Poarta Brandenburg

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Poarta Brandenburg cu Quadriga

Poarta Brandenburg (în germană Brandenburger Tor) din Berlin este o poarta triumfala clasicista, care se afla pe flancul de vest al Pariser Platz din cartierul Mitte din Berlin. A fost construită ca o completare a bulevardului central Dorotheenstadt, strada Unter den Linden, în anii 1789-1793, la instrucțiunile regelui prusac Friedrich Wilhelm II, proiectat de Carl Gotthard Langhans. Sculptura încoronată a lui Quadriga este o lucrare după designul sculptorului Johann Gottfried Schadow. În partea de vest a Poarta Brandenburg sunt zonele verzi ale Marii Tiergarten, care sunt traversate de o linie dreaptă a străzii Unter den Linden din drumul din 17 iunie.

Poarta Brandenburg din piața Pariser Platz în cartierul Berlin-Mitte al Berlinului a fost construită între anii 1788-1791 de către Carl Gotthard Langhans. Este cel mai important simbol al orașului și concomitent simbol de stat de care sunt legate multe evenimente importante din istoria Berlinului, a Germaniei, a Europei și a lumii din secolul XX.

Clădirea este în stilul clasicismului timpuriu.

Constructia anterioara[modificare | modificare sursă]

Din secolul 18 si pana la mijlocul secolului 19 orasul era imprejmuit de un zid "vamal" care nu avea functii de aparare, rolul lui fiind de a controla accesul persoanelor si al marfurilor catre si dinspre Berlin. Accesul se facea prin mai multe porti care functionau ca puncte vamale, una dintre ele fiind asa numita Poarta Brandenburg. Numele vine de la faptul ca ea era situata pe drumul catre orasul Brandenburg an der Havel. Zidul si prima Poarta Brandenburg au fost construite in anii 1734-1735. Constructia initiala era in stil baroc si a fost edificata de arhitectul Johann Philipp Gerlach. Portile erau ancorate in doi piloni decorati in stil baroc cu pilastri si trofee. Alaturi exista si o intrare pietonala mai mica, decorata de asemenea cu vaze in stil baroc. In partea de sud a portii exista o cladire destinata garzii care pazea intrarea, iar in partea de nord o cladire pentru autoritatile vamale.

Constructia baroca a fost demolata in vara anului 1788.

Semnificatie[modificare | modificare sursă]

Noul edificiu era o expresie a idealurilor politice atat interne cat si externe, ale regelui Friedrich Wilhelms II. Prin realizarea constructiei dupa modelul portilor Propylaea prin care se face accesul pe Akropole catre templul Parthenon din Atena, Wilhelm II dorea sa se compare cu Pericle si sa transmita supusilor sai ca el este un lider care ar fi adus Prusiei o epoca de aur. Pericle a dus o dus o strategie inteligenta de aliante care a insemnat o perioada de pace si de stabilitate, pozitionand Atena ca principal lider al Ligii de la Delos. Friedrich Wilheml II voia sa fie perceput la fel, dupa ce in 1787 el pacificase prin razboi Republica Unita a Tarilor de Jos si impusese o alianta intre Prusia, Tarile de Jos si Marea Britanie.

Din acest motiv primul nume ales al portii a fost "Friedenstor" - "Poarta Pacii". Alaturi de Friederich Wilhelm II, sora lui, Wilhelmine von Oranien, care era conducator ereditar al Republicii Tarilor de Jos, trebuia sa fie celebrata ca aducatoare a pacii.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons-logo.svg Materiale media legate de Poarta Brandenburg la Wikimedia Commons