Vizualizare sursă pentru „Planetă minoră”

O '''planetă minoră''', sau '''planetă mică'''<ref>{{Citat web |url=http://basu.daneshlink.ir/Handler10.ashx?server=3&id=1572%2Fcore%2Fservices%2Faop-cambridge-core%2Fcontent%2Fview%2FD1CF0AC6744D24146A4640BFC97F0FDC%2FS174392130802382Xa.pdf%2Fcommission_20_position_and_motion_of_minor_planets_comets_and_satellites.pdf |accessdate=2022-07-17 |titlu=copie arhivă |archive-date=2022-05-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220522070207/http://basu.daneshlink.ir/Handler10.ashx?server=3&id=1572%2Fcore%2Fservices%2Faop-cambridge-core%2Fcontent%2Fview%2FD1CF0AC6744D24146A4640BFC97F0FDC%2FS174392130802382Xa.pdf%2Fcommission_20_position_and_motion_of_minor_planets_comets_and_satellites.pdf |dead-url=yes }}</ref>, este un obiect care orbitează în jurul [[Soare]]lui, dar nu răspunde criteriilor definiției unei [[Planetă|planete]] în sensul [[Uniunea Astronomică Internațională|Uniunii Astronomice Internaționale]] (care le distinge de cele 8 planete) și nu prezintă [[activitate cometară]] (fapt care le distinge de [[Cometă|comete]]). Privitor la acest ultim punct, se pot nota că sunt unele obiecte referențiate în același timp drept planetă minoră și drept cometă, prin faptul că au proprietăți intermediare. Planetele minore pot fi [[planetă pitică|planete pitice]], [[asteroid|asteroizi]], [[asteroizi troieni|troieni]], [[Centaur (planetoid)|centauri]], [[Centura Kuiper|obiecte din Centura Kuiper]] și alte [[obiect transneptunian|obiecte transneptuniene]].<ref>{{cite web|title=Unusual Minor Planets|url=http://www.minorplanetcenter.net/iau/lists/Unusual.html|publisher=Minor Planet Center|accessdate=23 December 2011}}</ref> Prima planeta minoră descoperită a fost [[1 Ceres]] în 1801. Orbitele a mai mult de 570.000 de obiecte au fost arhivate la [[Minor Planet Center]].<ref name=statistics>{{cite web|title=Minor Planet Statistics|publisher=Minor Planet Center|url=http://www.minorplanetcenter.net/iau/lists/ArchiveStatistics.html|accessdate=2011-02-26}}</ref>

[[Fișier:Solar sys.jpg|thumb|250px|Imagine artistică (scara nerespectată) care ilustreză prezența unor numeroase planete minore care gravitează între Marte și Jupiter ([[Centura de asteroizi|centura principală de asteroizi]]).]]
[[Fișier:Eros - PIA02923.jpg|thumb|250px|[[433 Eros]], [[asteroid care intersectează orbita Pământului]] fotografiat în 2000 de sonda [[NEAR Shoemaker]].]]
[[Fișier:Vesta full mosaic.jpg|thumb|250px|[[4 Vesta]], asteroid mare din [[Centura de asteroizi|centura principală]]. Imagine reconstituită informatic pornind de la mai multe fotografii luate de sonda [[Dawn (sondă spațială)|Dawn]], în 2011-2012.]]
[[Fișier:UltimaThule CA06 color 20190516.png|thumb|250px|[[486958 Arrokoth]], obiect din [[centura Kuiper]], fotografiat la [[1 ianuarie]] [[2019]] de sonda ''[[New Horizons]]''.]]

Urmând contextul, conceptul este uneori lărgit la alte [[Sistem planetar|sisteme planetare]], vezi [[Obiect interstelar|obiecte interstelare]] interpretate ca foste planete minore care au fost ejectate dintr-un sistem planetar.

Noțiunea de planetă minoră constituie noțiunea generică pentru a vorbi de [[Planetă pitică|planete pitice]], [[Asteroid|asteroizi]], [[Centaur (planetoid)|centauri]], [[Obiect transneptunian|obiecte transneptuniene]], obiecte din [[Norul lui Oort]] etc. Ea întreține legături strânse cu cele de [[Obiect mic din Sistemul Solar|obiecte mici]], de [[planetoid]] sau și de [[meteoroid]]. Frontierele dintre aceste diferite noțiuni variază urmând diferitele utilizări. A se vedea secțiunea [[#Terminologie și frontiera conceptului de planetă minoră|Terminologie]].

Distribuția planetelor minore în cadrul [[Sistemul Solar|Sistemului Solar]] nu este omogenă și este studiată prin noțiunea de grup de planete minore. Existența acestor grupuri decurge din fenomene dinamice (actuale sau trecute) inclusiv fenomene de [[Rezonanță orbitală|rezonanță]] cu planetele Sistemului Solar la originea zonelor de stabilitate sau, dimpotrivă, de instabilitate. Noțiunea de [[Familie de planete minore|familie]] descrie, și ea, seturi de obiecte care împărtășesc proprietăți orbitale similare, dar interpretate ca rezultate din fragmentarea unui obiect anterior în urma unei coliziuni.

[[Minor Planet Center]] (MPC) este organismul oficial însărcinat de Uniunea Astronomică Internațională (UAI) să centralizeze informațiile relative la observații, să dea referințe relative la noile obiecte și să administreze denumirile or provizorii sau definitive.

La data de 18 mai 2019<ref ="List" name="a1">Listă [http://www.minorplanetcenter.org/iau/lists/ArchiveStatistics.html ''MPC Archive Statistics / Orbits And Names''] consultată la 31 mai 2019.</ref>, MPC recenza {{nombre|794832|de planete}} minore, dintre care {{nombre|541128}} numerotate și {{nombre|21922}} denumite.

==Terminologie și frontiera conceptului de planetă minoră==
===Planetă minoră / planetoid / asteroid===
[[Fișier:William Herschel01.jpg|thumb|250px|Portret al lui [[William Herschel]] care a propus din 1802 termenul de  asteroid pentru a vorbi despre noua familie de obiecte începută de [[1 Ceres]] și [[2 Pallas]].]] 

Termenii [[asteroid]], [[planetoid]] și planetă minoră sunt foarte apropiați. Ei au coabitat timp îndelungat ca diferite alternative pentru a desemna aceleași obiecte astronomice.  Utilizările au u evoluat pe măsura descoperirilor care au arătat diversitatea acestor „mici planete”.

Termenul de „asteroid” a apărut la începutul [[Secolul al XIX-lea|secolului al XIX-lea]] și se referă la aspectul înstelat al asteroizilor observați cu telescopul. A rămas mult timp cel mai comun termen folosit pentru a desemna toate „planetele mici”. O utilizare din ce în ce mai frecventă urmărește să acorde acest rol termenului de „planetă minoră” și să distingă asteroizii și obiectele trans-neptuniene. (A se vedea secțiunea [[#Asteroizi și obiecte transneptuniene|Asteroizi și obiecte transneptuniene]]).

Termenul „planetoid” a apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea ca alternativă la termenul de asteroid, dar a rămas întotdeauna în utilizare mai puțin frecventă. Se folosește astăzi fie ca [[sinonim]] pentru planetă minoră, fie informal pentru a desemna planetele minore mari (cu toate acestea, această utilizare este contestată din [[2006]] de introducerea conceptului mai precis de [[planetă pitică]]).

Termenul „planetă minoră” este folosit de mult timp, însă a căpătat importanță mai ales după crearea, în 1947, a [[Minor Planet Center|Centrului Planetelor Minore]], organism oficial care depinde de [[Uniunea Astronomică Internațională]]. Este cel mai bine „normat” dintre cele trei, în sensul în care folosirea lui urmează această instituție. Tinde să devină termenul generic care permite distincția între asteroizi și [[Obiect transneptunian|obiecte transneptuniene]].

===Asteroizi și obiecte transneptuniene===
Până în [[anii 1980]], toți asteroizii descoperiți gravitau în [[Centura de asteroizi|centura principală]] sau în zone vecine ([[Asteroid care intersectează orbita Pământului |asteroizi care intersectează orbita Pământului]], [[Asteroid troian al lui Jupiter|troieni ai lui Jupiter]], câțiva [[Centaur (planetă minoră)|centauri]]). Noțiunea de asteroid era, prin urmare, relativ univocă. Descoperirile unor noi centauri apoi mai ales, începând din [[anii 1990]], a unor [[Obiect transneptunian|obiecte transneptuniene]] tot mai numeroase și mai îndepărtate, au zguduit noțiunea de asteroid. Două utilizări au intrat în concurență și continuă să coexiste:
* fie asteroidul rămâne un termen generic care desemnează toate corpurile care se rotesc în jurul Soarelui și care nu sunt nici planete, nici comete: asteroidul și planeta minoră sunt atunci sinonime, iar obiectele transneptuniene constituie o subclasă de asteroizi.
* fie asteroidul și obiectul transneptunian devin două clase foarte distincte, una pentru a vorbi despre obiecte interne ale Sistemului Solar (în special centura principală, troienii lui Jupiter, obiecte din apropierea Pământului), cealaltă pentru a vorbi despre obiecte externe (în special [[centura Kuiper]]), [[Discul împrăștiat|obiecte împrăștiate]] și [[Obiect detașat|detașate]], nori ipotetici ai lui [[Norul lui Hills|Hills]] și [[Norul lui Oort|Oort]]).

Până în prezent, nu există o definiție oficială care să decidă între aceste două opțiuni. Se observă, totuși, că al doilea termen tinde treptat să prevaleze, la fel ca și utilizarea din ce în ce mai frecventă a termenului „obiect”. Coabitarea celor două utilizări poate fi ilustrată prin cele două baze de date publice principale pe această temă: cea gestionată de [[Jet Propulsion Laboratory]] folosește prima variantă, în timp ce cea gestionată de [[Minor Planet Center]] o folosește pe a doua.

[[Fișier:Euler diagram of solar system bodies-fr.svg|250px|thumb|[[Diagramă Euler]] care ilustrează relațiile dintre diferitele tipuri de obiecte din Sistemul Solar.]]

===Planetă minoră / planetă pitică / obiect mic din Sistemul Solar===
{{Multiple image
 | direction = horizontal
 | width = 150
 | image1 = Ceres, Earth & Moon size comparison.jpg
 | alt1 = Tailles comparées de la Terre, la Lune et Cérès
 | caption1 = Mărimile comparate ale [[Pământ]]ului, [[Luna|Lunii]] și [[1 Ceres|Ceres]], cel mai mare asteroid din centura principală.
 | image2 = Eros, Vesta and Ceres size comparison.jpg
 | alt2 = Tailles comparées de Cérès, Vesta et Éros
 | caption2 = Mărimile comparate ale lui [[1 Ceres|Ceres]], [[4 Vesta|Vesta]] și [[433 Eros|Eros]], unul dintre cei mai mari asteroizi care intersectează orbita Pământului. 
}}
[[Fișier:EightTNOs-fr.png|250px|thumb|Mărimile comparate ale [[Pământ]]ului și ale unor mari [[Obiect transneptunian|obiecte transneptuniene]] (cu sateliții lor).]]
{{Articol principal|Planetă pitică|Obiect mic din Sistemul Solar}}

În afară de  [[1 Ceres|Ceres]] (cu [[diametru]]l de aproximativ {{formatnum:1000}} km), toți asteroizii descoperiți în secolele al XIX-lea și al XX-lea au un diametru mai mic de 600 km și deci clar mai mic decât cele ale lui [[Mercur (planetă)|Mercur]] (cu diametrul de {{formatnum:4880}} km) sau [[Pluto]], considerat atunci a noua planetă (cu diametrul de {{formatnum:2375}} de kilometri). Lucrurile s-au schimbat brusc între [[2002]] și [[2005]] odată cu descoperirile succesive a mai multor obiecte transneptuniene cu diametre care se apropie sau depășesc {{formatnum:1000}} km. Cel mai mare dintre ele, [[136199 Eris|Eris]], are o mărime comparabilă cu aceea a lui Pluto. Acest fapt a condus Uniunea Astronomică Internațională să [[Definiția planetelor conform UAI|clarifice în 2006]] distincția dintre [[Planetă|planete]], [[Planetă pitică|planete pitice]] și [[Obiect mic din Sistemul Solar|obiecte mici]].<ref name="UAI2006">{{lien web |langue=fr |url=https://www.iau.org/static/resolutions/Resolution_GA26-5-6_French.pdf |titre=Assemblée générale UAI 2006 : résolutions 5 et 6 |format=pdf |date= 24 august 2006 |auteur1=[[Union astronomique internationale]]}}</ref> Criteriul reținut nu este un criteriu al mărimii. O planetă verifică două criterii: a) este în echilibru hidostatic, forma sa fiind aproape [[Sferă|sferică]] (eventual [[Elipsă|elipsoidală]] din cauza rotației sale) și b) și-a ''măturat'' / ''curățat'' vecinătatea orbitei. O planetă pitică verifică primul criteriu, dar nu-l verifică pe al doilea. Un obiect mic nu respectă primul criteriu (și [[a priori]], nici pe al doilea).

Două situații pot fi distinse, după zona studiată a Sistemului Solar.

====Sistemul Solar Interior (până la Jupiter)====
Cu foarte  rare excepții, obiectele din această zonă prezintă caracteristicile tipice ale asteroizilor: diametru mai mic de 200 km, formă neregulată care caracterizează obiectele mici, compoziție internă nediferențiată, absența atmosferei... Principala excepție este [[1 Ceres|Ceres]] (cu diametrul de circa 1.000 km), recunoscută, în 2006, ca planetă pitică. Pe lângă forma sa în echilibru hidrostatic, are o compoziție internă diferențiată și o [[atmosferă]] fină de vapori de apă. [[2 Pallas|Pallas]], [[4 Vesta|Vesta]] și [[10 Hygiea|Hygiea]] sunt cei mai mari asteroizi din această zonă, după Ceres (cu diametre cuprinse între 400 și 550 km). Acestea nu au primit statutul de planetă pitică, dar pot prezenta proprietăți intermediare (formă parțial hidrostatică, început de diferențiere...)

====Sistemul Solar Exterior (dincolo de Jupiter)====
Patru [[Obiect transneptunian|obiecte transneptuniene]] sunt oficial recunoscute ca planete pitice: [[Pluto]], [[136199 Eris|Eris]], [[Makemake (planetă pitică)|Makemake]] și [[Haumea (planetă pitică)|Haumea]]. [[Lista planetelor posibil pitice|Alte obiecte]] respectă probabil criteriile pentru a fi considerate ca atare. Studii au arătat că numărul lor ar putea atinge mai multe sute printre obiectele transneptuniene<ref>Mike Brown, [http://web.gps.caltech.edu/~mbrown/dps.html#table "How many dwarf planets are there in the outer solar system?"], aducere la zi regulată după 1 noiembrie 2013, pe web.gps.caltech.edu/~mbrown/</ref>, echilibrul hidrostatic fiind susceptibil de a fi atins, în cazul corpurilor înghețate, la diametre mai mici de 500 km.

===Planete minore și meteoroizi===
{{Articol principal|Meteoroid}}

Definițiile uzuale (indiferent dacă este vorba despre asteroid, planetă minoră sau obiect mic) nu dau nicio limită inferioară a mărimii. În particular, definiția dată în 2006 de Uniunea Astronomică Internațională pentru [[Obiect mic din Sistemul Solar|obiect mic]] nu spune nimic despre acest punct. Această limită rezultă, prin urmare, în practică, de limita de detectare a planetelor minore referințiate, în mod progresiv, de către [[Minor Planet Center|Centrul Planetelor Minore]]. Această limită este astăzi de ordinul unui [[metru]] pentru [[Asteroid care intersectează orbita Pământului|asteroizii care intersectează orbita Pământului]]. 2011 CQ<sub>1</sub> este un exemplu de obiect cu diametrul de circa 1 metru, care a fost detectat în timpul trecerii acestuia în proximitatea Pământului și referențiat ca planetă minoră.

Paralel, comisia Uniunii Astronomice Internaționale însărcinată cu studiul [[meteor]]ilor și [[Meteorit|meteoriților]] a precizat, în [[1961]], noțiunea de [[meteoroid]]. Acest termen (introdus în secolul al XIX-lea) desemnează obiectele având o talie comparabilă cu cele care generează meteori (cunoscuți de publicul larg ca „stele căzătoare”!!) sau [[Bolid|bolizi]] când intră în atmosferă. Definiția a fost revăzută în [[2017]], între altele datorită evoluției limitelor detecției asteroizilor. Conform acestei definiții<ref>{{en icon}} {{lien web |langue=en |url=https://www.iau.org/static/science/scientific_bodies/commissions/f1/meteordefinitions_approved.pdf |titre=Definitions of terms in meteor astronomy |format=pdf |date= 30 aprilie 2017 |auteur1=Commission F1 de l'[[Union astronomique internationale]]}}</ref>, un meteoroid este un corp de dimensiuni cuprinse între aproximativ 30 de [[Micrometru (unitate)|micrometri]] și 1 metru. Acest lucru conduce indirect la propunerea de 1 metru ca limită de dimensiune pentru planetele minore. Sub 30 de micrometri, vorbim de [[praf]].

===Planete minore și comete===
{{Articol principal|Asteroid cometar|Cometă stinsă}}
[[Fișier:596 Scheila, 5 minute exposure, Dec. 12, 2010.jpg|thumb|250px|Asteroidul din centura principală [[596 Scheila]] prezentând o aparență cometară la 12 decembrie 2010. Această activitate a fost interpretată ca rezultatul unei coliziuni.]]

Contrar [[Cometă|cometelor]], planetele minore (asteroizi sau obiecte transneptuniene) nu prezintă [[activitate cometară]] (formare a unei coame sau a unei cozi) când trec la [[periheliu]]. Cu toate acestea, această distincție istorică a fost treptat contestată de descoperirile acumulate începând cu [[anii 1980]].

Câțiva asteroizi au fost observați cu activitate cometară, cum ar fi [[7968 Elst-Pizarro]] în centura principală sau centaurul [[2060 Chiron]]. Aceste obiecte, denumite [[Asteroid cometar|asteroizi activi]], sunt catalogate atât ca planetă minoră, cât și ca cometă.

Planetele minore aparținând categoriei [[Damocloid|damocloizilor]] sunt obiecte cu o orbită cu perioadă lungă și o [[Excentricitate orbitală|excentricitate]] puternică, la fel cum sunt [[Cometă periodică|cometele periodice]]. Pot fi [[Cometă stinsă|comete stinse]] (nuclee cometare care au devenit inactive).

Potrivit unui studiu publicat în revista ''[[Nature (revistă)|Nature]]'' în [[2009]], 20 % din obiectele din [[Centura de asteroizi|centura principală]] ar fi nuclee cometare.<ref>{{fr icon}} {{lien web|titre=Des comètes déguisées en astéroïdes|url=http://www.cieletespace.fr/evenement/3724_des-cometes-deguisees-en-asteroides|site=cieletespace.fr|année=2009|consulté le=16 februarie 2011|archivedate=2009-09-19|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090919020800/http://www.cieletespace.fr/evenement/3724_des-cometes-deguisees-en-asteroides}}.</ref> Aceste nuclee, provenind din [[Centura Kuiper]], ar fi fost propulsate spre Sistemul Solar Interior în timpul [[Marele bombardament târziu|Marelui bombardament târziu]] provocat îndeosebi de migrația lui [[Neptun]].

La [[22 ianuarie]] [[2014]], [[Agenția Spațială Europeană]] a anunțat prima detecție sigură a unor vapori de apă în atmosfera lui [[1 Ceres]], cel mai mare obiect din [[centura de asteroizi]].<ref name="KüppersO’Rourke2014">{{article|prénom1=Michael|nom1=Küppers|prénom2=Laurence|nom2=O’Rourke|prénom3=Dominique|nom3=Bockelée-Morvan|prénom4=Vladimir|nom4=Zakharov|titre=Localized sources of water vapour on the dwarf planet (1) Ceres|journal=Nature|volume=505|numéro=7484|année=2014|issn=0028-0836|doi=10.1038/nature12918|bibcode=2014Natur.505..525K|pages=525–527|nom5=Lee|prénom5=Seungwon|nom6=von Allmen|prénom6=Paul|nom7=Carry|prénom7=Benoît|nom8=Teyssier|prénom8=David|nom9=Marston|prénom9=Anthony|nom10=Müller|prénom10=Thomas|nom11=Crovisier|prénom11=Jacques|nom12=Barucci|prénom12=M. Antonietta|nom13=Moreno|prénom13=Raphael}}.</ref>

Detecția a fost realizată prin observațiile în [[Infraroșu#Sistemul divizat impus de ISO|infraroșu îndepărtat]] ale [[Telescop spațial|telescopului spațial]] [[Herschel (telescop spațial)|Herschel]].<ref name="NASA-20140122">{{lien web|nom1=Harrington|prénom1=J.D.|titre=Herschel Telescope Detects Water on Dwarf Planet - Release 14-021|url=http://www.nasa.gov/press/2014/january/herschel-telescope-detects-water-on-dwarf-planet|série=[[NASA]]|date=22 janvier 2014|consulté le=22 ianuarie 2014}}.</ref>

Această descoperire tinde să confirme prezența gheții pe suprafața lui Ceres. Potrivit unuia dintre oamenii de știință, acest lucru ilustrează din nou că „delimitarea dintre comete și asteroizi devine din ce în ce mai ''flu''.” <ref name="NASA-20140122" />

===Asteroizi capturați de planete===
Se crede că unii sateliți care orbitează planetele sunt de fapt asteroizi care au fost „capturați” de acele planete. Acesta este în special cazul unora dintre micii [[Satelit neregulat|sateliți neregulați]] ai celor patru planete exterioare. Aceste obiecte sunt clasificate ca sateliți și nu ca asteroizi sau planete minore.

==Istorie==
{{Articol principal|Asteroid#Istorie{{!}}Istorie pe pagina Asteroid|Centura Kuiper#Istoric{{!}}pe pagina Centura Kuiper|Norul lui Oort#Istoric{{!}}pe pagina Norul lui Oort}}

==Denumire==
{{Articol principal|Denumirea planetelor minore}}

Primele „planete mici” au fost desemnate pentru prima dată printr-un nume de zeitate și un [[simbol astronomic]] ([[Image:Ceres symbol (fixed width).svg|x20px]] pentru [[Ceres (zeiță)|Ceres]], [[Image:Pallas symbol (fixed width).svg|x20px]] pentru [[Pallas]], [[Image:Juno symbol (fixed width).svg|x20px]] pentru [[Iuno (mitologie)|Juno]] etc.), precum planetele din Sistemul Solar. În 1851, în fața numărului crescând de descoperiri, specialistul german [[Johann Franz Encke]] a luat decizia să înlocuiască aceste simboluri printr-o numerotație. În 1947, americanul [[Paul Herget]], director al [[Observatorul din Cincinnati|Observatorul din Cincinnati]], a fost însărcinat de [[Uniunea Astronomică Internațională]] să fondeze [[Minor Planet Center|Centrul Planetelor Minore]]. De atunci, [[denumirea planetelor minore]] este asigurată de acest centru.

Când orbita obiectului care pare a fi o nouă planetă minoră a fost determinată, obiectul primește o denumire provizorie constituită din anul descoperirii urmat de o literă care indică chenzina (jumătatea de lună) în timpul căreia s-a produs descoperirea, și o a doua literă care indică ordinea descoperirii în timpul acelei chenzine (litera I nu este utilizată). Dacă au fost descoperite mai mult de {{nombre|25|de obiecte}} în acea chenzină, se reîncepe alfabetul adăugând un număr care indică de câte ori a fost reutilizată a doua literă (exemplu: {{PM2|1998 FJ|74}}).

{| class="wikitable right" style="text-align:center"

|+Valori ale primei litere

|-

! scope="col" |Luna

! scope="col" | De la 1 la 15

! scope="col" | De la 16 la 31

|-

! scope="row" | Ianuarie

| A || B

|-

! scope="row" | Februarie

| C || D

|-

! scope="row" | Martie

| E || F

|-

! scope="row" | Aprilie

| G || H

|-

! scope="row" | Mai

| J || K

|-

! scope="row" | Iunie

| L || M

|-

! scope="row" | Iulie

| N || O

|-

! scope="row" | August

| P || Q

|-

! scope="row" | Septembrie

| R || S

|-

! scope="row" | Octombrie

| T || U

|-

! scope="row" | Noiembrie

| V || W

|-

! scope="row" | Decembrie

| X || Y

|}

După mai multe observații concordante, descoperirea este confirmată, iar planeta minoră primește o denumire definitivă constituită dintr-un număr permanent, notat între paranteze, urmat de denumirea sa provizorie (exemplu: (26308) 1998 SM165). Unele planete minore primesc apoi un nume care înlocuiește denumirea provizorie (exemplu: [[588 Achilles]] / (588) Achille). Primele planete minore au primit nume ale personajelor din [[mitologia greacă]] sau [[Mitologia romană|romană]], așa cum au primit planetele din Sistemul Solar și sateliții lor. Alte mitologii au fost apoi utilizate ([[Mitologia nordică|nordică]], [[Mitologia celtică|celtică]], [[Mitologia egipteană|egipteană]]...) precum și nume de locuri, prenume sau hipocoristice (diminutive), nume ale unor personaje fictive, ale unor artiști, oameni de știință, personalități din cele mai diverse medii, referințe la evenimente istorice.<ref>{{fr icon}} {{lien web|format=pdf|titre=Les noms des astéroïdes|url=http://articles.adsabs.harvard.edu/cgi-bin/nph-iarticle_query?1973LAstr..87..164C&amp;data_type=PDF_HIGH&amp;whole_paper=YES&amp;type=PRINTER&amp;filetype=.pdf|site=adsabs.harvard.edu|consulté le=25 februarie 2011}}.</ref> Sursele de inspirație pentru denumirea planetelor minore sunt de acum foarte variate. Din [[anii 1990]], ritmul descoperirilor este atât de mare încât planetele minore fără nume au devenit majoritare.

Planetele minore ale unor [[Lista grupurilor de planete minore|grupe orbitale]] au nume având o temă comună. De exemplu, [[Centaur (planetă minoră)|centaurii]] sunt denumiți după [[centaur]]ii din mitologie, [[Asteroid troian al lui Jupiter|troienii lui Jupiter]] după eroii din [[Războiul Troiei]], [[Troian neptunian|troienii lui Neptun]] după [[amazoane]].

==Baze de date și numărul planetelor minore referințiate==
===Baze de date===
Mai multe baze de date recenzează în totalitate sau parțial planete minore. Cele două mai importante sunt:
* '''MPC Database''': bază de date oficială adusă la zi de [[Minor Planet Center|Centrul Planetelor Minore]] (MPC), organism care depinde de [[Uniunea Astronomică Internațională]] (UAI);
* '''JPL Small-Body Database''': bază de date adusă la zi de [[Jet Propulsion Laboratory]] (JPL), organism care depinde de [[National Aeronautics and Space Administration|NASA]].

Cele două baze de date sunt publice și accesibile online.

===Numărul planetelor minore referințiate===
Până la data de 18 mai 2019,<ref group="List" name="a1" /> MPC recenzase {{nombre|794832|de planete}} minore, dintre care {{nombre|541128}} numerotate și {{nombre|21922}} denumite.

Viteza descoperirilor s-a accelerat în mod regulat ca efect al evoluțiilor tehnologice. Introducerea sistemelor automatizate a amplificat în plus fenomenul după [[anii 2000]] (a se vedea secțiunea [[#Metode de decție și analiză|Metode de detecție și analiză]]).

{| class="wikitable"
|+Evoluția numărului planetelor minore identificate
!
! width="10%" |1800
! width="10%" |1850
! width="10%" |1900
! width="10%" |1950
! width="10%" |2000<ref group="List" name="évol" />
! width="10%" |2018<ref group="List" name="évol" />
|-
!<small>Data informației de la MPC</small>
!
!
!
!
!<small>{{date-|11 decembrie}}</small>
!<small>{{date-|26 octombrie}}</small>
|-
!Numărul planetelor minore numerotate
| align="right" |{{Nombre|0}}
| align="right" |{{Nombre|13}}
| align="right" |{{Nombre|463}}
| align="right" |{{Nombre|1568}}
| align="right" |{{Nombre|19910}}
| align="right" |{{Nombre|523824}}
|-
!Increment
| align="right" |/
| align="right" |{{Nombre|13}}
| align="right" |{{Nombre|450}}
| align="right" |{{Nombre|1105}}
| align="right" |{{Nombre|18342}}
| align="right" |{{Nombre|503914}}
|}

{| class="wikitable"
|+Evoluția numărului planetelor minore identificate: detalii din perioada 1995-2020<ref group="List" name="évol">Lista [http://www.minorplanetcenter.org/iau/lists/ArchiveStatistics.html ''MPC Archive Statistics / Orbits And Names''] consultată la 26 februarie 2019.</ref>
!
! width="10%" |1995
! width="10%" |2000
! width="10%" |2005
! width="10%" |2010
! width="10%" |2015
! width="10%" |2018
|-
!<small>Data informației de la MPC</small>
!<small>{{date-|7 decembrie}}</small>
!<small>{{date-|11 decembrie}}</small>
!<small>{{date-|15 decembrie}}</small>
!<small>{{date-|28 noiembrie}}</small>
!<small>{{date-|25 decembrie}}</small>
!<small>{{date-|26 octombrie}}</small>
|-
!Numărul planetelor minore referințiate
| align="right" |{{Nombre|29039}}
| align="right" |{{Nombre|108066}}
| align="right" |{{Nombre|305224}}
| align="right" |{{Nombre|540573}}
| align="right" |{{Nombre|701660}}
| align="right" |{{Nombre|789069}}
|-
!Numărul planetelor minore numerotate
| align="right" |{{Nombre|6752}}
| align="right" |{{Nombre|19910}}
| align="right" |{{Nombre|120437}}
| align="right" |{{Nombre|257455}}
| align="right" |{{Nombre|455144}}
| align="right" |{{Nombre|523824}}
|-
!Numărul planetelor minore denumite
| align="right" |{{Nombre|4974}}
| align="right" |{{Nombre|7956}}
| align="right" |{{Nombre|12779}}
| align="right" |{{Nombre|16216}}
| align="right" |{{Nombre|19712}}
| align="right" |{{Nombre|21787}}
|-
!Increment pentru planetele minore numerotate
| align="right" |/
| align="right" |{{Nombre|13158}}
| align="right" |{{Nombre|100527}}
| align="right" |{{Nombre|137018}}
| align="right" |{{Nombre|197689}}
| align="right" |{{Nombre|68680}}
|}

[[Fișier:Minor planet count.svg|thumb|Evoluția numărului de asteroizi identificați între 1995 și 2018.|alt=|420x420px|centre]]

==Parametrii orbitali==
{{Multiple image
 | direction = vertical
 | width = 220
 | image1 = Orbite a q Q.png
 | alt1 = Parmètres a, q et Q
 | caption1 = Parametrii a, q și Q.
 | image2 = Orbite e.png
 | alt2 = Paramètre e (excentricité)
 | caption2 = Influența parametrului e excentricitate asupra formei și poziției orbitei relativ la Soare.
 | image3 = Orbite i.png
 | alt3 = Paramètre i (inclinaison)
 | caption3 = Parametrul i înclinație.
}}

În cele ce urmează, '''ua''' este notația [[Unitate astronomică|unității astronomice]], a cărei lungine corespunde cu distanța dintre Soare și Pământ (circa 150 de milioane de kilometri).

===Principalii parametri orbitali===
[[Orbită (astronomie)|Orbitele]] planetelor minore descriu [[Elipsă|elipse]] în jurul Soarelui. Asemenea orbite sunt descrise clasic prin 5 parametri numiți elemente orbitale. Primele două descriu forma și mărimea elipsei orbitale, ultimele trei descriu poziția sa unghiulară. Clasificările orbitale ale planetelor minore se sprijină îndeosebi pe parametrii a, e și i.

* a = '''[[semiaxa majoră]]''' (distanță în ua): semiaxa majoră este reprezentativă distanței medii la Soare.
* e = '''[[Excentricitate orbitală|excentricitate]]''' (coeficient de la 0 la 1): o excentricitate de 0 corespunde unui cerc; circ 75% dintre planetele minore au o excentricitate slabă {{nobr|(≤ 0,2)}} și o orbită mai mult sau mai puțin circulară; aproximati 550 au o excentricitate foarte puternică {{nobr|(≥ 0,8)}} și o orbită foarte alungită între care vreo 60 au o excentricitate mai mare de 0,95 (aprilie 2019<ref group="JPL">Consultată la 27 aprilie 2019 cu criteriile "asteroids" ({{nombre|794717}} de obiecte), "asteroids and e ≤ 0.2" ({{nombre|596047}} de obiecte), "asteroids and e >= 0.8" (557 de obiecte) și "asteroids and e >= 0.95" (67 de obiecte).</ref>)
* i = '''[[Înclinație orbitală|înclinație]]''' (unghi în grade): este vorba de înclinația în raport cu [[ecliptica]] (planul în care gravitează Pământul); circa 90% dintre planetele minore au o înclinație slabă {{nobr|(≤ 20°)}}; în jur de 230 au o înclinație puternică {{nobr|(≥ 60°)}} dintre care circa 100 sunt [[Asteroid retrograd|retrograzi]] cu {{nobr|i > 90°}} (aprilie 2019<ref group="JPL">Consultată la 27 aprilie 2019 cu criteriile "asteroids" ({{nombre|794717}} de obiecte), "asteroids and i ≤ 20" ({{nombre|737298}} de obiecte), "asteroids and i >= 60" (233 de obiecte) și "asteroids and i > 90" (104 obiecte).</ref>)
* ω = '''[[Argumentul periastrului|argumentul periheliului]]''' (unghi în grade)
* Ω = '''[[longitudinea nodului ascendent]]''' (unghi în grade)

Alți doi parametri orbitali sunt folosiți în mod curent, îndeosebi pentru studierea fenomenelor de întretăiere a orbitelor. Cei patru parametri a, e, q și Q sunt [[Redundanță|redundanți]]: cunoașterea a doi dintre ei poate permite aflarea celorlalți doi.

* q = '''distanța la periheliu''' (distanță în ua): distanța la Soare în punctul cel mai apropiat ([[periheliu]])
* Q = '''distanța la afeliu''' (distanță în ua): distanța la Soare în punctul cel mai îndepărtat ([[afeliu]]).

===Parametrii legați de mișcarea planetei minore pe orbita sa===
* P = '''[[Perioadă sinodică|perioadă]]''' (durată în ani): timpul necesar planetei minore pentru a face o revoluție completă în jurul Soarelui; perioadele celor mai îndepărtate obiecte transneptuniene pot depăși {{formatnum:50000}} de ani. (aprilie 2019)<ref group="MPC">Consultată la 27 aprilie 2019 cu criteriul "Period Min 50000" (3 obiecte: {{PM1|2012 DR|30}}, {{PM1|2014 FE|72}} și {{PM1|2017 MB|7}}).</ref>)
* n = '''[[viteză unghiulară medie reală]]''' (viteză unghiulară în °/zi) = 360/P
* t<sub>0</sub> = '''[[Epocă (astronomie)|epocă]]''' (dată): dată de referință care permite calcularea poziției actuale a planetei minore pe orbită; epoca asociată fiecărei planete minore este adusă la zi în mod regulat în bazele de date oficiale
* M<sub>0</sub> (sau M în bazele de date) = '''[[anomalie medie]]''' '''la epocă''' (unghi în grade): poziția obiectului pe orbită la data de referință t<sub>0</sub> (epocă)

Poziția obiectului la un moment t poate fi dată de [[Anomalie medie|anomalia medie]] (M = M<sub>0</sub> + n(t-t<sub>0</sub>)), [[anomalie excentrică|anomalia excentrică]] sau [[anomalie adevărată|anomalia adevărată]].

===Elemente orbitale proprii===
Perturbații tinde să modifice cu încetul orbita planetelor minore. Aceste perturbații sunt datorate îndeosebi atracției gravitaționale a planetelor. Ele influențează toate elementele orbitale, inclusiv a, e și i.

Aceste evoluții sunt la originea distincției dintre '''elementele orbitale osculatoare''' (cele date în general, care descriu bine mișcarea curentă, dar fluctuează în timp) și '''elementele orbitale proprii''' (independente de aceste fluctuații). Aceștia sunt parametrii specifici care fac posibilă identificarea familiilor de asteroizi (rezultate în urma coliziunilor) în centura principală.

===Alți parametri===
* T<sub>P</sub> = '''[[parametrul lui Tisserand]]''' în raport cu o planetă P (parametru fără dimensiuni): parametru complex (calculat pornind de la parametrii a/a<sub>P</sub>, e și i) care caracterizează influența gravitațională a planetei P asupra planetei minore; acest parametru decurge din teoria [[Problema a N corpuri|problemei a 3 corpuri]] (aici Soarele, planeta P, planeta minoră); parametrii T<sub>J</sub> și T<sub>N</sub> în raport cu Jupiter și cu Neptun sunt de exemplu utilizați pentru caracterizarea unor [[Lista grupurilor de planete minore|grupuri orbitale]] așa cum sunt [[Damocloid|damocloizii]], [[Centaur (planetă minoră)|centaurii]], [[Discul împrăștiat|obiectele împrăștiate]] sau [[Obiect detașat|obiectele detașate]];
* '''DMIO-T''' (sau mai adesea '''E-MOID''' din engleză) (distanță în ua): [[Distanță Minimă de Intersecție cu o Orbită|'''D'''istanță '''M'''inimă de '''I'''ntersecție cu o '''O'''rbită]] [[Terra|'''T'''erestră]] (DMIO-T) caracterizează riscul de coliziune cu Pământul; parametri comparabili există și pentru celelalte planete ale Sistemului Solar.

==Note==
{{listănote|2}}

==Vezi și==
* [[Listă de planete minore]]
* [[Lista descoperitorilor de planete minore]]
{{Sistemul solar}}

[[Categorie:Planete minore|*]]