare a fost organizat în 2003. De atunci, de la acea modificare, Parlamentul nu mai are dreptul să treacă peste deciziile Curții Constituționale, indiferent de majoritate.

Integrarea României în [[Uniunea Europeană]] din 2007 <ref>{{cite news | first=Stefan | last=Bos | coauthors= | authorlink= | title=Bulgaria, Romania Join European Union | date=01 January 2007 | publisher=Voice of America | url=http://voanews.com/english/archive/2007-01/2007-01-01-voa16.cfm | work=VOA News | pages= | accessdate=2 January 2009 | language= | archiveurl=https://web.archive.org/web/20090706141125/http://voanews.com/english/archive/2007-01/2007-01-01-voa16.cfm | archivedate=2009-07-06 | dead-url=no }}</ref> a avut o influență semnificativă asupra politicii interne a țării. Ca parte a acestui proces, România a inițiat reforme, inclusiv reforma din justiție, a intensificat cooperarea judiciară cu alte state membre și a luat măsuri împotriva corupției. Cu toate acestea, în raportul de țară din 2006, România și [[Bulgaria]] au fost descrise ca fiind cele mai corupte țări ale Uniunii Europene.<ref>{{citeweb|url=http://www.bbj.hu/main/news_18741_romania+will+be+eus+most+corrupt+new+member.html|title=Romania will be EU's most corrupt new member|accessdate=2008-01-11|archive-date=2007-11-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20071118002152/http://www.bbj.hu/main/news_18741_romania+will+be+eus+most+corrupt+new+member.html|dead-url=yes}}</ref><ref>[http://www.ziua.ro/news.php?data=2009-02-14&id=21090 Ziua.ro] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140413182436/http://www.ziua.ro/news.php?data=2009-02-14&id=21090 |date=2014-04-13 }} - ''Presa germană: Este tot mai clar că România și Bulgaria au aderat cu decenii prea devreme la UE'' - Accesat la data de 13.02.2009</ref>{{office-table}}
|[[Înalta Curte de Casație și Justiție|Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție]]
|Corina Corbu
|Nu are
|Septembrie 2019
|-
|[[Consiliul Superior al Magistraturii (România)|Președintele Consiliului Superior al Magistraturii]]
|Marian Budă
|Nu are
|Mai 2022
|}

=== Probleme constituționale ===
{{office-table}}
|[[Curtea Constituțională|Președintele Curții Constituționale]]
|[[Marian Enache]]
|Nu are
|Iunie 2022
|}Curtea Constituțională judecă problemele de constituționalitate invocate în orice instanță și judecă conformitatea legilor (sau a altor reglementări ale statului) cu Constituția României. Curtea, în afara ramurii judiciare, urmează tradiția Consiliului Constituțional francez, cu nouă judecători care servesc mandate de nouă ani, nereînnoibile. De la revizuirea constituției din 2003, deciziile acesteia nu pot fi anulate de majoritatea parlamentară.

== Relațiile externe ==

{{Articol principal|relațiile externe ale României}}

După [[Revoluția română din 1989|decembrie 1989]], România și-a reorientat politica pe calea întăririi legăturilor cu [[lumea occidentală|occidentul]], în mod special cu [[Statele Unite]] și [[Uniunea Europeană]]. Dacă, în [[1972]], România devenea membră a [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]] și a [[Fondul Monetar Internațional|FMI]] și de asemenea a [[Organizația Mondială a Comerțului|Organizației Mondiale a Comerțului]],<ref>[http://www.bnro.ro/Ro/Rel_Int/ Banca Națională a României] - ''Relațiile BNR cu organisme internaționale'' - Accesat la data de 28.02.2009</ref> în [[2004]] ea a devenit membră a [[NATO]]<ref>[http://www.nato.int/structur/countries.htm North Atlantic Treaty Organization] - NATO Member Countries - Romania, 2004 - Accesat la data de 28.02.2009</ref> iar din [[2007]] face parte din [[Uniunea Europeană]].<ref>[http://europa.eu/abc/european_countries/index_en.htm European countries] - Member states of the EU -> Romania - Accesat la data de 28.02.2009</ref>

Liderii României postdecembriste au făcut declarații publice în ceea ce privește strângerea relațiilor cu alte țări europene și, de asemenea, în ceea ce privește ajutorul dat acestora în procesul integrării euro-atlantice, în special în cazul [[Republica Moldova|Moldovei]], [[Ucraina|Ucrainei]] și [[Georgia|Georgiei]].<ref>[http://www.bzi.ro/Romania-sprijina-proiectele-NATO-A32951.html România sprijină proiectele NATO]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} - ''România și-a achitat contribuția la două fonduri NATO, pentru sprijinirea Republicii Moldova și Georgia'' - Accesat la data de 28.02.2009</ref><ref>[http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Politica/107549/Romania-si-Ungaria-sprijina-aderarea-Ucrainei-in-UE.html 9am News] -  
''România și Ungaria sprijină aderarea Ucrainei în UE'' - Accesat la data de 28.02.2009</ref> Liderii români au declarat public în mai multe ocazii că se așteaptă ca într-o perioadă de aproximativ 10 ani, toate țările democratice postsovietice din [[Europa Răsăriteană]] și din [[Caucaz]] să acceadă în [[UE]] și [[NATO]].<ref name=mae>{{citat web|title=Ministerul Afacerilor Externe|language=Română|url=http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=35181&idlnk=1&cat=3|publisher=|accessdate=2008-08-28}}</ref> În decembrie 2005, [[președinte al României|președintele]] [[Traian Băsescu]] și secretarul de stat SUA [[Condoleezza Rice]] au semnat un acord care permite instalarea de baze militare americane în România.<ref>{{citat web|url=http://www.state.gov/r/pa/ei/bgn/35722.htm|publisher=U.S. Department of State|title=Background Note: Romania - U.S.-Romanian Relations}}</ref>
România și-a arătat în mod public sprijinul pentru [[Turcia]] și [[Croația]] în eforturile făcute de aceste țări pentru aderarea la Uniunea Europeană.<ref name=mae/> Relațiile economice turco-române au statut privilegiat.<ref>{{citeweb|url=http://www.thenewanatolian.com/ek6.pdf|format=PDF|publisher=The New Anatolian, 1 februarie 2006|title= Turkey & Romania hand in hand for a better tomorrow.}}</ref> În același timp, relațiile româno-maghiare s-au aflat tot timpul la nivelul cel mai înalt, [[Ungaria]] sprijinind eforturile României de aderare la UE.<ref>[http://www.satu-mare.ro/evenimente/2005/06/20/ungsprijrom.html Primăria Municipiului Satu Mare] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080622165015/http://www.satu-mare.ro/evenimente/2005/06/20/ungsprijrom.html |date=2008-06-22 }} - Ungaria sprijină aderarea României la UE - Accesat la data de 28.02.2009</ref><ref>{{citeweb|title=Relațiile comerciale româno-maghiare sunt într-o dezvoltare spectaculoasă|language=Română|format=PDF|url=http://www.mediaromania.ro/pdf/ro/52_.pdf|publisher=Media România|accessdate=2008-08-28|archive-date=2009-10-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20091003112934/http://www.mediaromania.ro/pdf/ro/52_.pdf|dead-url=yes}}</ref>

Relațiile României cu [[Republica Moldova]] au un statut special,<ref name=mae/> având în vedere că cele două țări folosesc practic [[Istoria limbii române în Republica Moldova|aceași limbă]] și au [[Istoria Moldovei|un fond istoric comun]]. România a fost primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova, la numai câteva ore după proclamarea independenței noului stat (27 august 1991). Din declarația [[Guvernul României|guvernului român]], făcută cu acest prilej, reiese clar că, în viziunea autorităților de la [[București]], independența Moldovei era considerată o formă de emancipare de sub tutela Moscovei și un pas spre reunificarea cu România.<ref>{{citat web|title=Raporturile României cu Republica Moldova|language=Română|url=http://studint.ong.ro/moldovar.htm|publisher=Centrul de Sudii Internaționale - Gabriel Andreescu - Valentin Stan - Renate Weber|accessdate=2009-02-28|archive-date=2009-06-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20090626072312/http://studint.ong.ro/moldovar.htm|dead-url=yes}}</ref> În prezent, România concepe relația sa cu Republica Moldova pe două coordonate majore: afirmarea caracterului special al acestei relații, conferit de comunitatea de limbă, istorie, cultură, tradiții - realități ce nu pot fi eludate sau negate; dimensiunea europeană a cooperării bilaterale, având la bază obiectivul strategic al ambelor state de integrare în Uniunea Europeană.<ref>[http://chisinau.mae.ro/index.php?lang=ro&id=654 Ambasada României la Chișinău] - Relații politico-diplomatice - Accesat la data de 28.02.2009</ref>

România a avut neînțelegeri cu Ucraina în legătură cu [[Insula Șerpilor]] și cu [[platformă continentală|platforma continentală]] a [[Marea Neagră|Mării Negre]] la est de [[Sulina]], miza principală fiind zăcămintele de petrol și de gaze din zonă. Problema a fost prezentată în fața [[Curtea Internațională de Justiție|Curții Internaționale de Justiție]]. CIJ, prin  decizia nr. 2009/9 din 3 februarie 2009 a acordat României 79,34% din zona în dispută. Astfel, României îi revin {{dim|9700|km²}}, iar [[Ucraina|Ucrainei]] îi revin {{dim|2300|km²}}.<ref>ICJ [http://www.icj-cij.org/docket/files/132/14985.pdf?PHPSESSID=87e357fcf3c2d689819cbb3c1b658684 ''Maritime Delimitation in the Black Sea (Romania v. Ukraine)''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101224122741/http://www.icj-cij.org/docket/files/132/14985.pdf |date=2010-12-24 }} icj-cij.org, 3 februarie 2009</ref><ref>MAE [http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=38128&idlnk=2&cat=4 Comunicat de presă din 3 februarie 2009] mae.ro, accesat 4 februarie 2009</ref><ref>[http://www.antena3.ro/stiri/justitie/procesul-dintre-romania-si-ucraina-privind-insula-serpilor-se-incheie-marti_63647.html Verdict la Haga: România a câștigat 9.700 km pătrați de platou continental, 79% din suprafața disputată]</ref> Prin decizia CIJ, Insula Șerpilor rămâne în componența Ucrainei. Aceasta a fost a 100-a decizie a CIJ de la înființarea sa. O altă problemă dintre cele două țări este cea a construcției [[Canalul Bâstroe|Canalului Bâstroe]].<ref>[http://www.antena3.ro/stiri/externe/mae-momentan-ucraina-nu-are-voie-sa-lucreze-la-canalul-bistroe_64584.html Antena 3] - ''MAE: Momentan, Ucraina nu are voie să lucreze la canalul Bâstroe.'' - Accesat la data de 28.02.2009</ref><ref>[http://www.ziua.net/display.php?id=154590&data=2004-08-11 Ziua - George Damian] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060828113709/http://www.ziua.net/display.php?id=154590&data=2004-08-11 |date=2006-08-28 }} - ''Canalul Bâstroe și Insula Șerpilor, dublu atac ucrainean'' - Accesat la data de 28.02.2009</ref>

== Partidele politice ==

Începând cu anul 2008, partidele primesc subvenții de la bugetul de stat prin bugetul [[Autoritatea Electorală Permanentă|Autorității Electorale Permanente]] (A.E.P.) și au obligația să înregistreze distinct în evidența contabilă proprie subvenția primită.<ref>[http://adevarul.ro/news/politica/cati-bani-primit-partidele-stat-2016-1_57b1d1655ab6550cb8c873a1/index.html Câți bani au primit partidele de la stat în 2016], 15 august 2016, Dan Anghel, ''Adevărul'', accesat la 15 august 2016</ref>
[[Fișier:President Trump Meets with the President of Romania (48587349852) (cropped).jpg|miniatura|[[Klaus Iohannis]], actualul președinte al României din 21 decembrie 2014]]

=== Principalele partide politice ===

România are un sistem multipartid, ceea ce face practic imposibil un guvern majoritar (cu excepția cazului în care un anumit partid politic obține un scor foarte mare la alegerile legislative). Partidele parlamentare mai mici au fuzionat uneori cu altele mai mari în timpul legislaturii anterioare înainte de 2020 (și chiar în timpul legislaturii curente). În prezent, există cinci partide parlamentare principale (excluzând cele 18 partide ale [[Partidele minorităților etnice din România|minorităților etnice]] care au câte un reprezentant):

{| class="wikitable" width=100%
|- 
! Logo
! colspan=2 | Nume partid
!rowspan=1 width=15%|Ideologie
!rowspan=1 width=15%|Lider(i)
!rowspan=1 width=30%|Note
|- style="text-align:center;"
! [[File:National Liberal Party Romania.png|100x100px]]
! style="background-color: #FAE800" |
|[[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]]
|[[Liberalism conservator|Liberal-conservatoare]], [[centru-dreapta]] [[Populism|populist]], de facto [[big tent]]
|[[Nicolae Ciucă]]
|<small>Până în noiembrie, cel mai mare partid de guvernământ printr-un guvern de coaliție din decembrie 2020, dar formând un guvern minoritar numai cu UDMR după începutul lunii septembrie 2021 și până în noiembrie (chiar și după a fost demis prin [[Moțiune de cenzură|moțiune de cenzură]]). Din noiembrie 2021 până în iunie 2023 a făcut parte dintr-un guvern cu PSD și UDMR, fiind al doilea partid ca mărime. În prezent face parte dintr-un guvern condus de PSD. De asemenea este măcinat de disputele interne, cum ar fi aripa Orban care s-a desprins din partid și de creșterea corupției în partid.</small>
|- style="text-align:center;"
! [[File:Partidul Social Democrat logo.svg|100x100px]]
! style="background-color: #DD2C24" |
|[[Partidul Social Democrat (România)|Partidul Social Democrat]]
|[[Social-democrație|Social democrat]], [[centru-stânga]] [[populism|populist]], [[Euroscepticism|euroscepticism moderat]], de facto [[big tent]]
|[[Marcel Ciolacu]]
|<small>Din 2019 și până în 2021 a fost în opoziție. A intrat în noiembrie 2021 într-un guvern alături de PNL și UDMR, formând o majoritate comfortabilă, chiar constituțională. A obținut cele mai bune ministere. Din iunie 2023 conduce guvernul într-o coaliție cu PNL.</small>
|- style="text-align:center;"
! [[Fișier:Logo USR 2022 (1).svg|100x100px]]
! style="background-color: #002b57" |
|[[Uniunea Salvați România]]
|[[Centru-dreapta|Centru-dreapta,]] [[anticorupție]], [[pro-europenism]], [[liberalism]], [[federalism european]], [[progresism]]
|[[Elena Lasconi]]
|<small>În prezent, al treilea partid ca mărime (înființat anterior ca o alianță politică formală între [[Uniunea Salvați România|USR]] și [[Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate|PLUS]]) din parlament (în prezent, în opoziție față de guvernul PNL-PSD-UDMR); cu o poziție politică [[Politică sincretică|sincretică]] (mai ales cu o concentrare semnificativă către [[anticorupție]] și [[domnia legii]]).</small>
|- style="text-align:center;"
! [[File:AUR Logo.svg|100x100px]]
! style="background-color: #FFD700" |
|[[Alianța pentru Unirea Românilor]]
|[[Naționalism românesc|Naționalist]]-[[Populism de dreapta|populistă]], [[conservatorism național]], [[euroscepticism]]
|[[George Simion]]
|<small>În prezent, al doilea partid de opoziție din parlament ca mărime. La alegerile legislative, AUR a câștigat 9% din voturi în toată România și [[diaspora română|diaspora]], ceea ce s-a soldat cu un rezultat surprinzător care a determinat partidul să devină al patrulea ca mărime din țară la nivel politic central.</small>
|- style="text-align:center;"
! [[File:RMDSZlogo.png|100x100px]]
! style="background-color: green" |
|[[Uniunea Democrată Maghiară din România]]
|[[Centru-dreapta]], [[Maghiarii din România|partidul minorității maghiare]]
|[[Hunor Kelemen]]
|<small>Anterior, cel mai mic partid de guvernământ din coaliția de dreapta înființată în decembrie 2020 (care s-a desființat ulterior în septembrie 2021). Din noiembrie 2021 până în iunie 2023 a făcut parte din coaliția de guvernământ cu PNL și PSD, fiind cel mai mic partid din această monstruasă coaliție. În prezent este cel mai mic partid de opoziție</small>
|}

Principalele patru partide neparlamentare (primele două în jurul pragului de cinci la sută) cu reprezentanți locali sunt după cum urmează:

{| class="wikitable" width=100%
|- style="text-align:center;"
! Logo
! colspan=2 | Nume partid
!rowspan=1|Ideologie
!rowspan=1|Lider
|- style="text-align:center;"
! [[Fișier:Logo_Partidul_Miscarea_Populara.png|100x100px]]
! style="background-color: #81F781" |
|[[Partidul Mișcarea Populară]]
|[[Creștin democrație]]
|[[Eugen Tomac]]
|-
|- style="text-align:center;"
! [[Fișier:Logo PRO Romania.png|100x100px]]
! style="background-color: #0080C7" |
|[[PRO România]]
|[[Liberalism social]]
|[[Victor Ponta]]
|-
|- style="text-align:center;"
! [[Fișier:Sigla-PER.jpg|100x100px]]
! style="background-color: #0B610B" |
|[[Partidul Ecologist Român]]
|[[Ecologism]]
|Dănuț Pop
|}

Spre deosebire de alte state din fostul [[Blocul răsăritean|bloc sovietic]], format din fostele țări semnatoare ale [[Pactul de la Varșovia|Pactului de la Varșovia]] (1955) sau cu state devenite ulterior independente de [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste]] (URSS), cum ar fi, în special, [[Republica Moldova]] vecină, oficial, niciun partid politic care pretinde a fi succesorul Partidului Comunist Român (PCR) nu a fost sau este în prezent un jucător important pe scena politică din România, deși principalul continuator al PCR, mai precis FSN, și, ulterior FDSN/PDSR/PSD, a ridicat de foarte multe ori suspiciuni și acuzații din partea concurenților electorali cu privire la carierele politice trecute ale multor atât actuali cât și foști membri ai acestuia care au făcut parte din primul sau cel de-al doilea eșalon al PCR înainte de [[Revoluția Română din 1989]]. 

De asemenea, Partidul Național Liberal (PNL), al doilea partid politic post-decembrist care s-a aflat cel mai mult la guvernare după FSN/FDSN/PDSR/PSD, are mulți foști securiști (sau colaboratori ai fostei [[Departamentul Securității Statului|Securități]]) precum și foști membri ai PCR sau rude ale acestora în componența acestuia, parțial prin fuziunea cu [[Partidul Democrat Liberal (România)|Partidul Democrat Liberal]] (PDL) din 2014, dar nu numai (având acești membrii cu probleme grave și înainte de 2014). Totodată, foști președinți ai PNL (primii doi președinți post-decembriști ai partidului mai precis) au fost suspectați de colaborare cu fosta Securitate (chiar dacă forțată atâta timp cât au fost în detenție în pușcăriile comuniste), precum [[Radu Câmpeanu]] sau [[Mircea Ionescu-Quintus]], cel din urmă fiind dovedit și chiar recunoscând că a fost colaborator al fostei Securități, declarând că nu a avut forța să o refuze. Alt fost lider marcant al PNL care a colaborat cu fosta Securitate a fost [[Dan Amedeo Lăzărescu]].

=== Calitatea discursului politic ===

Analiști culturali notabili au criticat calitatea discursului politic postdecembrist românesc, pe care [[Andrei Pleșu]] îl descria ca departe de a fi „încă normal. E fie ipocrit, fie agresiv, fie bășcălios, fie mincinos, fie electoral, în orice caz e un discurs căruia îi lipsesc componente elementare cum ar fi convingerea autentică și gramatica”.<ref>Andrei Pleșu. Interviu. Disponibil la http://www.urr.ro/ro/actiune/int-conf/2003.12-bucuresti/interviu-plesu.shtml {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160314200750/http://urr.ro/ro/actiune/int-conf/2003.12-bucuresti/interviu-plesu.shtml|date=2016-03-14}} Accesat la 28 Feb 2017.</ref> [[Alina Mungiu-Pippidi]] a avansat comentarii similare, în contextul manifestațiilor antiguvernamentale masive din luna februarie 2017.<ref>[[Alina Mungiu-Pippidi]]. Alternativa 2017. Disponibil la https://www.romaniacurata.ro/alternativa-2017/. Accesat la 28 Feb 2017.</ref> În martie 2017, parlamentarul [[Mihai Goțiu]] ([[Uniunea Salvați România]]/USR) comenta pe marginea carențelor profunde din activitatea Senatului României: „cu greu poți descrie bătaia de joc la adresa regulilor, a regulamentelor, a membrilor Opoziției, a cetățenilor din stradă și a tot ceea ce înseamnă bun-simț și democrație”.<ref>Un bilanț „prestigios”. Ce mai pregătește PSD pentru scos cetățenii în stradă? Mihai Gotiu. Accesat la 17 martie 2017 la https://www.romaniacurata.ro/blog-de-parlamentar-mihai-gotiu-un-bilant-prestigios-ce-mai-pregateste-psd-pentru-scos-cetatenii-in-strada/</ref> Se poate astfel sesiza mai degrabă o non-calitate a discursului politic în general în România postdecembristă.

==Ultimele alegeri==

=== Alegeri prezidențiale ===

[[Alegeri prezidențiale în România, 2019|Ultimele alegeri prezidențiale]] au avut loc pe 10 și 24 noiembrie 2019.
{| class=wikitable style=text-align:right
! colspan=2 rowspan=2 | Candidat
! rowspan=2 | Partid
! colspan=2 | Primul tur
! colspan=2 | Al doilea tur
|-
! Voturi !! % !! Voturi !! %
|-
| bgcolor=#FFDD00 | 
| align=left | [[Klaus Iohannis]]
| align=left | [[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]] 
| 3.485.292 || 37,82 || 6.509.135 || 66,09
|-
| bgcolor=#ED2128 |
| align=left | [[Viorica Dăncilă]]
| align=left | [[Partidul Social Democrat (România)|Partidul Social Democrat]]
| 2.051.725 || 22,26 || 3.339.922 || 33,91
|-
| bgcolor=#00aae7 |
| align=left | [[Dan Barna]]
| align=left | [[Alianța 2020 USR-PLUS|Alianța 2020 USR–PLUS]]
* [[Uniunea Salvați România]]
* [[Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate]]
| 1.384.450 || 15,02
| colspan=2 rowspan=12 |
|-
| bgcolor=#F0BA1C |
| align=left | [[Mircea Diaconu]]
| align=left | [[Alianța electorală „Un Om”|Alianța „Un Om”]]
* [[PRO România]]
* [[Partidul Alianța Liberalilor și Democraților]]
| 815.201 || 8,85
|-
| bgcolor=#90ee90 |
| align=left | [[Theodor Paleologu]]
| align=left | [[Partidul Mișcarea Populară]]
| 527.098 || 5,72
|-
| bgcolor=#339900 |
| align=left | [[Hunor Kelemen]]
| align=left | [[Uniunea Democrată Maghiară din România]]
| 357.014 || 3,87
|-
| bgcolor=#0066B6 |
| align=left | Ramona Bruynseels
| align=left | [[Partidul Puterii Umaniste]]
| 244.275 || 2,65
|-
| bgcolor=#DDDDDD |
| align=left | Alexandru Cumpănașu
| align=left | [[Politician independent|Independent]]
| 141.316 || 1,53
|-
| bgcolor=#6E3A9E |
| align=left | [[Viorel Cataramă]]
| align=left | Dreapta Liberală
| 48.622 || 0,53
|-
| bgcolor=#DDDDDD |
| align=left | [[Bogdan Stanoevici]]
| align=left | [[Politician independent|Independent]]
| 39.192 || 0,43
|-
| bgcolor=#36308A |
| align=left | [[Cătălin-Sorin Ivan|Cătălin Ivan]]
| align=left | Alternativa pentru Demnitate Națională
| 32.787 || 0,36
|-
| bgcolor=#C5AA75 | 
| align=left | [[Ninel Peia]]
| align=left | Partidul Neamul Românesc
| 30.884 || 0,34
|-
| bgcolor=#01538F | 
| align=left | [[Sebastian Popescu]]
| align=left | Partidul Noua Românie
| 30.850 || 0,33
|-
| bgcolor=#034277 |
| align=left | [[John Ion Banu|John Banu]]
| align=left | Partidul Națiunea Română
| 25.769 || 0,3
|-
| colspan=3 align=left | Voturi nule || 142.961 || 1,53 || 182.648 || 1,82
|-
| colspan=3 align=left | '''Total''' || '''9.359.673''' || '''100''' || '''10.031.762''' || '''100'''
|-
| colspan=3 align=left | Înscriși/Prezență || 18.217.156 || 51,19 || 18.217.411 || 54,86
|-
| colspan=7 align=left | Sursă: [http://prezidentiale2019.bec.ro/wp-content/uploads/2019/11/com_cp_11.pdf BEC]
|}

=== Alegeri europarlamentare ===

[[Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2024|Ultimele alegeri europarlamentare]] au avut loc pe [[Alegeri pentru Parlamentul European, 2024|9 iunie 2024]].

{{electiontable|editlink=no}}
|- style="background-color:#C9C9C9"
! style="background-color:#E9E9E9;text-align:center;" colspan="4" | Partid/Candidat
! style="background-color:#E9E9E9;text-align:center;" rowspan="2" | Număr de<br>candidați
! style="background-color:#E9E9E9;text-align:center;" rowspan="2" | Voturi
! style="background-color:#E9E9E9;text-align:center;" rowspan="2" | %
! style="background-color:#E9E9E9;text-align:center;" rowspan="2" | +/–
! style="background-color:#E9E9E9;text-align:center;" rowspan="2" | Mandate
! style="background-color:#E9E9E9;text-align:center;" rowspan="2" | +/–{{efn|Față de numărul de mandate din delegația precedentă.}}
|-
! style="background-color:#E9E9E9;text-align:center;" colspan="2" | Partid național
! style="background-color:#E9E9E9;text-align:center;" | Partid european
! style="background-color:#E9E9E9;text-align:center;" | Grup europarlamentar
|-
| bgcolor=#FF0000|
| style="text-align:left;" | [[Coaliția Națională pentru România|Alianța Electorală PSD-PNL]]
* [[Partidul Social Democrat (România)|Partidul Social Democrat]]
* [[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]]
| style="text-align:left;" | [[Partidul Socialiștilor Europeni|PES]] (PSD), [[Partidul Popular European|PPE]] (PNL)
| style="text-align:left;" | [[Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților|S&D]] (PSD), [[Grupul Partidului Popular European|PPE]] (PNL)
| style="text-align:right;" | 43
| style="text-align:right;" | 4.304.937
| style="text-align:right;" | 48,7%
| style="text-align:right;" | {{scădere}} 0.8pp
| style="text-align:right;" | 19
| style="text-align:right;" | {{steady}} 0
|-
| bgcolor=#FCC244 |
| style="text-align:left;" | [[Alianța pentru Unirea Românilor]]
| style="text-align:left;" | [[Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni|CRE]] (''Intenție de aderare'')
| style="text-align:left;" | [[Conservatorii și Reformiștii Europeni|CRE]] (''Intenție de aderare'')
| style="text-align:right;" | 43
| style="text-align:right;" | 1.321.272
| style="text-align:right;" | 14,9%
| style="text-align:right;" | ''Nou''
| style="text-align:right;" | 6
| style="text-align:right;" | {{creștere}} 6
|-
| bgcolor=#00aae7|
| style="text-align:left;" | [[Alianța Dreapta Unită]]
* [[Uniunea Salvați România]]
* [[Partidul Mișcarea Populară]]
* [[Forța Dreptei]]
| style="text-align:left;" | [[Alianța Liberalilor si Democraților pentru Europa|ALDE]] (USR), [[Partidul Popular European|PPE]] (PMP, FD)
| style="text-align:left;" | [[Renew Europe]] (USR), [[Grupul Partidului Popular European|PPE]] (PMP)
| style="text-align:right;" | 43
| style="text-align:right;" | 761.307
| style="text-align:right;" | 8,6%
| style="text-align:right;" | {{scădere}} 19,6%
| style="text-align:right;" | 3
| style="text-align:right;" | {{scădere}} 7
|-
| bgcolor=#339900 |
| style="text-align:left;" | [[Uniunea Democrată Maghiară din România]]
| style="text-align:left;" | [[Partidul Popular European|PPE]]
| style="text-align:left;" | [[Grupul Partidului Popular European|PPE]]
| style="text-align:right;" | 43
| style="text-align:right;" | 577.233
| style="text-align:right;" | 6,6%
| style="text-align:right;" | {{creștere}} 1,3%
| style="text-align:right;" | 2
| style="text-align:right;" | {{steady}} 0
|-
| bgcolor=#001c5f |
| style="text-align:left;" | [[S.O.S. România]]
| style="text-align:left;" | [[Partidul Identitate și Democrație|ID]] (''Intenție de aderare'')
| style="text-align:left;" | —
| style="text-align:right;" | 43
| style="text-align:right;" | 445.591
| style="text-align:right;" | 5,04%
| style="text-align:right;" | ''Nou''
| style="text-align:right;" | 2
| style="text-align:right;" | {{creștere}} 2
|-
| bgcolor=#c40075 |
| style="text-align:left;" | [[Reînnoim Proiectul European al României]]
| style="text-align:left;" | —
| style="text-align:left;" | [[Renew Europe]]
| style="text-align:right;" | 43
| style="text-align:right;" | 324.827
| style="text-align:right;" | 3,67%
| style="text-align:right;" | ''Nou''
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | {{scădere}} 5
|-
| bgcolor=#DDDDDD |
| style="text-align:left;" | [[Politician independent|Candidat independent]]: [[Nicolae Ștefănuță]]
| style="text-align:left;" | —
| style="text-align:left;" | —
| style="text-align:right;" | 1
| style="text-align:right;" | 269.448
| style="text-align:right;" | 3,05%
| style="text-align:right;" | {{creștere}} 3,05%
| style="text-align:right;" | 1
| style="text-align:right;" | {{creștere}} 1
|-
| bgcolor=#DDDDDD |
| style="text-align:left;" | [[Politician independent|Candidat independent]]: [[Vlad Gheorghe]]
| style="text-align:left;" | —
| style="text-align:left;" | —
| style="text-align:right;" | 1
| style="text-align:right;" | 217.558
| style="text-align:right;" | 2,46%
| style="text-align:right;" | {{creștere}} 2,46%
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | {{scădere}} 1
|-
| bgcolor=#91daff |
| style="text-align:left;" | [[Partidul Diaspora Unită]]
| style="text-align:left;" | —
| style="text-align:left;" | —
| style="text-align:right;" | 31
| style="text-align:right;" | 157.781
| style="text-align:right;" | 1,78%
| style="text-align:right;" | ''Nou''
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | {{steady}} 0
|-
| bgcolor=#0066B6 |
| style="text-align:left;" | [[Partidul Umanist Social Liberal]]
| style="text-align:left;" | — 
| style="text-align:left;" | [[Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților|S&D]]
| style="text-align:right;" | 43
| style="text-align:right;" | 129,723
| style="text-align:right;" | 1,47%
| style="text-align:right;" | ''Nou''
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | {{steady}} 0
|-
| bgcolor=#DDDDDD |
| style="text-align:left;" | [[Politician independent|Candidat independent]]: [[Dumitru-Silvestru Șoșoacă]]
| style="text-align:left;" | —
| style="text-align:left;" | —
| style="text-align:right;" | 1
| style="text-align:right;" | 79,677
| style="text-align:right;" | 0,94%
| style="text-align:right;" | ''Nou''
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | {{steady}} 0
|-
| bgcolor=#000000 |
| style="text-align:left;" | [[Partidul Patrioților]]
| style="text-align:left;" | —
| style="text-align:left;" | —
| style="text-align:right;" | 30
| style="text-align:right;" | 64,644
| style="text-align:right;" | 0,73%
| style="text-align:right;" | ''Nou''
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | {{steady}} 0
|-
| bgcolor=#003ed7 |
| style="text-align:left;" | [[Partidul România Mare]]
| style="text-align:left;" | —
| style="text-align:left;" | —
| style="text-align:right;" | 43
| style="text-align:right;" | 58,546
| style="text-align:right;" | 0,66%
| style="text-align:right;" | {{creștere}} 0,66%
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | {{steady}} 0
|-
| bgcolor=#DDDDDD |
| style="text-align:left;" | [[Politician independent|Candidat independent]]: [[Paula-Marinela Pîrvănescu]]
| style="text-align:left;" | —
| style="text-align:left;" | —
| style="text-align:right;" | 1
| style="text-align:right;" | 50,348
| style="text-align:right;" | 0,57%
| style="text-align:right;" | ''Nou''
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | {{steady}} 0
|-
| bgcolor=#00519E |
| style="text-align:left;" | [[Partidul Alternativa Dreaptă]]
| style="text-align:left;" | [[Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni|CRE]]
| style="text-align:left;" | —
| style="text-align:right;" | 42
| style="text-align:right;" | 39,542
| style="text-align:right;" | 0,45%
| style="text-align:right;" | ''Nou''
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | {{steady}} 0
|-
| bgcolor=#7a0808 |
| style="text-align:left;" | [[Alianța România Socialistă]]
| style="text-align:left;" | [[Partidul Stângii Europene|PEL]]
| style="text-align:left;" | —
| style="text-align:right;" | 43
| style="text-align:right;" | 36.760
| style="text-align:right;" | 0,42%
| style="text-align:right;" | ''Nou''
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | {{steady}} 0
|-
| style="text-align:left;" colspan="4" | '''Total''': 
! style="text-align:right;" | 494
! style="text-align:right;" | 9.439.644
! style="text-align:right;" |  100%
! style="text-align:right;" | {{creștere}} 1.35pp
! style="text-align:right;" | 33
! style="text-align:right;" | {{increase}}1
|-
| style="text-align:left;" colspan="11" | Sursă: [https://europarlamentare2024.bec.ro/ Biroul Electoral Central]
|}

=== Alegeri legislative ===

[[Alegeri parlamentare în România, 2020|Ultimele alegeri parlamentare]] au avul loc pe 6 decembrie 2020. În cele două tabele de mai jos sunt reprezentate rezultatele atât pentru Senat, cât și pentru Camera Deputaților:

==== Camera Deputaților ====

[[File:Romania Chamber of Deputies 2020.svg|thumb|300x300px|Distribuirea locurilor în [[Camera Deputaților din România|Camera Deputaților]] după alegerile din 6 decembrie:<br />
{{legend|#CC3333|PSD: 110 de locuri}}{{legend|#FFFF00|PNL: 93 de locuri}}{{legend|#00BFFF|USR PLUS: 55 de locuri}}{{Legend|gold|AUR: 33 de locuri}}{{legend|#126401|UDMR: 21 de locuri}}
{{legend|#000000|National minorities: 18 de locuri}}]]

{|class="wikitable" style="text-align: right"
! colspan="2" | Partid !! Voturi !! % !! Mandate !! +/– !! %
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|PSD}}" | 
| align="left" | [[Partidul Social Democrat (România)|Partidul Social Democrat]]
| 1.705.786 || 28,90 || 110 || –44 || 33,33
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|PNL}}" | 
| align="left" | [[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]]
| 1.486.402 || 25,18 || 93 || +24 || 28,18
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|USR}}" | 
| align="left" | [[USR PLUS|Alianța USR-PLUS]]
| 906.965 || 15,37 || 55 || +25 || 16,67
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|AUR}}" | 
| align="left" | [[Alianța pentru Unirea Românilor]]
| 535.831 || 9,08 || 33 || Nou || 10,00
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|UDMR}}" | 
| align="left" | [[Uniunea Democrată Maghiară din România]]
| 339.030 || 5,74 || 21 || 0 || 6,36
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|PMP}}" | 
| align="left" | [[Partidul Mișcarea Populară]]
| 284.502 || 4,82 || 0 || –18 || 
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|PRO}}" | 
| align="left" | [[PRO România]] [[Partidul Alianța Liberalilor și Democraților|Social-Liberal]]
| 241.272 || 4,09 || 0 || –21 || 
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|PER}}" | 
| align="left" | [[Partidul Ecologist Român]]
| 65.808 || 1,12 || 0 || 0 || 
|-
| 
| align="left" | [[Partidul Puterii Umaniste|Partidul Puterii Umaniste (social-liberal)]]
| 59.465 || 1,01 || 0 || 0 || 
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|PRM}}" | 
| align="left" | [[Partidul România Mare]]
| 32.655 || 0,55 || 0 || 0 || 
|-
| 
| align="left" | [[Alianța Renașterea Națională]]
| 21.662 || 0,37 || 0 || Nou || 
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|PV}}" | 
| align="left" | [[Partidul Verde (România)|Partidul Verde]]
| 20.615 || 0,35 || 0 || 0 || 
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|PSR}}" | 
| align="left" | [[Partidul Socialist Român]]
| 19.695 || 0,33 || 0 || 0 || 
|-
|
| align="left" | Valeriu Nicolae Ciolan (independent)                                 
|16.343
|0,28
|0
|Nou
|
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|PRPE}}" | 
| align="left" | [[Partida Romilor „Pro Europa”]]
| 14.525 || 0,25 || 1 || 0 || 0,30
|-
| 
| align="left" | [[Partidul Noua Românie]]
| 14.093 || 0,24 || 0 || 0 || 
|-
| 
| align="left" | [[Liga Albanezilor din România]]
| 9.031 || 0,15 || 1 || 0 || 0,30
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|FDGR}}" | 
| align="left" | [[Forumul Democrat al Germanilor din România]]
| 7.582 || 0,13 || 1 || 0 || 0,30
|-
| 
| align="left" | [[Asociația Macedonenilor din România]]
| 7.144 || 0,12 || 1 || 0 || 0,30
|-
| 
| align="left" | [[Uniunea Elenă din România]]
| 6.096 || 0,10 || 1 || 0 || 0,30
|-
| 
| align="left" | [[Uniunea Ucrainenilor din România]]
| 5.458 || 0,09 || 1 || 0 || 0,30
|-
| 
| align="left" | [[Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România]]
| 5.386 || 0,09 || 1 || 0 || 0,30
|-
| 
| align="left" | [[Comunitatea Rușilor Lipoveni din România]]
| 5.146 || 0,09 || 1 || 0 || 0,30
|-
| 
| align="left" | [[Uniunea Bulgară din Banat-România]]
| 4.853 || 0,08 || 1 || 0 || 0,30
|-
| 
| align="left" | [[Uniunea Sârbilor din România]]
| 4.692 || 0,08 || 1 || 0 || 0,30
|-
| 
| align="left" | [[Asociația Italienilor din România]]
| 4.170 || 0,07 || 1 || 0 || 0,30
|-
| 
| align="left" | [[Uniunea Armenilor din România]]
| 3.820 || 0,06 || 1 || 0 || 0,30
|-
| 
| align="left" | [[Uniunea Culturală a Rutenilor din România]]
| 3.779 || 0,06 || 1 || 0 || 0,30
|-
| 
| align="left" | [[Uniunea Polonezilor din România]]
| 3.751 || 0,06 || 1 || 0 || 0,30
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|ND}}" | 
| align="left" | [[Noua Dreaptă]]
| 3.552 || 0,06 || 0 || 0 || 
|-
| 
| align="left" | [[Uniunea Democrată Turcă din România]]
| 3.540 || 0,06 || 1 || 0 || 0,30
|-
| 
| align="left" | [[Federația Comunităților Evreiești din România]]
| 3.509 || 0,06 || 1 || 0 || 0,30
|-
| 
| align="left" | [[Uniunea Croaților din România]]
| 3.345 || 0,06 || 1 || 0 || 0,30
|-
| 
| align="left" | [[Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România]]
| 2.862 || 0,05 || 1 || Nou || 0,30
|-
| 
| align="left" | [[Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache]]
| 2.727 || 0,05 || 0 || Nou || 
|-
| 
| align="left" | [[Alternativa Dreaptă]]
| 2.005 || 0,03 || 0 || Nou || 
|-
| 
| align="left" | [[Partidul Social Democrat al Muncitorilor]]
| 1.912 || 0,03 || 0 || Nou || 
|-
| 
| align="left" | [[Partidul Națiunea Română]]
| 1.755 || 0,03 || 0 || 0 || 
|-
| 
| align="left" | [[Partidul Re:Start România]]
| 537 || 0,01 || 0 || Nou || 
|-
| 
| align="left" | [[Blocul Unității Naționale]]
| 293 || 0,00 || 0 || 0 || 
|-
| 
| align="left" | [[Partidul Comuniștilor (Nepeceriști)|Partidul Comuniștilor]]
| 213 || 0,00 || 0 || Nou || 
|-
| 
| align="left" | [[Partidul Forța Națională]]
| 148 || 0,00 || 0 || 0 || 
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|Independents}}" | 
| align="left" | Independenți
| 40.004 || 0,67 || 0 || 0 || 
|-
| colspan="2" align="left" | Voturi invalide/albe
| 155.815 ||  ||  ||  || 
|-
| colspan="2" align="left" | '''Total'''
| '''6.057.774''' || '''100''' || '''330''' || '''+1''' || '''100'''
|-
| colspan="2" align="left" | Votanți înregistrați/prezența
| 18.964.642 || 33,30 || ||  || 
|-
| colspan="7" align="left" | Sursa: Biroul Electoral Central<ref name="rez_fin_cd">{{cite web|title=PROCES-VERBAL privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaților|url=https://parlamentare2020.bec.ro/wp-content/uploads/2020/12/pv_1639.pdf|archiveurl=https://web.archive.org/web/20201218011119/https://parlamentare2020.bec.ro/wp-content/uploads/2020/12/pv_1639.pdf|publisher=Biroul Electoral Central|date=2020-12-17|accessdate=2020-12-18|archivedate=2020-12-18|dead-url=no}}</ref>
|}

==== Senat ====
[[File:Romania Senate 2020.svg|thumb|300x300px|Distribuirea locurilor în [[Senatul României]] după alegerile din 6 decembrie:<br />
{{legend|#CC3333|PSD: 47 de locuri}}{{legend|#FFFF00|PNL: 41 de locuri}}{{legend|#00BFFF|USR PLUS: 25 de locuri}}{{Legend|gold|AUR: 14 de locuri}}{{legend|#126401|UDMR: 9 de locuri}}]]

{|class="wikitable" style="text-align: right"
! colspan="2" | Partid !! Voturi !! % !! Mandate !! +/– !! %
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|PSD}}" | 
| align="left" | Partidul Social Democrat
| 1.732.289 || 29,32 || 47 || –20 || 34,56
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|PNL}}" | 
| align="left" | Partidul Național Liberal
| 1.511.227 || 25,58 || 41 || +11 || 30,18
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|USR}}" | 
| align="left" | Alianța USR-PLUS
| 936.864 || 15,86 || 25 || +12 || 18,38
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|AUR}}" | 
| align="left" | Alianța pentru Unirea Românilor
| 541.938 || 9,17 || 14 || Nou || 10,29
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|UDMR}}" | 
| align="left" | Uniunea Democrată Maghiară din România
| 348.262 || 5,89 || 9 || 0 || 6,62
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|PMP}}" | 
| align="left" | Partidul Mișcarea Populară
| 291.485 || 4,93 || 0 || –8 || 
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|PRO}}" | 
| align="left" | PRO România Social-Liberal
| 244.227 || 4,13 || 0 || –9 || 
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|PER}}" | 
| align="left" | Partidul Ecologist Român
| 78.656 || 1,33 || 0 || 0 || 
|-
| 
| align="left" | Partidul Puterii Umaniste (social-liberal)
| 70.536 || 1,19 || 0 || 0 || 
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|PRM}}" | 
| align="left" | Partidul România Mare
| 38.475 || 0,65 || 0 || 0 || 
|-
| 
| align="left" | Alianța Renașterea Națională
| 23.773 || 0,40 || 0 || Nou || 
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|PSR}}" | 
| align="left" | Partidul Socialist Român
| 23.094 || 0,39 || 0 || 0 || 
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|PV}}" | 
| align="left" | Partidul Verde
| 23.085 || 0,39 || 0 || 0 || 
|-
| 
| align="left" | Partidul Noua Românie
| 19.520 || 0,33 || 0 || 0 || 
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|Independents}}" | 
| align="left" | Ștefan Voloșeniuc (independent)
| 7.440 || 0,13 || 0 || 0 || 
|-
| style="background-color:{{Romanian politics/Partid colours|ND}}" | 
| align="left" | Noua Dreaptă
| 4.347 || 0,07 || 0 || 0 || 
|-
| 
| align="left" | Partidul Social Democrat al Muncitorilor
| 3.855 || 0,07 || 0 || Nou || 
|-
| 
| align="left" | Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache
| 2.803 || 0,05 || 0 || Nou || 
|-
| 
| align="left" | Alternativa Dreaptă
| 2.233 || 0,04 || 0 || Nou || 
|-
| 
| align="left" | Partidul Națiunea Română
| 2.061 || 0,03 || 0 || 0 || 
|-
| 
| align="left" | Partidul Comuniștilor
| 763 || 0,01 || 0 || Nou || 
|-
| 
| align="left" | Partidul Re:Start România
| 753 || 0,01 || 0 || Nou || 
|-
| 
| align="left" | Blocul Unității Naționale
| 410 || 0,01 || 0 || 0 || 
|-
| 
| align="left" | Partidul Forța Națională
| 268 || 0,00 || 0 || 0 || 
|-
| colspan="2" align="left" | Voturi invalide/albe
| 149.396 ||  ||  ||  || 
|-
| colspan="2" align="left" | '''Total'''
| '''5.908.364''' || '''100''' || '''136''' || '''0''' || '''100'''
|-
| colspan="2" align="left" | Votanți înregistrați/prezența
| 18.964.642 || 33,30 || ||  || 
|-
| colspan="7" align="left" | Sursa: Biroul Electoral Central<ref name="rez_fin_s">{{cite web|title=PROCES-VERBAL privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat|url=https://parlamentare2020.bec.ro/wp-content/uploads/2020/12/pv_1640.pdf|archiveurl=https://web.archive.org/web/20201218011236/https://parlamentare2020.bec.ro/wp-content/uploads/2020/12/pv_1640.pdf|publisher=Biroul Electoral Central|date=2020-12-17|accessdate=2020-12-18|archivedate=2020-12-18|dead-url=no}}</ref>
|}

=== Alegeri locale ===

{{Articol principal|Alegeri locale în România, 2020}}

Ultimele alegeri locale au avut loc pe 27 septembrie 2020.

{{electiontable}}
|-
|- style="background-color:#C9C9C9"
!style="background-color:#E9E9E9" align= center colspan=4 rowspan=2 |Partid
!style="background-color:#E9E9E9" align= center colspan=3 |Președinți de consilii județene
!style="background-color:#E9E9E9" align= center colspan=3 |Consilii județene
!style="background-color:#E9E9E9" align= center colspan=3 |Primari
!style="background-color:#E9E9E9" align= center colspan=3 |Consilii locale
|-
|- style="background-color:#C9C9C9"
!style="background-color:#E9E9E9" align= center |Voturi valabil exprimate
!style="background-color:#E9E9E9" align= center |%
!style="background-color:#E9E9E9" align= center |Mandate
!style="background-color:#E9E9E9" align= center |Voturi valabil exprimate
!style="background-color:#E9E9E9" align= center |%
!style="background-color:#E9E9E9" align= center |Mandate
!style="background-color:#E9E9E9" align= center |Voturi valabil exprimate
!style="background-color:#E9E9E9" align= center |%
!style="background-color:#E9E9E9" align= center |Mandate
!style="background-color:#E9E9E9" align= center |Voturi valabil exprimate
!style="background-color:#E9E9E9" align= center |%
!style="background-color:#E9E9E9" align= center |Mandate
|-
| {{Politica românească/culori partide/PNL}}|
| colspan = 3 align = left  | [[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]] (PNL) 
| style="text-align:right;" | 2.261.157
| style="text-align:right;" | 31,07
| style="text-align:right;" | '''17'''
| style="text-align:right;" | 2.212.904
| style="text-align:right;" | 30.76
| style="text-align:right;" | '''474'''
| style="text-align:right;" | 2.578.820
| style="text-align:right;" | 34,58
| style="text-align:right;" | '''1232'''
| style="text-align:right;" | 2.420.413
| style="text-align:right;" | 32,88
| style="text-align:right;" | '''14.182'''
|-
| {{Politica românească/culori partide/PSD}}|
| colspan = 3 align = left  | [[Partidul Social Democrat (România)|Partidul Social Democrat]] (PSD) 
| style="text-align:right;" | 1.663.399
| style="text-align:right;" | 22,86
| style="text-align:right;" | '''20'''
| style="text-align:right;" | 1.605.721
| style="text-align:right;" | 22,32
| style="text-align:right;" | '''362'''
| style="text-align:right;" | 2.262.791
| style="text-align:right;" | 30,34
| style="text-align:right;" | '''1362'''
| style="text-align:right;" | 2.090.777
| style="text-align:right;" | 28,40
| style="text-align:right;" | '''13.820'''
|-
| {{Politica românească/culori partide/USR}}|
| colspan = 3 align = left  | [[USR PLUS|Alianța USR-PLUS]] (USR-PLUS)
| style="text-align:right;" | 439.324
| style="text-align:right;" | 6,04
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | 478.659
| style="text-align:right;" | 6,65
| style="text-align:right;" | '''65'''
| style="text-align:right;" | 490.362
| style="text-align:right;" | 6,58
| style="text-align:right;" | '''28'''
| style="text-align:right;" | 504.563
| style="text-align:right;" | 6,85
| style="text-align:right;" | '''1.207'''
|-
| {{Politica românească/culori partide/PMP}}|
| colspan = 3 align = left  | [[Partidul Mișcarea Populară]] (PMP)
| style="text-align:right;" | 406.453
| style="text-align:right;" | 5,59
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | 423.147
| style="text-align:right;" | 5,88
| style="text-align:right;" | '''67'''
| style="text-align:right;" | 353.005
| style="text-align:right;" | 4,73
| style="text-align:right;" | '''50'''
| style="text-align:right;" | 420.791
| style="text-align:right;" | 5,72
| style="text-align:right;" | '''2.137'''
|-
| {{Politica românească/culori partide/UDMR}}|
| colspan = 3 align = left  | [[Uniunea Democrată Maghiară din România]] (UDMR/RMDSZ)
| style="text-align:right;" | 366.480
| style="text-align:right;" | 5,04
| style="text-align:right;" | '''4'''
| style="text-align:right;" | 379.924
| style="text-align:right;" | 5,28
| style="text-align:right;" | '''92'''
| style="text-align:right;" | 299.334
| style="text-align:right;" | 4,01
| style="text-align:right;" | '''199'''
| style="text-align:right;" | 362.442
| style="text-align:right;" | 4,92
| style="text-align:right;" | '''2.360'''
|-
| {{Politica românească/culori partide/PRO}}|
| colspan = 3 align = left  | [[PRO România]] (PRO)
| style="text-align:right;" | 318.131
| style="text-align:right;" | 4,37
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | 356.030
| style="text-align:right;" | 4,95
| style="text-align:right;" | '''56'''
| style="text-align:right;" | 331.878
| style="text-align:right;" | 4,45
| style="text-align:right;" | '''36'''
| style="text-align:right;" | 381.535
| style="text-align:right;" | 5,18
| style="text-align:right;" | '''1.885'''
|-
| {{Politica românească/culori partide/ALDE}}|
| colspan = 3 align = left  | [[Partidul Alianța Liberalilor și Democraților|Alianța Liberalilor și Democraților]] (ALDE) 
| style="text-align:right;" | 165.776
| style="text-align:right;" | 2,28
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | 209.411
| style="text-align:right;" | 2,91
| style="text-align:right;" | '''15'''
| style="text-align:right;" | 124.649
| style="text-align:right;" | 1,67
| style="text-align:right;" | '''15'''
| style="text-align:right;" | 189.665
| style="text-align:right;" | 2,58
| style="text-align:right;" | '''861'''
|-
| {{Politica românească/culori partide/PER}}|
| colspan = 3 align = left  | [[Partidul Ecologist Român]] (PER) 
| style="text-align:right;" | 107.178
| style="text-align:right;" | 1,47
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | 101.087
| style="text-align:right;" | 1,41
| style="text-align:right;" | '''5'''
| style="text-align:right;" | 96.386
| style="text-align:right;" | 1,29
| style="text-align:right;" | '''7'''
| style="text-align:right;" | 106.811
| style="text-align:right;" | 1,45
| style="text-align:right;" | '''374'''
|-
| {{Politica românească/culori partide/PV}}|
| colspan = 3 align = left  | [[Partidul Verde (România)|Partidul Verde]] (PV) 
| style="text-align:right;" | 61.419
| style="text-align:right;" | 0,84
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | 57.808
| style="text-align:right;" | 0,80
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | 30.142
| style="text-align:right;" | 0,40
| style="text-align:right;" | '''1'''
| style="text-align:right;" | 50.860
| style="text-align:right;" | 0,69 
| style="text-align:right;" | '''117'''
|-
! style="background:#FFA500;" | 
| colspan = 3 align = left  | [[Partidul Alianța pentru Unirea Românilor|Alianța pentru Unirea Românilor]] (AUR) 
| style="text-align:right;" | 56.286
| style="text-align:right;" | 0,77
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | 71.022
| style="text-align:right;" | 0,99
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | 21.876
| style="text-align:right;" | 0,29
| style="text-align:right;" | '''3'''
| style="text-align:right;" | 31.740
| style="text-align:right;" | 0,43
| style="text-align:right;" | '''79'''
|-
! style="background:#0066B6;" | 
| colspan = 3 align = left  | [[Partidul Puterii Umaniste]] (PPU) 
| style="text-align:right;" | 40.795
| style="text-align:right;" | 0,67
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | 48.578
| style="text-align:right;" | 0,68
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | 37.228
| style="text-align:right;" | 0,50
| style="text-align:right;" | '''2'''
| style="text-align:right;" | 46.489
| style="text-align:right;" | 0,63
| style="text-align:right;" | '''166'''
|- 
| {{Politica românească/culori partide/PRM}}|
| colspan = 3 align = left  | [[Partidul România Mare]] (PRM) 
| style="text-align:right;" | 20.659
| style="text-align:right;" | 0,28
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | 27.279
| style="text-align:right;" | 0,38
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | 6.817
| style="text-align:right;" | 0,09
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | 15.454
| style="text-align:right;" | 0,21
| style="text-align:right;" | '''31'''
|-
| {{Politica românească/culori partide/FDGR}}|
| colspan = 3 align = left  | [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR) 
| style="text-align:right;" | 20.592
| style="text-align:right;" | 0,28
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | 24.333
| style="text-align:right;" | 0,34
| style="text-align:right;" | '''5'''
| style="text-align:right;" | 27.501
| style="text-align:right;" | 0,37
| style="text-align:right;" | '''5'''
| style="text-align:right;" | 25.301
| style="text-align:right;" | 0,34
| style="text-align:right;" | '''68'''
|-
| {{Politica românească/culori partide/Independent}}|
| colspan = 3 align = left  | [[Listă de partide politice din România|Alianțe locale, alte partide și candidați independenți]]
| style="text-align:right;" | 1.349.747
| style="text-align:right;" | 18,55
| style="text-align:right;" | 0
| style="text-align:right;" | 1.198.082
| style="text-align:right;" | 16,65
| style="text-align:right;" | '''199'''
| style="text-align:right;" | 796.304
| style="text-align:right;" | 10,68
| style="text-align:right;" | '''236'''
| style="text-align:right;" | 714.977
| style="text-align:right;" | 9,71
| style="text-align:right;" | '''2613'''
|-
| align=left colspan = 4 | '''Total:''' 
| style="text-align:right;" | '''7.277.396'''
| style="text-align:right;" | '''100'''
| style="text-align:right;" | '''41'''
| style="text-align:right;" | '''7.193.985'''
| style="text-align:right;" | '''100'''
| style="text-align:right;" | '''1340'''
| style="text-align:right;" | '''7.457.093'''
| style="text-align:right;" | '''100'''
| style="text-align:right;" | '''3176'''
| style="text-align:right;" | '''7.361.818'''
| style="text-align:right;" | '''100'''
| style="text-align:right;" | '''39.900'''
|-
</li>
</ol>
|-
| style="text-align:left;" colspan=20 | Surse: [https://www.roaep.ro/prezentare/alegeri-locale-din-27-septembrie-2020-formulare-3/ Autoritatea Electorală Permanentă]
|}

== Din 1989 ==
România a făcut progrese în instituționalizarea [[Democrație|principiilor democratice]], a [[Libertăți civile|libertăților civile]] și a respectării [[Drepturile omului în România|drepturilor omului]] de la [[Revoluția Română din 1989|Revoluția Română din decembrie 1989]]. Unii politicieni români de astăzi sunt foști membri ai [[Partidul Comunist Român|Partidului Comunist Român]] (PCR). Deoarece apartenența la partid era o cerință pentru avansare înainte de 1989, mulți oameni s-au alăturat mai degrabă pentru a merge înainte decât din cauza convingerii ideologice; cu toate acestea, trecutul comunist al unor politicieni români rămâne extrem de controversat până în prezent.

=== 1990-1992 ===
[[File:RO B University square rally.jpg|thumb|right|Un miting anticomunist și anti-FSN în Piața Universității din București]]
[[File:Mineriad in early 1990 Bucharest Palatul Victoriei 5.tif|thumb|alt=Demonstration in front of large, square building|Februarie 1990: mineriadă care are loc lângă [[Palatul Victoria]] din București.]]

Partidul Comunist Român (PCR) a încetat oficial să existe după Revoluția Română din decembrie 1989. Un guvern interimar a preluat rapid mandatul începând cu sfârșitul lui decembrie 1989, format din membri ai [[Frontul Salvării Naționale|Frontului Salvării Naționale]] (FSN) și care avea să guverneze în cele din urmă România până în 1992. FSN a decis inițial să nu candideze la alegerile din 1990, dar ulterior și-a retras poziția inițială și a optat pentru participarea la [[Alegeri generale în România, 1990|alegerile generale din România din 1990]], având sprijinul deplin al presei de stat și a unei majorități covârșitoare a alegătorilor în timpul campaniei electorale, astfel câștigând în cele din urmă printr-o majoritate zdrobitoare.

Înainte de alegerile generale din România din 1990, peste 200 de noi partide politice au apărut imediat după 1989, majoritatea gravitând spre liderii lor, mai degrabă decât învârtindu-se în jurul unor programe politice sau agende [[Geopolitică|geopolitice]] cu drepturi depline. Cu toate acestea, toate partidele politice majore au susținut democrația și reformele pieței libere în diferite grade sau măsuri. Cel mai mare partid politic de departe, [[Frontul Salvării Naționale]] (FSN) de la guvernare, a propus reforme economice lente și prudente și o [[plasă de siguranță socială]].

În contrast puternic, principalele partide de opoziție, mai precis [[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]] (PNL) și [[Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat]] (PNȚ-CD), au favorizat reforme economice rapide și radicale, [[Privatizare|privatizarea]] imediată, precum și o reducere drastică sau chiar excluderea totală a foștilor membri ai Partidului Comunist (PCR) din viața politică publică românească.

La alegerile [[Alegeri prezidențiale în România, 1990|prezidențiale]] și [[Alegeri parlamentare în România, 1990|legislative]] din 1990, FSN și candidatul său la președinție, [[Ion Iliescu]], au câștigat cu o mare majoritate de voturi (67,02, respectiv 85,07 la sută). Cele mai puternice partide de opoziție din [[Senatul României|Senat]] au fost [[Uniunea Democrată Maghiară din România|Uniunea Democrată a Maghiarilor din România]] (UDMR/RMDSZ), cu 7,20 la sută, și [[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]] (PNL) cu 7,06 la sută, urmată de [[Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat]] (PNȚ-CD) cu doar 2,50 la sută și alte partide minore de centru-dreapta (de exemplu, Uniunea Liberală–Brătianu, Partidul Reconstrucției Naționale din România și Grupul Democrat de Centru).

După demiterea prim-ministrului FSN, [[Petre Roman]], cu câteva luni înainte de alegerile generale din 1992 (în urma unei [[Mineriada din 1991|Mineriade de la sfârșitul anului 1991]]), FSN s-a împărțit în două. Susținătorii președintelui Iliescu au format un nou partid politic, și anume [[Partidul Social Democrat (România)|Frontul Democrat al Salvării Naționale]] (FDSN) care ulterior se va transforma în PDSR și apoi în PSD, în timp ce susținătorii lui Roman și-au păstrat numele FSN (care se va transforma ulterior în [[Partidul Democrat Liberal (România)|PD]]).

=== 1992-1996 ===
[[File:Political_parties_in_Romania_after_1989_(2018).png|thumb|right|Organigramă care prezintă o listă detaliată a partidelor politice active în România din 1990, împreună cu secesiunile și fuziunile aferente acestora.]]

[[Alegeri locale în România, 1992|Alegerile locale]], [[Alegeri parlamentare în România, 1992|legislative]] și [[Alegeri prezidențiale în România, 1992|prezidențiale]] din 1992 au indicat o ruptură politică majoră între centrele urbane și mediul rural. Alegătorii din mediul rural, recunoscători pentru restaurarea majorității terenurilor agricole fermierilor, dar temându-se de schimbare, l-au favorizat puternic pe președintele [[Ion Iliescu|Iliescu]] și [[Partidul Social Democrat (România)|FDSN]]; electoratul urban a favorizat [[Convenția Democrată Română|CDR]] (o coaliție de mai multe partide – dintre care cele mai puternice au fost [[Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat|PNȚ-CD]] și [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] – și alte câteva organizații civice) și o reformă mai rapidă. Iliescu a câștigat cu ușurință realegerea dintr-un câmp de alți cinci candidați, iar FDSN a câștigat o majoritate relativă de mandate în ambele camere ale [[Parlamentul României|Parlamentului României]].

Odată cu CDR, al doilea grup parlamentar, reticent să participe la o coaliție de umiune națională, FDSN (acum PDSR) a format un guvern sub premierul și economistul [[Nicolae Văcăroiu]], cu sprijinul parlamentar din partea naționaliștilor din [[Partidul Unității Națiunii Române|Partidul Unității Naționale Române]] (PUNR) și [[Partidul România Mare]] (PRM), precum și de la [[Partidul Socialist al Muncii]] (PSM) de [[Extrema stângă|extremă stângă]] condus de fostul premier al PCR [[Ilie Verdeț]]. Viitoarea coaliție a fost etichetată de presă drept „[[Patrulaterul roșu|Patrulaterul Roșu]]”.

În ianuarie 1994, stabilitatea coaliției de guvernare a devenit problematică când PUNR a amenințat că își va retrage sprijinul dacă nu primește portofolii în guvern. După negocieri intense, doi membri PUNR au primit portofolii în guvern în guvernul Văcăroiu în luna august a aceluiași an. Luna următoare, ministrul Justiției în exercițiu a intrat și el în PUNR. Cu toate acestea, ulterior, PRM și PSM au părăsit coaliția în octombrie și, respectiv, decembrie 1995.

=== 1996-2000 ===

[[Alegeri locale în România, 1996|Alegerile locale din 1996]] au indicat o schimbare majoră în orientarea politică a electoratului român, partidele de opoziție măturând Bucureștiul și majoritatea orașelor mari din [[Transilvania]], [[Banat]], [[Bucovina]] și [[Dobrogea]]. Tendința a continuat și la [[Alegeri parlamentare în România, 1996|alegerile legislative]] și [[Alegeri prezidențiale în România, 1996|prezidențiale]] din acel an, când opoziția a dominat orașele și a făcut incursiuni puternice în zonele rurale dominate anterior de președintele Iliescu și PDSR (care a pierdut mulți alegători în circumscripțiile lor tradiționale bastion din afara Transilvaniei).

Campania partidelor din opoziție a subliniat necesitatea de a înlătura corupția și de a introduce reforme economice care să favorizeze liberalizarea și piața liberă. Acest mesaj a rezonat în rândul alegătorilor, rezultând o victorie istorică a coaliției CDR și alegerea lui [[Emil Constantinescu]] în funcția de președinte (parțial și din cauza morții lui [[Corneliu Coposu]]). Pentru a-și asigura majoritatea electorală, CDR a invitat [[Partidul Democrat Liberal (România)|Partidul Democrat]] (PD) condus atunci de [[Petre Roman]] (fostul FSN) precum și [[Uniunea Democrată Maghiară din România|UDMR]] (reprezentând [[Maghiarii din România|minoritatea maghiară]]) să se alăture guvernului. Deși în următorii patru ani România a avut patru prim-miniștri (dintre care unul dintre aceștia interimari, mai precis [[Gavril Dejeu]] de la PNȚCD precum și în ciuda fricțiunilor interne din marea coaliție de guvernare, unele generate de PD și fostul ministru al transporturilor Traian Băsescu, ceea ce a dus ulterior la căderea [[Guvernul Radu Vasile| guvernului Vasile]] în 1999, penultimul guvern CDR înainte de cel al lui Isărescu), partidele de guvernare și-au păstrat totuși larga formulă de coaliție și au inițiat o serie de reforme atât de necesare ceea ce a permis ulterior intrarea României în [[Uniunea Europeană]] și [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord]] (NATO/OTAN).

=== 2000-2004 ===
Constantinescu a declarat în 2000 că nu mai candidează pentru un al doilea mandat, susținând că sistemul l-a învins. Coaliția condusă de CDR cu noul său candidat [[Mugur Isărescu]] a pierdut primul tur al [[Alegeri prezidențiale în România, 2000|alegerilor prezidențiale din noiembrie 2000]], ca urmare a nemulțumirii populare față de luptele interne dintre partidele ce constituiau CDR din ultimii patru ani și a dificultăților economice aduse de reformele structurale. În turul doi, Ion Iliescu, candidând din nou în calitate de candidat al [[Partidul Social Democrat (România)|Partidului Social Democrat]] (PSD), a câștigat cu o marjă largă în fața contracandidatului [[Naționalism|naționalist]] al [[Partidul România Mare|Partidului România Mare]] (PRM), [[Corneliu Vadim Tudor]]. Ulterior, Iliescu l-a numit prim-ministru pe [[Adrian Năstase]]. În Parlament, [[Guvernul Adrian Năstase|guvernul PSD]] (ca și predecesorul său) s-a bazat pe sprijinul UDMR, care nu a intrat în guvern, ci a negociat pachete anuale de legislație și alte măsuri care favorizează etnicii maghiari din România (în esență printr-un acord de încredere și aprovizionare).

Năstase în cei patru ani în care a ocupat funcția de premier, a continuat politica externă pro-occidentală a guvernului precedent. Perioada sa a fost caracterizată de o stabilitate politică fără precedent în România post-comunistă și de o creștere economică consistentă. România a aderat la [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord|NATO]] în primăvara lui 2004 și a semnat un tratat de aderare la [[Uniunea Europeană|UE]] în 2007. Cu toate acestea, guvernul PSD a fost afectat de acuzații de corupție care ar fi factori importanți în eventuala sa înfrângere la alegerile [[Alegeri locale în România, 2004|locale]] și [[Alegeri prezidențiale în România, 2004|naționale din 2004]].

În septembrie 2003, [[Partidul Democrat Liberal (România)|Partidul Democrat]] (PD) și [[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]] (PNL) au format o alianță electorală, mai precis [[Alianța Dreptate și Adevăr (2003–2007)|Alianța Dreptate și Adevăr]] (DA) ca un bloc de opoziție față de guvernarea PSD. Alianța DA a fost de acord, printre alte măsuri, să voteze ca bloc în parlament și consiliile locale și să prezinte candidați comuni la alegerile naționale și locale. În octombrie 2003, țara a organizat un referendum cu privire la câteva modificări constituționale considerate necesare pentru aderarea la UE. Modificările au inclus prevederi care să permită străinilor să dețină terenuri în România și să modifice mandatul președintelui de la patru la cinci ani.

=== 2004-2008 ===
În 2004, [[Traian Băsescu]], liderul de atunci al [[Partidul Democrat Liberal (România)|Partidului Democrat]] (PD), a câștigat [[Alegeri prezidențiale în România, 2004|alegerile prezidențiale]] la limită. Ulterior, Băsescu l-a numit [[Prim-ministrul României|prim-ministru]] pe fostul lider național liberal [[Călin Popescu-Tăriceanu]]. Popescu-Tăriceanu a condus un guvern format din [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]], PD, [[Uniunea Democrată Maghiară din România|UDMR]] și [[Partidul Conservator (România, 1991–2015)|PC]] (cunoscut anterior ca Partidul Umanist Român sau PUR).<ref>{{Citat web|url=https://jurnalul.ro/vechiul-site/old-site/english-version/calin-popescu-tariceanu-gets-the-pm-job-54230.html|titlu=Calin Popescu Tariceanu Gets the PM Job|publisher=jurnalul.ro|accessdate=2022-09-19|limbă=Romanian}}</ref> Pentru a-și asigura o majoritate parlamentară, guvernul de coaliție s-a bazat pe sprijinul a 18 locuri parlamentare rezervate reprezentanților minorităților etnice.

Majoritatea restrânsă a guvernului în Parlament a dus la apeluri pentru alegeri anticipate. În iulie 2005, premierul Tăriceanu și-a exprimat intenția de a demisiona, determinând noi alegeri; apoi a dat înapoi, observând nevoia lui și a guvernului de a se concentra asupra eforturilor de ajutorare pentru inundațiile din vară. În primul său an, guvernul a fost testat și de o criză de ostatici rezolvată cu succes, care a implicat trei jurnaliști români răpiți în [[Irak]] și [[Gripă aviară|gripa aviară]] în mai multe părți ale țării, transmisă de păsările sălbatice care migrează din Asia.

Obiectivul primordial al guvernului a fost [[Integrarea României în Uniunea Europeană|aderarea României la Uniunea Europeană]] (UE), iar pe 1 ianuarie 2007 România a devenit al 26-lea membru al UE. Guvernul a menținut, de asemenea, relații bune cu [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]], semnând în decembrie 2005 un acord care să permită trupelor americane să se antreneze și să servească la mai multe unități militare românești. Băsescu și Tăriceanu s-au angajat să combată corupția la nivel înalt și să implementeze reforme mai ample pentru modernizarea sectoarelor precum sistemul judiciar și asistența medicală.

Pe 19 aprilie 2007, [[Parlamentul României]] l-a suspendat pe președintele Băsescu sub acuzația de comportament neconstituțional. Suspendarea, adoptată cu 322-108 de voturi, a deschis calea pentru un [[Referendumul pentru demiterea președintelui României, 2007|referendum național privind demiterea]],<ref>{{Citat web|url=https://www.ft.com/content/d3be5f1a-ee6e-11db-b5e9-000b5df10621|titlu=Subscribe to read {{!}} Financial Times|publisher=www.ft.com|accessdate=2022-09-19}}</ref> care a eșuat printr-un vot popular și ca atare Băsescu a fost repus în funcția de președinte.

=== 2008-2012 ===
[[Alegeri parlamentare în România, 2008|Alegerile parlamentare din noiembrie 2008]] nu au dat un câștigător clar, [[Partidul Social Democrat (România)|social-democrații]] (PSD) câștigând 33,9 la sută din voturi, [[Partidul Democrat Liberal (România)|liberal-democrații]] (PDL) de [[centru-dreapta]] ai președintelui [[Traian Băsescu]] obținând 32,34 la sută, iar [[Partidul Național Liberal (România)|național-liberalii]] (PNL) de la guvernare, au obținut 18,6 la sută. Liberal-democrații și social-democrații au format o coaliție după alegeri.<ref>{{Citat web|url=https://www.novinite.com/articles/99418/Romania+Election+Results+Show+Prospect+of+Tough+Coalition+Negotiations|titlu=Romania Election Results Show Prospect of Tough Coalition Negotiations - Novinite.com - Sofia News Agency|publisher=www.novinite.com|accessdate=2022-09-19}}</ref> Fostul premier [[Theodor Stolojan]] și-a retras candidatura la funcția de premier, iar președintele Băsescu l-a nominalizat premier pe [[Emil Boc]], președintele liberal-democraților.

Odată cu debutul [[Marea Recesiune|Marii Recesiuni]], scena politică românească a cunoscut tensiuni între [[Președintele României|președinte]] și [[Prim-ministrul României|premier]], pe de o parte, precum și între populația generală și tabăra politică, pe de altă parte. Tensiunile au escaladat odată cu o [[Criza politică din România din 2012|criză politică din 2012]] și o nouă încercare de a-l demite pe președintele Băsescu. La [[Referendumul pentru demiterea președintelui României, 2012|referendum]], peste 7,4 milioane de oameni (aproape 90 la sută) au susținut demiterea lui Băsescu din funcție. Cu toate acestea, [[Curtea Constituțională a României|Curtea Constituțională]] a invalidat referendumul pentru că majoritatea populației nu a votat (prezența la vot a fost de 46%); Băsescu a numit referendumul o lovitură de stat și a cerut publicului să-l boicoteze. Toate aceste evenimente au fost aspru criticate de personalitățile politice internaționale, în special de [[Cancelar federal al Germaniei|cancelarul german]] [[Angela Merkel]].<ref>{{Citat web|url=https://www.mediafax.ro/politic/angela-merkel-considera-inacceptabila-incalcarea-statului-de-drept-in-romania-9835221|titlu=Angela Merkel: Este inacceptabilă încălcarea statului de drept în România. Răspunsul lui Victor Ponta|publisher=Mediafax.ro|accessdate=2022-09-19|limbă=ro}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.mediafax.ro/politic/cronologie-2012-anul-razboiului-politic-declinul-popularitatii-lui-basescu-vehiculul-electoral-al-usl-10414246|titlu=CRONOLOGIE: 2012, anul războiului politic. Declinul popularității lui Băsescu - vehiculul electoral al USL|publisher=Mediafax.ro|accessdate=2022-09-19|limbă=ro}}</ref>

=== 2012-2016 ===

[[File:Biblioteca Nationala IMG 6855.JPG|thumb|right|Protest împotriva [[Roșia Montană Gold Corporation|Proiectului Roșia Montană]] la București în 2013, desfășurat în apropierea [[Biblioteca Națională a României|Bibliotecii Naționale a României]].]]
[[File:Universitatea Bucuresti IMG 6678.JPG|thumb|alt=Large demonstration, with many tricolor (vertical blue, gold and red) Romanian flags|Protestele din 2013 împotriva Proiectului Roșia Montană s-au transformat într-o mișcare socială antiguvernamentală.]]

[[Alegeri parlamentare în România, 2012|Alegerile legislative din 9 decembrie 2012]] au fost văzute de public ca o oportunitate de schimbare și de înlăturare a lui Băsescu. [[Uniunea Social-Liberală|Uniunea Social Liberală]] (USL) a primit o mare majoritate în [[Camera Deputaților din România|Camera Deputaților]] și [[Senatul României|Senat]] (60,07, respectiv 58,61 la sută din voturi) și un record de 395 de locuri. Noul premier, [[Victor Ponta]], a format rapid un guvern, dar eșecul de a adopta reforme a declanșat rapid un val de proteste împotriva unui guvern văzut ca neîndeplinind promisiunile din campania electorală din 2012. Alte două proiecte de interes național (forajul de șist și proiectul minier [[Roșia Montană, Alba|Roșia Montană]]) au declanșat mai multe [[Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană din 2013-prezent|proteste]]. Manifestațiile, inițial cu accent ecologic, au devenit proteste antiguvernamentale.

La începutul lui 2014, PNL s-a desprins de USL și a intrat în opoziție. Alături de PDL, PNL a format [[Alianța Creștin Liberală]] (ACL) pentru a susține candidatura lui [[Klaus Iohannis]] la Președinția României și a convenit ulterior asupra unei viitoare fuziuni care să păstreze numele Partidului Național Liberal (PNL). Iohannis a câștigat surprinzător în fața premierului de atunci Victor Ponta în turul doi al [[Alegeri prezidențiale în România, 2014|alegerilor prezidențiale din 2014]], cu o marjă de 54,43%.<ref>{{Citat web|url=http://www.theguardian.com/world/2014/nov/16/romania-klaus-iohannis-president|nume=Bucharest|prenume=Associated Press in|titlu=Klaus Iohannis wins Romanian presidential election|publisher=the Guardian|date=2014-11-16|accessdate=2022-09-19|limbă=en}}</ref> La acea vreme, [[Diaspora română|mulți alegători din străinătate]] erau pe drept supărați pentru că nu toturor li s-a dat dreptul de a vota, ceea ce a reprezentat unul dintre motivele cheie ale înfrângerii lui Ponta.

La sfârșitul anului 2015, o altă [[Protestele din România din 2015|serie de proteste la nivel național]] a determinat, în cele din urmă, demisia premierului Victor Ponta. La scurt timp după aceea, președintele Iohannis l-a numit prim-ministru pe [[Tehnocrație|tehnocratul]] [[Politician independent|independent]] de atunci [[Dacian Cioloș]],<ref>{{Citat web|url=https://www.euractiv.com/section/elections/news/ex-commissioner-dacian-ciolos-to-be-romania-s-next-pm/|nume=Gotev|prenume=Georgi|titlu=Ex-Commissioner Dacian Ciolos to be Romania’s next PM|publisher=www.euractiv.com|date=2015-11-05|accessdate=2022-09-19|limbă=en-GB}}</ref> care a condus un guvern la fel de independent-tehnocrat între sfârșitul anului 2015 și începutul lui 2017.

=== 2016-2020 ===

[[File:Protest against corruption - Bucharest 2017 - Piata Universitatii - 5.jpg|thumb|right|Protestul masiv anticorupție la București în ianuarie 2017 împotriva [[Guvernul Sorin Grindeanu|guvernului socialist PSD-ALDE]] de atunci, condus de fostul premier [[Sorin Grindeanu]].]]

[[Alegeri parlamentare în România, 2016|Alegerile legislative din 11 decembrie 2016]] au marcat o revenire previzibilă a [[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] ca formațiune majoră în [[Parlamentul României]], majoritatea sondajelor de opinie le-au dat un scor electoral de cel puțin 40%. Alături de [[Partidul Alianța Liberalilor și Democraților|ALDE]] (un grup majoritar divizat din PNL), PSD a format inițial o [[Guvernul Sorin Grindeanu|coaliție de guvernare]] sub premierul [[Sorin Grindeanu]].<ref>{{Citat web|url=https://www.aljazeera.com/news/2016/12/30/sorin-grindeanu-named-new-prime-minister|titlu=Romania names Grindeanu as prime minister|publisher=www.aljazeera.com|accessdate=2022-09-19|limbă=en}}</ref>

La începutul anului 2017, o serie de [[Protestele anticorupție din România din 2017–2019|proteste masive la nivel național]] (cele mai mari din istoria României) au cerut demisia lui Grindeanu și [[alegeri anticipate]] din cauza procedurii secrete a guvernului de a da o ordonanță de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală în noaptea de 31 ianuarie. Premierul, împreună cu întregul guvern, au refuzat să demisioneze, dar, cu toate acestea, au decis să retragă decretele care au declanșat protestele din 5 februarie, la apogeul protestelor.

Aproximativ patru luni mai târziu, între premierul Sorin Grindeanu și liderul PSD [[Liviu Dragnea]] au apărut tensiuni, care au avut ca rezultat pierderea sprijinului politic pentru guvern din partea coaliției PSD-ALDE. Premierul a refuzat să demisioneze, dar în cele din urmă a fost demis printr-o [[moțiune de cenzură]] adoptată de Parlament cu 241 de voturi (233 minim necesare).

Imediat după aceea, [[Mihai Tudose]] a fost propus de social-democrați pentru funcția de prim-ministru și a fost acceptat ulterior de președintele Iohannis.<ref>{{Citat web|url=https://www.dw.com/en/romanian-president-appoints-social-democrat-mihai-tudose-as-new-pm/a-39428518|nume=Welle (www.dw.com)|prenume=Deutsche|titlu=Romanian president appoints Social Democrat Mihai Tudose as new PM {{!}} DW {{!}} 26.06.2017|publisher=DW.COM|accessdate=2022-09-19|limbă=en-GB}}</ref> Cu toate acestea, imediat după 6 luni de guvernare, el și-a dat demisia din această funcție. În consecință, coaliția de guvernământ a nominalizat un nou candidat la funcția de premier, pe [[Viorica Dăncilă]], fost europarlamentar socialist în anii 2014–19 care a fost acceptată și de președintele statului. A fost și prima femeie care a ocupat funcția de premier al României.<ref>{{Citation|title=Romania to have first female prime minister, Viorica Dancila|date=2018-01-17|url=https://www.bbc.com/news/world-europe-42723492|work=BBC News|language=en-GB|access-date=2022-09-19}}</ref> Ulterior, pe 4 noiembrie 2019, după o moțiune de cenzură, guvernul minoritar PSD a fost înlocuit cu un guvern minoritar condus de Partidul Național Liberal sub [[Ludovic Orban]].<ref>{{Citat web|url=https://newsd.in/romania-opposition-leader-ludovic-orban-appointed-new-pm/|titlu=Romania opposition leader Ludovic Orban appointed new PM|publisher=Newsd.in|accessdate=2022-09-19|limbă=en}}</ref> Mai mult, în noiembrie 2019, președintele Klaus Iohannis a fost reales cu un scor covârșitor.<ref>{{Citat web|url=http://www.theguardian.com/world/2019/nov/24/romania-centrist-president-re-elected-by-a-landslide-klaus-iohannis|nume=France-Presse|prenume=Agence|titlu=Romanian centrist president re-elected by a landslide|publisher=the Guardian|date=2019-11-24|accessdate=2022-09-19|limbă=en}}</ref>

Pe tot parcursul acestei perioade de timp (adică cei doi ani între 2017 și 2019), care a fost marcată de haosul guvernamental produs de anterioara coaliție de guvernământ PSD-ALDE în ceea ce privește schimbarea premierilor, precum și intențiile lor de a schimba atât Codul Penal, cât și Codul de Procedură Penală, societatea românească a ieșit pe străzile [[București|Bucureștiului]] și a multor alte orașe mari ale țării în număr imens timp de peste 500 de zile consecutive pentru a se opune modificării acestor pachete de legi, cerând alegeri anticipate, precum și organizarea unui [[Referendumul pe tema justiției|referendum pe tema justiției]].<ref>{{citat web|url=https://www.libertatea.ro/stiri/cel-mai-mare-protest-fata-de-oug-13-anuntat-pentru-duminica-in-capitala-sunt-asteptati-1-000-000-de-oameni-1734405|nume=Eduard|titlu=UPDATE. A șasea zi de proteste, un nou record. Peste 500.000 de oameni au protestat în toată țara / FOTO&VIDEO|publisher=Libertatea|date=2017-02-05|accessdate=2022-09-19|limbă=ro}}</ref>

=== 2020-prezent ===
[[Alegeri locale în România, 2020|Alegerile locale din România din 2020]] care au avut loc pe 27 septembrie au fost câștigate de PNL. Cu toate acestea, pe 6 decembrie, PNL a ocupat locul al doilea la [[Alegeri parlamentare în România, 2020|alegerile legislative]]. Alegerile au fost câștigate de [[Partidul Social Democrat (România)|social-democrații]] din opoziție (PSD), care au ajuns pe primul loc. La scurt timp după ce au apărut rezultatele oficiale, Orban a demisionat din funcția de [[Prim-ministrul României|prim-ministru]] și a fost înlocuit de [[Nicolae Ciucă]] în funcția de prim-ministru interimar.<ref>{{Citation|title=Romanian PM Ludovic Orban resigns after poor election result|date=2020-12-07|url=https://www.bbc.com/news/world-europe-55222276|work=BBC News|language=en-GB|access-date=2022-09-19}}</ref> O surpriză a alegerilor parlamentare din 2020 a fost intrarea [[Alianța pentru Unirea Românilor|Alianței pentru Unirea Românilor]] (AUR) în parlament cu 9 la sută din voturi,<ref>{{Citat web|url=https://www.g4media.ro/surpriza-aur-partidul-cu-mesaj-anti-maghiar-anti-occidental-unionist-si-anti-masca-cine-sunt-liderii-partidului-george-simion-claudiu-tarziu-si-dan-tanasa.html|titlu=„Surpriza” AUR, partidul cu mesaj anti-maghiar, anti-occidental, unionist și anti-mască. Cine sunt liderii partidului: George Simion, Claudiu Târziu și Dan Tănasă|publisher=G4Media.ro|date=2020-12-07|accessdate=2022-09-19|limbă=ro-RO}}</ref> partid ce anterior la alegerile locale luase mai puțin de 1% din voturi.

Între timp, național-liberalii au trecut la negocierea formării unui guvern de coaliție alături de [[USR PLUS]] și [[Uniunea Democrată Maghiară din România|UDMR]] pentru o guvernare stabilă de [[centru-dreapta]] pentru următorii patru ani în România. Noul premier desemnat a fost așadar [[Florin Cîțu]], membru al [[Partidul Național Liberal (România)|Partidului Național Liberal]] (PNL), care a preluat funcția pe 23 decembrie 2020, după ce a format o coaliție tripartită, de centru-dreapta, formată din [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]], [[USR PLUS]] și [[Uniunea Democrată Maghiară din România]] (UDMR/RMDSZ).<ref>{{Citat web|url=https://www.politico.eu/article/florin-citu-romania-national-liberal-party-government-prime-minister/|titlu=Liberal Florin Cîțu put forward to be Romania’s next prime minister|publisher=POLITICO|date=2020-12-19|accessdate=2022-09-19|limbă=en-US}}</ref>

Ulterior, la începutul lunii septembrie 2021, USR PLUS a decis să iasă din [[Guvernul Florin Cîțu|Guvernul Cîțu]] și astfel alianța celor trei partide de centru-dreapta a fost desființată oficial. În plus, PNL, Iohannis și Cîțu au declanșat o [[Criza politică din România din 2021|criza politică majoră în 2021]], care a durat aproape trei luni și, în consecință, a cufundat țara într-o criză socială și economică uriașă, până când [[Nicolae Ciucă]] a fost investit prim-ministru împreună cu un guvern format din PNL, PSD și UDMR (cunoscut și sub numele de [[Coaliția Națională pentru România]]) la sfârșitul lunii noiembrie 2021.<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/parlamentul-se-intruneste-pentru-votul-de-investire-a-guvernului-nicolae-ciuca-1748869|titlu=Miniștrii Guvernului Nicolae Ciucă au depus jurământul la Cotroceni. Klaus Iohannis: A fost nevoie să se treacă peste multe orgolii|publisher=www.digi24.ro|accessdate=2022-09-19|limbă=ro}}</ref>

Chiar și după învestirea lui Ciucă, guvernarea catastrofală și puternic coruptă a PNL-PSD-UDMR a menținut țara într-o tulburare socială și economică imensă, lipsită de soluții și neputând afișa o viziune pentru o guvernare corectă atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung. De asemenea, de la investirea lui Ciucă care conduce [[Coaliția Națională pentru România|CNR]], România experimentează o derapare către [[autoritarism]] și [[Democrație iliberală|iliberalism]].<ref>{{Citation |date=2023-02-20 |author1=Sirbu, Laurentiu |publisher=Fanatik.ro |title=PNL și PSD împing România către un regim autoritar. Amendamentul surpriză din legea anti-ONG, folosit împotriva presei. „Ne ducem într-o direcție foarte periculoasă” |url=https://www.fanatik.ro/pnl-si-psd-imping-romania-catre-un-regim-autoritar-amendamentul-surpriza-din-legea-anti-ong-folosit-impotriva-presei-ne-ducem-intr-o-directie-foarte-periculoasa-20316603}}</ref><ref>{{Citation |date=2022-06-29 |publisher=G4Media.ro |title=Degradare accelerată și fără precedent a democrației în regimul Iohannis-Ciucă. România e redusă la tăcere, PNL se PSD-izează rapid |url=https://www.g4media.ro/degradare-accelerata-si-fara-precedent-a-democratiei-in-regimul-iohannis-ciuca-romania-e-redusa-la-tacere-pnl-se-psd-izeaza-rapid.html}}</ref><ref>{{Citation |title=Analiză {{!}} Riscul democrației iliberale în România. Umbra serviciilor, plagiat, presă plătită de partide și proiecte secrete |publisher=Europa Liberă România |url=https://romania.europalibera.org/a/riscul-democra%C8%9Biei-iliberale-in-romania-modelul-ungariei/31965186.html}}</ref><ref>{{Citation |publisher=BIHON |language=en |title=România iliberală? Va aduce coaliția PSD-PNL-UDMR reformele necesare sau se va îngriji doar de clientela politică? |url=https://www.bihon.ro/stirile-judetului-bihor/romania-iliberala-va-aduce-coalitia-psd-pnl-udmr-reformele-necesare-sau-se-va-ingriji-doar-de-clientela-politica-3868914/}}</ref><ref>{{Citation |publisher=epochtimes-romania.com |author1=Times, Epoch |title=Dragoș Tudorache, atac la adresa PNL și PSD: Au deschis un drum către iliberalism și capturarea statului {{!}} Epoch Times România |url=https://epochtimes-romania.com/news/dragos-tudorache-atac-la-adresa-pnl-si-psd-au-deschis-un-drum-catre-iliberalism-si-capturarea-statului---320769}}</ref>

În luna mai 2023, [[Sindicat|sindicatele]] din educație au declanșat o [[Greva profesorilor din România din 2023|grevă generală a profesorilor]] pentru a cere creșterea salariilor.<ref>{{Citat web|url=https://www.antena3.ro/actualitate/salariu-profesori-anunt-greva-generala-22-mai-674549.html|titlu=Salariile care determină profesorii să declanșeze greva generală. Cât câștigă cadrele didactice|publisher=www.antena3.ro|accessdate=2023-07-28|limbă=Romanian}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.europafm.ro/greva-generala-in-toata-tara-cele-mai-recente-negocieri-sindicate-guvern-au-esuat/|titlu=Grevă generală în toată țara. Cele mai recente negocieri sindicate-Guvern au eșuat|publisher=Europa FM|date=2023-05-22|accessdate=2023-07-28}}</ref> Greva a durat 3 săptămâni și în ciuda mai multor negocieri care au eșuat și au dus la continuarea grevei, în cele din urmă aceasta a fost suspendată, guvernul acceptând să majoreze cu 25% salariile, acordând anual sume de 1500 de lei pentru personalul didactic auxiliar, respectiv 500 de lei pentru personalul nedidactic până în 2027.<ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/educatie/criza-in-educatie-sindicalistii-decid-luni-daca-accepta-noua-oferta-a-guvernului-zdeocamdata-este-greva.html|titlu=DOCUMENT. Guvernul a adoptat ordonanța privind creșterea salariilor personalului din Educație. Sindicatele au oprit greva|publisher=Stirileprotv.ro|accessdate=2023-07-28|limbă=ro}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.antena3.ro/actualitate/profesori-renunta-greva-elevi-inapoi-clase-676987.html|titlu=Profesorii renunță la grevă {{!}} Elevii se întorc în clase în ultima săptămână de școală|publisher=www.antena3.ro|accessdate=2023-07-28|limbă=Romanian}}</ref>

În luna iunie 2023, Nicolae Ciucă a demisionat din funcția de premier pentru a declanșa rotativa guvernamentală conform protocolului semnat cu partenerii de coaliție PSD și UDMR.<ref>{{Citat web|url=https://www.g4media.ro/live-nicolae-ciuca-urmeaza-sa-si-anunte-demisia-din-functia-de-prim-ministru.html|nume=Câmpean|prenume=Ioana|titlu=BREAKING Nicolae Ciucă a demisionat din funcția de premier: A venit momentul în care îmi închei activitatea de prim-ministru al României / Ne-am propus ca până joi să avem noul guvern învestit|publisher=G4Media.ro|date=2023-06-12|accessdate=2023-07-28|limbă=ro-RO}}</ref> Pe 15 iunie 2023, [[Marcel Ciolacu]] a fost investit de către parlament în funcția de premier, noul guvern fiind alcătuit fără UDMR (care a refuzat să mai rămână în guvern ca urmare a eșuării negocierilor pentru anumite portofolii de miniștrii).<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/politica/live-text-or-cabinetul-ciolacu-merge-in-parlament-2275774.html|titlu=LIVETEXT {{!}} Cabinetul Ciolacu, învestit. Miniștrii au depus jurământul la Cotroceni. Prima ședință a noului Guvern, la ora 19.00|publisher=adevarul.ro|date=2023-06-15|accessdate=2023-07-28|limbă=ro}}</ref>

== Note explicative ==
{{notelist}}

== Note ==
<references />

== Bibliografie suplimentară ==
* ''Contribuții privind viața politică din România: evoluția formei de guvernămînt în istoria modernă și contemporană'', Ioan Scurtu, Editura științificǎ și enciclopedicǎ, 1988
* ''România, viața politică în documente'', Arhivele Statului din România, 1945
* ''Enciclopedia istoriei politice a României: 1859-2002'', [[Stelian Neagoe]], Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, 2003
* ''Oameni politici români - enciclopedie'', Stelian Neagoe, Editura Machiavelli, București, 2007 - [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/oameni-politici-romani-carte-de-istorie-si-de-invatatura-93104.html recenzie]
* ''Șefii de stat și de guvern ai României (1859 - 2003)'', Nicolae C. Nicolescu, Editura Meronia, București, 2003 - [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/in-varful-piramidei-puterii-de-ziarul-de-duminica-8980662 recenzie]
* ''Partidele politice din România, 1862-1994: enciclopedie'', Ion Alexandrescu, Editura Mediaprint, 1995
* ''Enciclopedia partidelor politice din România, 1859-2003'', Ioan Scurtu, Editura Meronia, Political parties, 2003
* ''Sistemul partidelor politice din România, 1919-1940'', Alexandru Gh. Savu, Editura științifiǎ și encilopedicǎ, 1976
* ''Dicționarul partidelor politice din România: 1989-2001'', Stan Stoica, Editura Meronia, 2001
* ''Partidele politice din România 1918-1940: programe și orientări doctrinare'', Gheorghe Sbârnă, Editura Sylvi, 2001
* ''Viața politică în România: Partidele politice. 1918-1921'', Mircea Mușat, Ion Ardeleanu, Editura politicƯa, 1971
* ''Viata Politica in Romania 1918-1921'', Mircea Mușat, Editura politică, 1976
* ''Viața politică în România, 1899-1910'', Mircea Iosa, Traian Lungu, Editura Politică, 1977
* ''Viața politică în România 1922-1928'', Mihail Rusenescu, Ioan Saizu, Editura Politică, 1979
* ''Din viața politică a României, 1926-1947: studiu critic privind istoria Partidului Național-Țărănesc'', Ioan Scurtu, Editura Științifică și Enciclopedică, 1983
* ''Nevoia schimbării: un deceniu de pluripartidism în România'', Alexandru Radu, Editura "Ion Cristoiu,", 2000
* ''Sistemul politic al Republicii Socialiste România: studii'', Manea Băbuț, Editura Politică, 1979
* ''Democrația la români: 1866-1938'', Ioan Scurtu, Ion Bulei, Editura Humanitas, 1990
* ''Istoria politică a României între anii 1944-1947: crestomația tranziției dintre două dictaturi'', Stelian Neagoe, Editura Noua Alternativă, 1996
* ''Doctrine politice în România secolului XX, Vol. 1'', Aristide Cioabă, Constantin Nica, Institutul de Teorie Socială, Editura Institutului de Teorie Socială, 2001

== Vezi și ==
* [[Alegeri în România]]
* [[Listă de partide politice din România]]
* [[Unirea Republicii Moldova cu România|Mișcarea pentru reunificarea României cu Moldova]]
* [[Relațiile externe ale României]]

{{Portal|Politică}}
{{Partide politice în România}}
{{Subiecte România 02}} 
{{Europa pe subiecte|Politica}}
{{Relațiile României}}

[[Categorie:Politica României| ]]