Plastilină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Un „curcubeu” de plastilină

Plastilina este un material plastic ușor modelabil, folosit, de obicei, în scop educativ.

Plastilina este alcătuită dintr-un amestec de caolin, substanțe grase din anumite rășini naturale sau sintetice, colorat cu diferiți pigmenți, pentru a conferi plastilinei o gamă largă de culori. Datorită proprietății sale non-uscare, este o optiune de material populară pentru animația stop-motion (utilizata inclusiv in câteva filme câștigătoare a premiului Oscar de către Nick Park). Numele de marcă a argilei este uneori menționat în muzica britanică, cum ar fi "plasticine porters" din piesa "Lucy in the Sky with the Diamonds" a lui Beatles, cântecele Oasis "Little James" și "Shakermaker", piesa Placebo "Plasticine".

Istoria[modificare | modificare sursă]

William Harbutt, profesor de artă din Bath, Anglia, a compus plastilina în 1897. Harbutt a dorit să obțină pentru studenții săi de sculptură o compoziție din lut dar care nu se usuce. El a creat un lut netoxic, steril, moale și maleabil care nu sa usucă fiind expus la aer.

Harbutt a primit un brevet pentru invenția sa în 1899, iar producția comercială a început într-o fabrică din Bathampton în 1900. Plastilina originală a fost de culoare gri. Inițial au fost produse patru culori pentru vânzare către public. Plastilina era populară în rândul copiilor, era folosită pe scară largă în școlile de predare a artei plastice și alte utilizări variate cum ar fi turnări pentru tencuieli și materiale plastice.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de plastilină