Vizualizare sursă pentru „Pasăre”

{{Taxobox
| name = Păsări
| fossil_range = <br />{{fossilrange|72|0|[[Cretacic târziu]] – [[Holocen|prezent]],<ref name="kuhl2020">H Kuhl, C Frankl-Vilches, A Bakker, G Mayr, G Nikolaus, S T Boerno, S Klages, B Timmermann, M Gahr (2020) [https://academic.oup.com/mbe/advance-article/doi/10.1093/molbev/msaa191/5891114 An unbiased molecular approach using 3'UTRs resolves the avian family-level tree of life]. ''Molecular Biology and Evolution''. https://doi.org/10.1093/molbev/msaa191</ref> 72–0 milioane de ani| | earliest=160.8}}
| image = Bird Diversity 2013.png
| regnum = [[Animalia]]
| phylum = [[Chordata]]
| superclassis = [[Tetrapoda]]
| classis = '''Aves'''
| classis_autoritate = [[Carl Linnaeus|Linnaeus]], 1758<ref>{{cite web| url= http://taxonomicon.taxonomy.nl/TaxonTree.aspx?id=80129&tree=0.1| title=Systema Naturae 2000 / Classification, Class Aves | access-date=11 June 2012 | last=Brands | first=Sheila | date=14 August 2008 | work=Project: The Taxonomicon }}</ref>
| subdivision_ranks = [[Clasă (biologie)|Subclase]]
| subdivision = *{{extinct}} [[Archaeornithes]] 
*{{extinct}} [[Enantiornithes]]
*{{extinct}} [[Hesperornithes]]
*{{extinct}} [[Ichthyornithes]]
*[[Neornithes]]
}}
'''Păsările''' (din [[latină]] ''passer'' „vrabie“<ref>{{Citation | url=https://www.online-latin-dictionary.com/latin-english-dictionary.php?parola=passer+| title=Online Latin Dictionary - Latin - English| newspaper=Online-latin-dictionary.com| }}</ref>) sunt un grup de [[vertebrate]] cu sânge cald care constituie [[clasă (biologie)|clasa]] '''Aves''', grup caracterizat prin pene, cioc fără dinți, o înaltă rată metabolică, o inimă cu patru compartimente, se reproduc prin ouă și au un schelet puternic dar ușor. Păsările trăiesc în întreaga lume și au o dimensiune de la 5,5 cm ([[colibri-albină|colibriul-albină]]) până la 2,8 m ([[struț|struțul]]). Există aproximativ zece mii de specii vii, dintre care mai mult de jumătate sunt cântătoare. Păsările au aripi a căror dezvoltare variază în funcție de specie; singurele grupuri cunoscute fără aripi sunt păsările [[Extincție|dispărute]] [[moa]] și [[pasărea-elefant]]. Aripile, care au evoluat de la membrele anterioare, au dat păsărilor capacitatea de a zbura, deși la unele păsări, evoluția ulterioară a dus la pierderea zborului, inclusiv la [[ratitae]], [[pinguin]]i și diverse specii insulare [[Endemism|endemice]]. Sistemul digestive și sistemul respirator ale păsărilor sunt, de asemenea, adaptate în mod unic pentru zbor. Unele specii de păsări din mediul acvatic, în special păsările marine și unele păsări de apă, au evoluat în continuare pentru înot.

Păsările sunt un grup de [[dinozaur]]i teropozi cu pene și constituie singurii dinozauri vii. La fel, păsările sunt considerate reptile în sensul cladistic modern al termenului, iar rudele lor cele mai apropiate în viață sunt [[crocodilia|crocodilienii]]. Păsările sunt descendenți ai [[avialae]] primitivi (ai căror membri includ ''[[Archaeopteryx]]'') care au apărut pentru prima dată în urmă cu aproximativ 160 de milioane de ani în China. Conform dovezilor [[ADN]], păsările moderne ('''Neornithes''') au evoluat în [[Cretacic]]ul mijlociu până în Cretacicul târziu și s-au diversificat dramatic în jurul perioadei de [[Extincția Cretacic–Paleogen|extincție din Cretacic-Paleogen]], acum 66 de milioane de ani, care a ucis [[pterozaur]]ii și toți dinozaurii non-aviari.

Comunicarea dintre păsări este variabilă și poate implica indicii vizuale, apeluri și cântece. Unele emit o mare diversitate de sunete și se remarcă prin inteligența lor și prin capacitatea de transmitere culturală a cunoștințelor către noile generații. Marea majoritate a speciilor de păsări sunt monogame din punct de vedere social (dar nu neapărat sexual), de obicei pentru un sezon de reproducere la un moment dat, uneori pentru ani de zile, dar rar pentru toată viața. Alte specii au sisteme de reproducere care sunt poligamice (un mascul cu multe femele) sau, rareori, poliandrice (o femelă cu mulți masculi). Păsările produc descendenți prin depunerea ouălor care sunt fertilizate prin reproducere sexuală. Majoritatea păsărilor au o perioadă extinsă de îngrijire părintească după eclozare.

Multe specii de păsări sunt importante punct de vedere economic ca alimente destinate consumului uman și de materii prime în industria prelucrătoare, păsările domesticite și nedomesticite fiind surse importante de ouă, carne și pene. Păsările cântătoare, papagalii și alte specii sunt populare ca animale de companie. Excrementul păsărilor este recoltat pentru a fi folosit ca îngrășământ. Aproximativ 120 până la 130 de specii au dispărut din cauza activității umane încă din secolul al XVII-lea. Activitatea umană amenință cu dispariția aproximativ 1.200 de specii de păsări, deși se depun eforturi pentru a le proteja. Observarea recreativă a păsărilor este o parte importantă a industriei ecoturismului.

==Origine și evoluție ==
{{AP|Evoluția păsărilor}}
===Dinozaurii și originea păsărilor===
[[File:Archaeopteryx_lithographica_(Berlin_specimen).jpg|thumb|left|''[[Archaeopteryx lithographica]]'' este adesea considerată cea mai veche pasăre adevărată cunoscută.]]

{{Cladogram|caption=Cladogramă în urma rezultatelor unui studiu filogenetic realizat de Cau și colab., 2015.<ref name=cauetal2015>{{cite journal|doi=10.7717/peerj.1032|pmid=26157616|pmc=4476167|title=The phylogenetic affinities of the bizarre Late Cretaceous Romanian theropod ''Balaur'' bondoc(Dinosauria, Maniraptora): Dromaeosaurid or flightless bird?|journal=PeerJ|volume=3|pages=e1032|year=2015|last1=Cau|first1=Andrea|last2=Brougham|first2=Tom|last3=Naish|first3=Darren|issn=2167-8359}}</ref>|clades=
{{cladeN| style=font-size:75%;line-height:80%
|label1=[[Paraves]]
|1={{cladeN
  |1={{extinct}}[[Scansoriopterygidae]]
  |2={{cladeN
    |1={{extinct}}''[[Eosinopteryx]]''
    |label2=[[Eumaniraptora]]
    |2={{cladeN
     |1=†''[[Jinfengopteryx]]''
     |2=†''[[Aurornis]]''
     |3=†[[Dromaeosauridae]]
     |4=†[[Troodontidae]]
     |5=[[Avialae]] }} }} }} }} }}
Pe baza probelor fosile și biologice, cei mai mulți oameni de știință acceptă că păsările sunt un subgrup specializat de dinozauri teropode,<ref>{{Cite journal|last=Prum|first=Richard O. Prum|title=Who's Your Daddy?|journal=Science|volume=322|pages=1799–1800|date=19 December 2008|doi=10.1126/science.1168808|pmid=19095929|issue=5909|s2cid=206517571|doi-access=free}}</ref> și mai precis, ei sunt membri ai [[Maniraptora]], un grup de teropode care include [[dromaeosauridae]] și [[oviraptorosauria]], printre altele.<ref>{{Cite book|last=Paul |first=Gregory S.|chapter=Looking for the True Bird Ancestor |year=2002 |title=Dinosaurs of the Air: The Evolution and Loss of Flight in Dinosaurs and Birds |location=Baltimore|publisher=Johns Hopkins University Press |isbn=0-8018-6763-0|pages=171–224}}</ref> Pe măsură ce oamenii de știință au descoperit mai multe teropode în strânsă legătură cu păsările, distincția anterioară clară între non-păsări și păsări a devenit neclară. Descoperirile recente din provincia Liaoning din nord-estul Chinei, care dovedește mulți dinozauri teropode cu pene, contribuie la această ambiguitate.<ref>{{Cite book |last=Norell |first=Mark |author2=Mick Ellison |year=2005 |title=Unearthing the Dragon: The Great Feathered Dinosaur Discovery |location=New York |publisher=Pi Press |isbn=0-13-186266-9 |url=https://archive.org/details/unearthingdragon00mark }}</ref><ref name="AP-20140731">{{cite news |last=Borenstein |first=Seth |title=Study traces dinosaur evolution into early birds |url=http://apnews.excite.com/article/20140731/us-sci-shrinking-dinosaurs-a5c053f221.html |date=31 July 2014 |agency=Associated Press |access-date=3 August 2014 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140808042331/http://apnews.excite.com/article/20140731/us-sci-shrinking-dinosaurs-a5c053f221.html |archive-date=8 August 2014 |url-status=dead }}</ref><ref name="SCI-20140731">{{cite journal |title=Sustained miniaturization and anatomical innovation in the dinosaurian ancestors of birds |date=1 August 2014 |journal=[[Science (journal)|Science]] |volume=345 |issue=6196 |pages=562–566 |doi=10.1126/science.1252243 |last1=Lee |first1=Michael S.Y. |first2=Andrea|last2=Cau |first3=Darren|last3=Naish|first4=Gareth J.|last4=Dyke |bibcode=2014Sci...345..562L |pmid=25082702|s2cid=37866029 }}</ref>

Punctul de vedere consensual în [[paleontologie|paleontologia]] contemporană este că teropodele zburătoare, sau [[avialae]], sunt cele mai apropiate rude ale [[Deinonychosauria]], care include dromeosauridele și troodontidele.<ref name=Xiaotingia>{{cite journal |title=An ''Archaeopteryx''-like theropod from China and the origin of Avialae |date=28 July 2011 |journal=Nature |volume=475 |pages=465–470 |doi=10.1038/nature10288 |issue=7357 |author1=Xing Xu |author2=Hailu You |author3=Kai Du |author4=Fenglu Han |pmid=21796204|s2cid=205225790 }}</ref> Împreună, acestea formează un grup numit [[Paraves]]. Unii membri primitivi ai Deinonychosauria, cum ar fi ''[[Microraptor]]'', au caracteristici care le-au permis să planeze sau să zboare. Primii deinonichosauri au fost foarte mici.  Aceste dovezi ridică posibilitatea ca strămoșul tuturor membrilor Paraves să fi fost arboricoli, să fi putut să planeze sau ambele.<ref name="AHTetal07">{{Cite journal|last1=Turner |first1=Alan H. |date=7 September 2007 |title=A basal dromaeosaurid and size evolution preceding avian flight |url=http://www.sciencemag.org/cgi/reprint/317/5843/1378.pdf |journal=[[Science (journal)|Science]]|volume=317 |pages=1378–1381 |doi=10.1126/science.1144066 |pmid=17823350 |issue=5843 |last2=Pol |first2=D. |last3=Clarke |first3=J.A. |last4=Erickson |first4=G.M. |last5=Norell |first5=M.A. |bibcode=2007Sci...317.1378T |s2cid=2519726 |doi-access=free }}</ref><ref name="xuetal2003">{{Cite journal|date=23 January 2003|title=Four-winged dinosaurs from China|journal=[[Nature (journal)|Nature]]|volume=421|issue=6921|pages=335–340|doi=10.1038/nature01342|pmid=12540892|last1=Xu|first1=X|last2=Zhou|first2=Z|last3=Wang|first3=X|last4=Kuang|first4=X|last5=Zhang|first5=F|last6=Du|first6=X|bibcode=2003Natur.421..335X|s2cid=1160118}}</ref> Studii recente sugerează că primii aviari au fost [[omnivor]]i spre deosebire de ''[[Archaeopteryx]]'' și dinozaurii cu pene non-aviari, care mâncau în principal carne.<ref>{{cite web | url=http://the-scientist.com/2011/07/27/on-the-origin-of-birds | title=On the Origin of Birds | access-date=11 June 2012 | author=Luiggi, Christina | date=July 2011 | publisher=The Scientist | archive-url=https://web.archive.org/web/20120616171500/http://the-scientist.com/2011/07/27/on-the-origin-of-birds/ | archive-date=16 June 2012 | url-status=dead}}</ref>

Pasărea ''Archaeopteryx'' din [[Jurasicul târziu]] este bine cunoscută ca una dintre primele fosile de tranziție găsit, ea oferind sprijin pentru [[teoria evoluției]] la sfârșitul secolului al XIX-lea. ''Archaeopteryx'' a fost prima fosilă care a afișat atât caracteristici reptiliene clar tradiționale — dinți, degete cu gheare și o coadă lungă, asemănătoare unei șopârle — precum și aripi cu pene de zbor similare cu cele ale păsărilor moderne. Nu este considerat un strămoș direct al păsărilor, deși este posibil să fie strâns legat de adevăratul strămoș.<ref name="mayretal2007">{{Cite journal | doi = 10.1111/j.1096-3642.2006.00245.x | last1 = Mayr | first1 = G. | last2 = Pohl | first2 = B. | last3 = Hartman | first3 = S. | last4 = Peters | first4 = D.S. | date = January 2007 | title = The tenth skeletal specimen of ''Archaeopteryx''| journal = Zoological Journal of the Linnean Society | volume = 149 | issue = 1 | pages = 97–116 | doi-access = free }}</ref>

===Evoluția timpurie===
[[File:Confuciusornis male.jpg|thumb|left|''[[Confuciusornis sanctus]]'', o pasăre cretacică din China care a trăit acum 125 de milioane de ani, este cea mai veche pasăre cunoscută care are un cioc.<ref>Ivanov, M., Hrdlickova, S. & Gregorova, R. (2001) The Complete Encyclopedia of Fossils. Rebo Publishers, Netherlands. p. 312</ref>]]

Peste 40% din trăsăturile cheie găsite la păsările moderne au evoluat în timpul tranziției de 60 de milioane de ani de la primii archozauri din linia de păsări la primii [[Maniraptoromorpha|maniraptoromorfi]], adică primii dinozauri mai apropiați de păsările vii decât de ''[[Tyrannosaurus|Tyrannosaurus rex]]''. Pierderea osteodermelor altfel frecvente la archozauri și dobândirea de pene primitive s-ar fi putut produce devreme în această fază.<ref name="paleoitalia">{{Cite journal|last=Cau|first=Andrea|date=2018|title=The assembly of the avian body plan : a 160-million-year long process|url=http://paleoitalia.org/media/u/archives/01_Cau_2018_BSPI_571.pdf|journal=Bollettino della Società Paleontologica Italiana|access-date=2021-08-25|archive-date=2018-12-21|archive-url=https://web.archive.org/web/20181221094620/http://paleoitalia.org/media/u/archives/01_Cau_2018_BSPI_571.pdf|dead-url=yes}}</ref><ref name="sciencedirect">{{Cite journal|last1=Benton|first1=Michael J.|last2=Dhouailly|first2=Danielle|last3=Jiang|first3=Baoyu|last4=McNamara|first4=Maria|date=1 September 2019|title=The Early Origin of Feathers|url=http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0169534719301405|journal=Trends in Ecology & Evolution|language=en|volume=34|issue=9|pages=856–869|doi=10.1016/j.tree.2019.04.018|pmid=31164250|issn=0169-5347}}</ref> După apariția Maniraptoromorpha, următorii 40 de milioane de ani au marcat o reducere continuă a dimensiunii corpului și acumularea de caracteristici aparținând [[Neotenie|neoteniei]] (de tip juvenil). Hipercarnivorele au devenit din ce în ce mai puțin frecvente în timp ce creierele s-au mărit și membrele anterioare au devenit mai lungi.<ref name="paleoitalia"/> [[Integument]]ul a evoluat în pene complexe.<ref name="sciencedirect"/>

Cele mai vechi fosile Paraves cunoscute (și probabil cele mai vechi Avialae) provin din formațiunea Tiaojishan din China, care au fost datate la sfârșitul Jurasicului, acum aproximativ 160 de milioane de ani în urmă. Speciile avialae din această perioadă includ ''[[Anchiornis huxleyi]]'', ''[[Xiaotingia zhengi]]'' și ''[[Aurornis xui]]''.<ref name=Nature>{{Cite journal|author1=Pascal Godefroit |author2=Andrea Cau |author3=Hu Dong-Yu |author4=François Escuillié |author5=Wu Wenhao |author6=Gareth Dyke |year=2013 |title=A Jurassic avialan dinosaur from China resolves the early phylogenetic history of birds |journal=Nature |volume= 498|issue= 7454|pages= 359–362|doi=10.1038/nature12168 |pmid=23719374|bibcode=2013Natur.498..359G|s2cid=4364892 }}</ref>

Binecunoscutul ''[[Archaeopteryx]]'' datează din roci din Jurasicul târziu (vechi de aproximativ 155 de milioane de ani) din Germania. Multe dintre aceste avialae timpurii au împățit trăsături anatomice neobișnuite, care pot fi ancestrale păsărilor moderne, dar au fost ulterior pierdute în timpul evoluției păsărilor. Aceste caracteristici includ gheare mărite pe al doilea deget de la picior și pene lungi sau „aripi posterioare” care acoperă membrele și picioarele posterioare, care ar fi putut fi utilizate în manevre aeriene.<ref name="zhengetal2013">{{cite journal | last1 = Zheng | first1 = X. | last2 = Zhou | first2 = Z. | last3 = Wang | first3 = X. | last4 = Zhang | first4 = F. | last5 = Zhang | first5 = X. | last6 = Wang | first6 = Y. | last7 = Wei | first7 = G. | last8 = Wang | first8 = S. | last9 = Xu | first9 = X. | date = 15 March 2013 | title = Hind Wings in Basal Birds and the Evolution of Leg Feathers | journal = Science | volume = 339 | issue = 6125| pages = 1309–1312 | doi = 10.1126/science.1228753 | pmid=23493711| citeseerx = 10.1.1.1031.5732 | bibcode = 2013Sci...339.1309Z | s2cid = 206544531 }}</ref>

Avialae s-au diversificat într-o mare varietate de forme în perioada [[Cretacic]]ului. Multe grupuri au păstrat caracteristici primitive, cum ar fi aripile cu gheare și dinții, deși aceștia din urmă s-au pierdut independent într-un număr de grupuri de avialae, inclusiv la păsările moderne (Aves).<ref name="chiappe2007">{{Cite book|last=Chiappe |first=Luis M. |year=2007 |title=Glorified Dinosaurs: The Origin and Early Evolution of Birds |location=Sydney |publisher=University of New South Wales Press |isbn=978-0-86840-413-4}}</ref>

Cozile din ce în ce mai rigide (în special jumătatea exterioară) pot fi observate în evoluția maniraptoromorfelor, iar acest proces a culminat cu apariția pigostilului, o osificare a vertebrelor cozii.<ref name="paleoitalia"/> La sfârșitul Cretacicului, acum aproximativ 100 de milioane de ani, strămoșii tuturor păsărilor moderne au dezvoltat un bazin mai deschis, permițându-le să depună ouă mai mari în comparație cu mărimea corpului.<ref>{{cite journal |last1=Pickrell |first1=John |title=Early birds may have been too hefty to sit on their eggs |journal=Nature |date=22 March 2018 |doi=10.1038/d41586-018-03447-3 }}</ref> În urmă cu aproximativ 95 de milioane de ani, au dezvoltat un simț al mirosului mai bun.<ref>{{cite web | url=http://archive.cosmosmagazine.com/news/birds-survived-dino-extinction-with-keen-senses/ | title=Birds survived dino extinction with keen senses | access-date=11 June 2012 | author=Agency France-Presse | date=April 2011 | publisher=Cosmos Magazine | url-status=dead | archive-url=https://web.archive.org/web/20150402124421/http://archive.cosmosmagazine.com/news/birds-survived-dino-extinction-with-keen-senses/ | archive-date=2 April 2015}}</ref>

O a treia etapă a evoluției păsărilor începând cu Ornithothoraces poate fi asociată cu rafinarea capacităților aerodinamice și de zbor și cu pierderea sau co-osificarea mai multor trăsături scheletice. Deosebit de semnificative sunt dezvoltarea unui stern extins și alula, precum și pierderea capacității de a apuca cu aripile.<ref name="paleoitalia"/> 

{{Cladogram|caption=Cladogramă în urma rezultatelor unui studiu filogenetic realizat de Cau și colab., 2015.<ref name=cauetal2015/>|clades=
{{cladeN| style=font-size:75%;line-height:80%
     |label1=[[Avialae]]
     |1={{cladeN
        |1=†''[[Anchiornis]]''
        |2={{cladeN
        |1=†''[[Archaeopteryx]]''
        |2={{cladeN
        |1=†''[[Xiaotingia]]''
        |2={{cladeN
           |1=†''[[Rahonavis]]''
            |2={{cladeN
              |1={{cladeN
              |1=†''[[Jeholornis]]''
              |2=†''[[Jixiangornis]]'' }}
           |label2=[[Euavialae]]
           |2={{cladeN
              |1=†''[[Balaur bondoc|Balaur]]''
              |label2=[[Avebrevicauda]]
              |2={{cladeN
              |1=†''[[Zhongjianornis]]''
              |2={{cladeN
                 |1=†''[[Sapeornis]]''
                 |label2=[[Pygostylia]]
                 |2={{cladeN
                     |1={{extinct}}[[Confuciusornithiformes]]
                     |2={{cladeN
                        |1={{cladeN
                           |1=†''[[Protopteryx]]''
                           |2=†''[[Pengornis]]'' }}
                     |2=[[Ornithothoraces]] }} }} }} }} }} }} }} }} }} }} }} }}

===Diversitatea timpurie a strămoșilor păsărilor===
{{See also| Protopăsări|Avialae}}
[[File:Ichthyornis Clean.png|thumb|upright=0.8|left|''[[Ichthyornis]]'',  care a trăit în urmă cu 93 de milioane de ani, a fost prima rudă cunoscută a păsărilor preistorice cu dinți.]]
{{Cladogram|caption=Filogenia mezozoică a păsărilor simplificată după analiza filogenetică din 2015 a lui Wang și colab.<ref name=Wang2015>{{Cite journal
| doi = 10.1038/ncomms7987
| pmid = 25942493
| title = The oldest record of ornithuromorpha from the early cretaceous of China
| journal = Nature Communications
| volume = 6
| number = 6987
| year = 2015
| last1 = Wang | first1 = M.
| last2 = Zheng | first2 = X.
| last3 = O'Connor | first3 = J.K.
| last4 = Lloyd | first4 = G.T.
| last5 = Wang | first5 = X.
| last6 = Wang | first6 = Y.
| last7 = Zhang | first7 = X.
| last8 = Zhou | first8 = Z. | page=6987
| bibcode = 2015NatCo...6.6987W| pmc = 5426517
}}</ref>

|clades= {{cladeN| style=font-size:75%;line-height:80%
  |label1=[[Ornithothoraces]]
  |1={{cladeN
    |1=†[[Enantiornithes]]
    |label2=[[Euornithes]]
    |2={{cladeN
   |1=†''[[Archaeorhynchus]]''
   |label2=[[Ornithuromorpha]]
   |2={{cladeN
      |1=''†[[Patagopteryx]]''
      |2=''†[[Vorona]]''
      |label3=
      |3={{cladeN
         |1=''†[[Schizooura]]''
         |label2=
         |2={{cladeN
            |1=†[[Hongshanornithidae]]
            |label2=
            |2={{cladeN
               |1=''†[[Jianchangornis]]''
               |label2=
               |2={{cladeN
                  |1=†[[Songlingornithidae]]
                  |label2=
                  |2={{cladeN
                     |1=''†[[Gansus]]''
                     |label2=
                     |2={{cladeN
                        |1=''†[[Apsaravis]]''
                        |label2=[[Ornithurae]]
                        |2={{cladeN
                          |1={{extinct}}[[Hesperornithes]]
                          |2={{cladeN
                             |1=†''[[Ichthyornis]]''
                             |2={{cladeN
                                |1=†''[[Vegavis]]''
                                |2='''Aves'''
                     }}
                  }}
               }}
            }}
         }}
      }}
   }}
}} }} }} }} }} }} }}
Prima linie mare și diversă de avialae cu coadă scurtă care a evoluat au fost [[Enantiornithes]], sau „păsări opuse”, numite astfel pentru că construcția oaselor umerilor lor a fost inversă cu cea a păsărilor moderne. Enantiornitele au ocupat o gamă largă de nișe ecologice, de la păsări de țărm care caută în nisip până la păsări cu locuințe în copaci și consumatoare de semințe. În timp ce au fost grupul dominant de avialae în perioada [[Cretacic]]ului, enantiornitele au dispărut împreună cu multe alte grupuri de [[dinozaur]]i la sfârșitul erei [[Mezozoic|Mezozoice]].<ref name="chiappe2007"/>

Multe specii din a doua linie majoră de avialae care s-a diversificat, [[Euornithes]] (care înseamnă „păsări adevărate”, deoarece includ strămoșii păsărilor moderne), erau semi-acvatice și erau specializate în consumul de pești și alte mici organisme acvatice. 

Un ordin de păsări marine mezozoice, [[Hesperornithiformes]], s-a adaptat atât de bine la vânătoarea peștilor în mediul marin încât păsările și-au pierdut capacitatea de a zbura și au devenit în primul rând acvatice.<ref name="chiappe2007"/> Euornitele timpurii au dezvoltat multe trăsături asociate păsărilor moderne, cum ar fi osul pieptului puternic, ciocuri fără dinți (deși majoritatea euornitelor non-aviare și-au păstrat dinții).<ref name=louchart2011>{{cite journal | last1 = Louchart | first1 = A. | last2 = Viriot | first2 = L. | year = 2011 | title = From snout to beak: the loss of teeth in birds | url = http://198.81.200.84/trends/ecology-evolution/abstract/S0169-5347%2811%2900264-3?switch=standard | journal = Trends in Ecology & Evolution | volume = 26 | issue = 12 | pages = 663–673 | doi = 10.1016/j.tree.2011.09.004 | pmid = 21978465 | url-status = dead | archive-url = https://web.archive.org/web/20140728053547/http://198.81.200.84/trends/ecology-evolution/abstract/S0169-5347%2811%2900264-3?switch=standard | archive-date = 28 July 2014}}</ref> <ref name=louchart2011/> Euornitele au inclus, de asemenea, primele avialae care au dezvoltat adevăratul pigostil și un evantai complet mobil de pene la coadă,<ref name=yixianornis>{{cite journal | last1 = Clarke | first1 = J.A. | last2 = Zhou | first2 = Z. | last3 = Zhang | first3 = F. | date = March 2006 | title = Insight into the evolution of avian flight from a new clade of Early Cretaceous ornithurines from China and the morphology of ''Yixianornis grabaui'' | journal = Journal of Anatomy | volume = 208 | issue = 3| pages = 287–308 | doi=10.1111/j.1469-7580.2006.00534.x | pmid=16533313 | pmc=2100246}}</ref> care poate a înlocuit „aripa posterioară” ca mod principal de manevrabilitate aeriană și frânare în zbor.<ref name=zhengetal2013/>

===Diversificarea păsărilor moderne===
{{Cladogram|caption=Divergențe bazale ale păsărilor moderne
bazate pe taxonomia Sibley-Ahlquist
|clades={{cladeN | style=font-size:75%;line-height:80%
|label1='''Aves'''
|1={{cladeN
 |label1=[[Palaeognathae]]
 |1={{cladeN
    |1=[[Struthioniformes]]
    |2=[[Tinamiformes]]
    }}
 |label2= [[Neognathae]]
 |2={{cladeN
    |1=Alte păsări ([[Neoaves]])
    |label1=
    |label2=[[Galloanserae]]
    |2={{cladeN
        |1=[[Anseriformes]]
        |2=[[Galliformes]]
       }}
    }}
   }}
}}
}}

Toate păsările moderne aparțin clasei Aves care are două subdiviziuni: [[Palaeognathae]], care include ratitele care nu pot zbura (cum ar fi [[struț]]ii) și [[tinamiformes|tinamiformele]] slab zburătoare, și extrem de diversa [[Neognathae]], care conține toate celelalte păsări.<ref name = "Mitchell2014">{{Cite journal | doi = 10.1126/science.1251981| pmid = 24855267| title = Ancient DNA reveals elephant birds and kiwi are sister taxa and clarifies ratite bird evolution| journal = Science| volume = 344| issue = 6186| pages = 898–900| date = 23 May 2014| last1 = Mitchell | first1 = K.J.| last2 = Llamas | first2 = B.| last3 = Soubrier | first3 = J.| last4 = Rawlence | first4 = N.J.| last5 = Worthy | first5 = T.H.| last6 = Wood | first6 = J.| last7 = Lee | first7 = M.S.Y.| last8 = Cooper | first8 = A.| bibcode = 2014Sci...344..898M| s2cid = 206555952| url = http://dspace.flinders.edu.au/xmlui/bitstream/2328/35953/1/Mitchell_AncientDNA_AM2014.pdf}}</ref> Aceste două subdiviziuni primesc adesea rangul de superordine,<ref>{{cite web|url=http://people.eku.edu/ritchisong/birdbiogeography1.htm |title=Bird biogeography | last= Ritchison| first=Gary |access-date=10 April 2008 |work=Avian Biology|publisher=Eastern Kentucky University}}</ref> deși Livezey și Zusi le-au atribuit rangul de „grup”.<ref name="Theropoda">{{Cite journal |date=January 2007 | title=Higher-order phylogeny of modern birds (Theropoda, Aves: Neornithes) based on comparative anatomy. II. Analysis and discussion | journal=Zoological Journal of the Linnean Society | volume=149 | issue=1 | pages=1–95 | doi=10.1111/j.1096-3642.2006.00293.x | pmid=18784798 | last1=Livezey | first1=Bradley C. | last2=Zusi | first2=RL | pmc=2517308}}</ref> În funcție de punctul de vedere al taxonomiei, numărul speciilor de păsări vii cunoscute variază între 9.800 <ref>{{Cite book|title=The Clements Checklist of Birds of the World |first=James F. |last=Clements |edition=6th |location=Ithaca |publisher=Cornell University Press |year=2007 |isbn=978-0-8014-4501-9 }}</ref> și 10.758.<ref>{{Cite journal|doi=10.14344/ioc.ml.9.2|title=Welcome |journal=IOC World Bird List 9.2}}</ref>

Descoperirea lui ''[[Vegavis]]'' în [[Cretacicul târziu]] a dovedit că diversificarea păsărilor moderne a început înainte de [[Cenozoic]].<ref>{{cite journal |last1=Clarke |first1=Julia A. |last2=Tambussi |first2=Claudia P. |last3=Noriega |first3=Jorge I. |last4=Erickson |first4=Gregory M. |last5=Ketcham |first5=Richard A. |title=Definitive fossil evidence for the extant avian radiation in the Cretaceous |journal=Nature |date=January 2005 |volume=433 |issue=7023 |pages=305–308 |doi=10.1038/nature03150 |pmid=15662422 |bibcode=2005Natur.433..305C |s2cid=4354309 }}</ref> Afinitățile unei fosile anterioare, ''[[Austinornis]] lentus'', datat în urmă cu aproximativ 85 de milioane de ani,<ref>{{cite journal | last1 = Clarke | first1 = J.A. | year = 2004 | title = Morphology, phylogenetic taxonomy, and systematics of ''Ichthyornis'' and ''Apatornis'' (Avialae: Ornithurae) | url = http://digitallibrary.amnh.org/dspace/bitstream/handle/2246/454/B286.?sequence=1 | journal = Bulletin of the American Museum of Natural History | volume = 286 | pages = 1–179 | doi=10.1206/0003-0090(2004)286<0001:mptaso>2.0.co;2 }}</ref> sunt încă prea controversate pentru a oferi dovezi fosile ale diversificării moderne a păsărilor. În 2020, a fost descris ''[[Asteriornis]]'', posibil o rudă apropiată a [[Galloanserae]], cea mai veche descendență divergentă din Neognathae.<ref name=":0">{{Cite journal|last1=Field|first1=Daniel J.|last2=Benito|first2=Juan|last3=Chen|first3=Albert|last4=Jagt|first4=John W. M.|last5=Ksepka|first5=Daniel T.|date=18 March 2020|title=Late Cretaceous neornithine from Europe illuminates the origins of crown birds|url=https://www.repository.cam.ac.uk/handle/1810/303639|journal=Nature|language=en|volume=579|issue=7799|pages=397–401|doi=10.1038/s41586-020-2096-0|issn=1476-4687|}}</ref>

Există un consens că cel mai recent strămoș comun al păsărilor moderne a evoluat în timpul Cretacicului, însă estimările variază de la Cretacicul mijlociu <ref name=divergence>{{Cite journal | last1 = Lee | first1 = Michael SY | last2 = Cau | first2 = Andrea | last3 = Naish | first3 = Darren | last4 = Dyke | first4 = Gareth J. | date = May 2014 | title = Morphological Clocks in Paleontology, and a Mid-Cretaceous Origin of Crown Aves | journal = Systematic Biology | publisher = Oxford Journals | doi = 10.1093/sysbio/syt110 | volume=63 |issue=1 | pages=442–449 | pmid=24449041| url = https://academic.oup.com/sysbio/article-pdf/63/3/442/9164850/syt110.pdf | doi-access = free }}</ref> până la [[Cretacicul târziu]].<ref name=Prum2015>{{cite journal | last1 = Prum | first1 = R.O. | display-authors = et al | year = 2015 | title = A comprehensive phylogeny of birds (Aves) using targeted next-generation DNA sequencing | journal = Nature | volume = 526 | issue = 7574 | pages = 569–573 | bibcode = 2015Natur.526..569P | doi = 10.1038/nature15697 | pmid = 26444237 | s2cid = 205246158 }}</ref><ref name="kuhl2020"/> Nu există un acord cu privire la faptul că cea mai mare parte a diversificării timpurii a păsărilor moderne a avut loc înainte sau după [[Extincția Cretacic-Paleogen|evenimentul de extincție Cretacic-Paleogen]].<ref name="Ericson">{{Cite journal |last1=Ericson |first1=Per G.P. |year=2006 |title=Diversification of Neoaves: integration of molecular sequence data and fossils |journal=Biology Letters |volume=2 |issue=4 |pages=543–547 |doi=10.1098/rsbl.2006.0523 |pmid=17148284 |url=http://www.senckenberg.de/files/content/forschung/abteilung/terrzool/ornithologie/neoaves.pdf |last2=Anderson |first2=CL |last3=Britton |first3=T |last4=Elzanowski |first4=A |last5=Johansson |first5=US |last6=Källersjö |first6=M |last7=Ohlson |first7=JI |last8=Parsons |first8=TJ |last9=Zuccon |first9=D |pmc=1834003 |first10=G. |last10=Mayr |display-authors=1 |access-date=4 July 2008 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090325235703/http://www.senckenberg.de/files/content/forschung/abteilung/terrzool/ornithologie/neoaves.pdf |archive-date=25 March 2009 |url-status=dead }}</ref> Acest dezacord este cauzat parțial de o divergență între dovezi; majoritatea studiilor de datare moleculară sugerează o radiație evolutivă cretacică, în timp ce dovezile fosile indică o radiație cenozoică (așa-numita controversă „roci” versus „ceasuri”). Încercările anterioare de a concilia dovezile moleculare și fosile s-au dovedit controversate,<ref name="Ericson"/><ref>{{Cite journal|last1=Brown |first1=Joseph W. |date=June 2007 |title=Nuclear DNA does not reconcile 'rocks' and 'clocks' in Neoaves: a comment on Ericson et al. |journal=Biology Letters |volume=3 |issue=3 |pages=257–259 |doi=10.1098/rsbl.2006.0611 |pmid=17389215 |last2=Payne |first2=RB |last3=Mindell |first3=DP |pmc=2464679}}</ref> dar estimări mai recente, folosind un eșantion mai cuprinzător de fosile și un nou mod de calibrare a ceasurilor moleculare, a arătat că, în timp ce păsările moderne au apărut la începutul Cretacicului târziu în [[Gondwana]] de Vest, un puls de diversificare a avut loc în toate grupurile majore în jurul evenimentului de extincție Cretacic-Paleogen. Păsările moderne s-au extins din Gondwana de Vest până la [[Laurasia]] prin două căi. Un traseu a fost schimbul antarctic în Paleogen. Acest lucru poate fi confirmat prin prezența mai multor grupuri aviare în Australia și Noua Zeelandă. Celălalt traseu a fost probabil prin America de Nord, prin poduri terestre în timpul Paleocenului. Acest lucru a permis extinderea și diversificarea Neornithes în Holarctic și Paleotropic.<ref name=cracraft>{{cite journal |last1=Claramunt |first1=S. |last2=Cracraft |first2=J.|title=A new time tree reveals Earth history's imprint on the evolution of modern birds |journal=Sci Adv |date=2015 |volume=1 |issue=11 |doi=10.1126/sciadv.1501005 |pmc=4730849 |pmid=26824065 |page=e1501005|bibcode=2015SciA....1E1005C }}</ref>

===Clasificarea ordinelor păsărilor===
[[Cladograma]] relațiilor păsărilor moderne bazată pe Braun & Kimball (2021)<ref name=Braun&Kimball2021>Braun, E.L. & Kimball, R.T. (2021) Data types and the phylogeny of Neoaves. ''Birds'', 2(1), 1-22; https://doi.org/10.3390/birds2010001</ref>

{{cladeN| style=font-size:80%;line-height:90%
|label1='''Aves'''
|1={{cladeN
   |label1=[[Palaeognathae]] 
   |1={{cladeN
       |1=[[Struthioniformes]] ([[struț]]i)  [[File:Struthio camelus - Etosha 2014 (1) white background.jpg|50 px]]
        |2={{cladeN
             |1=[[Rheiformes]]  [[File:Rhea white background.jpg|50 px]]
             |2=[[Apterygiformes]] (kiwi) [[File:Little spotted kiwi, Apteryx owenii, Auckland War Memorial Museum white background.jpg|50 px]]
             |3=[[Tinamiformes]] [[File:NothuraDarwiniiSmit white background.jpg|50 px]]
             |4=[[Casuariiformes]] ([[emu]] și [[cazuar]]) [[File:Emu RWD2 white background.jpg|50 px]]
        }}
    }}
   |label2=[[Neognathae]]
   |2={{cladeN
      |label1=[[Galloanserae]]
      |1={{cladeN
         |1=[[Galliformes]] ([[găină|găini]] și rude) [[File:Red Junglefowl by George Edward Lodge white background.png|60 px]]
         |2=[[Anseriformes]] ([[rațe]] și rude) [[File:Cuvier-97-Canard colvert.jpg|60 px]]
         }}
      |label2=[[Neoaves]]
      |2={{cladeN
         |label1=[[Mirandornithes]]
         |1={{cladeN
            |1=[[Phoenicopteriformes]] ([[flamingo]])[[File:Cuvier-87-Flamant rouge.jpg|50 px]]
            |2=[[Podicipediformes]] (corcodei)[[File:Podiceps cristatus Naumann white background.jpg|50 px]]
            }}
         |label2=[[Columbimorphae]]
         |2={{cladeN
            |1=[[Columbiformes]] (porumbei) [[File:Meyers_grosses_Konversations-Lexikon_-_ein_Nachschlagewerk_des_allgemeinen_Wissens_(1908)_(Antwerpener_Breiftaube).jpg|50 px]]
            |label2=
            |2={{cladeN
               |1=[[Mesitornithiformes]] [[File:Monias benschi 1912 white background.jpg|50 px]]
               |2=[[Pterocliformes]] [[File:Pterocles quadricinctus white background.jpg|50 px]]
               }}
            }}
         |label3=[[Passerea]]
         |3={{cladeN    
            |label1=
            |1={{cladeN 
               |1=[[Otidiformes]] (dropii)[[File:Cayley Ardeotis australis flipped.jpg|50 px]]
               |2=[[Cuculiformes]] (cuci)[[File:British birds in their haunts (Cuculus canorus).jpg|50 px]]
               }}
            |2=[[Musophagiformes]] (turaco)[[File:Planches enluminées d'histoire naturelle (1765) (Tauraco persa).jpg|50 px]]
            |3=[[Gruiformes]] ([[cocor]]i)[[File:Cuvier-72-Grue cendrée.jpg|50 px]]
            |4=[[Charadriiformes]] [[File:D'Orbigny-Mouette rieuse et Bec-en-ciseaux white background.jpg|50 px]]
            |5=[[Opisthocomiformes]] [[File:Cuvier-59-Hoazin huppé.jpg|60px]]
            |label6=[[Strisores]]
            |6={{cladeN
                  |1=[[Caprimulgiformes]] (caprimulgi) [[File:Chordeiles acutipennis texensisAQBIP06CA.jpg|50px]]
                  |label2=[[Vanescaves]]
                  |2= {{cladeN
                      |1=[[Nyctibiiformes]] [[File:NyctibiusBracteatusSmit.jpg|60px]]
                      |2={{cladeN
                          |1=[[Steatornithiformes]] [[File:Steatornis caripensis MHNT ZON STEA 1.jpg|60px]]
                          |2={{cladeN
                                |1=[[Podargiformes]] [[File:Batrachostomus septimus 01.jpg|50px]]
                                |label2=[[Daedalornithes]] 
                                |2={{cladeN
                                       |1=[[Aegotheliformes]]  [[File:Aegotheles savesi.jpg|40px]]
                                       |2=[[Apodiformes]] (drepnele) [[File:White-eared Hummingbird (Basilinna leucotis) white background.jpg|50px]]
                                }}
                            }}
                      }}
               }}
       }}
            |label7=[[Phaethoquornithes]] |sublabel7=(Ardeae)
            |7={{cladeN
               |label1=[[Eurypygimorphae]]
               |1={{cladeN
                  |1=[[Phaethontiformes]] (păsări tropicale)[[File:Cuvier-95-Phaeton à bec rouge.jpg|90 px]]
                  |2=[[Eurypygiformes]] [[File:Cuvier-72-Caurale soleil.jpg|50 px]]
                  }}
               |label2=[[Aequornithes]] 
               |2={{cladeN
                  |1=[[Gaviiformes]]<ref name="Boyd">{{cite web| website=John Boyd's website |last=Boyd|first=John|year=2007|title=''NEORNITHES: 46 Orders'' |url=http://jboyd.net/Taxo/Orders.pdf |archive-url=https://ghostarchive.org/archive/20221009/http://jboyd.net/Taxo/Orders.pdf |archive-date=2022-10-09 |url-status=live |access-date= 30 December 2017}}</ref> [[File:Loon (PSF).png|50px]]
                  |label2=
                  |2={{cladeN
                     |label1=[[Austrodyptornithes]]
                     |1={{cladeN
                        |1=[[Procellariiformes]] (albatroși și petreli) [[File:Thalassarche chlororhynchos 1838.jpg|40px]]
                        |2=[[Sphenisciformes]] ([[pinguin]]i) [[File:Chinstrap Penguin white background.jpg|40px]]
                        }}
                     |label2=
                     |2={{cladeN
                        |1=[[Ciconiiformes]] ([[barză|berze]]) [[File:Weißstorch (Ciconia ciconia) white background.jpg|50px]]
                        |2={{cladeN
                          |1=[[Suliformes]] (cormorani) [[File:Cormorant in Strunjan, white background.png|70px]]
                          |2=[[Pelecaniformes]] ([[pelican]]i, [[stârc]]i & [[ibis|ibiși]]) [[File:Spot-billed pelican takeoff white background.jpg|70px]]
                          }}
                       }}
                    }}
                 }}
              }}
            |label8=[[Telluraves]] 
            |8={{cladeN
               |label1=[[Accipitrimorphae]]
               |1={{cladeN
                  |1=[[Cathartiformes]] (vulturi din Lumea Nouă)[[File:Vintage Vulture Drawing white background.jpg|30 px]]
                  |2=[[Accipitriformes]] (uli, șorecari, acvile și rude)[[File:Golden Eagle Illustration white background.jpg|40 px]]
                  }}
               |2=[[Strigiformes]] (bufnițe)[[File:Cuvier-12-Hibou à huppe courte.jpg|40 px]]
               |label3=[[Coraciimorphae]]
               |3={{cladeN
                  |1=[[Coliiformes]] (păsări șoarece) [[File:ColiusCastanonotusKeulemans.jpg|50px]]
                  |label2=[[Cavitaves]]
                  |2={{cladeN
                     |1=[[Leptosomiformes]] [[File:Leptosomus discolor - 1825-1834 - Print - Iconographia Zoologica - Special Collections University of Amsterdam - (cropped).tif|50px]]
                     |label2=
                     |2={{cladeN
                        |1=[[Trogoniformes]] [[File:Harpactes fasciatus 1838 white background.jpg|40 px]]
                        |label2=[[Picocoraciae]]
                        |2={{cladeN
                           |1=[[Bucerotiformes]] [[File:A monograph of the Bucerotidæ, or family of the hornbills (Plate II) (white background).jpg|50px]]
                           |label2=[[Picodynastornithes]]
                           |2={{cladeN
                              |1=[[Coraciiformes]] ([[pescăraș]]i și rude)[[File:Cuvier-46-Martin-pêcheur d'Europe.jpg|50 px]]
                              |2=[[Piciformes]] ([[ciocănitoare|ciocănitori]] și rude) [[File:Dendrocopos major -Durham, England -female-8 white background.jpg|50px]]
                              }}
                           }}
                        }}
                     }}
                  }}
               |label4=[[Australaves]]
               |4={{cladeN
                  |1=[[Cariamiformes]] [[File:Cariama cristata 1838 white background.jpg|50 px]]
                  |label2=[[Eufalconimorphae]]
                  |2={{cladeN
                     |1=[[Falconiformes]] ([[șoim]]i) [[File:NewZealandFalconBuller white background.jpg|35 px]]
                     |label2=[[Psittacopasserae]]
                     |2={{cladeN
                        |1=[[Psittaciformes]] (papagali)[[File:Pyrrhura lucianii - Castelnau 2.jpg|60 px]]
                        |2=[[Passeriformes]] (păsări cântătoare, etc)[[File:Cuvier-33-Moineau domestique.jpg|50 px]]
                        }}
                     }}
                  }}
               }}
            }}
         }}
      }} 
   }}
}}

Clasificarea păsărilor este o problemă controversată. Lucrarea ''Phylogeny and Classification of Birds'' (1990) a lui Charles Sibley și Jon Ahlquist este o lucrare de referință privind clasificarea păsărilor,<ref>{{Cite book|last=Sibley |first=Charles |author2=Jon Edward Ahlquist  |year=1990 |title=Phylogeny and classification of birds |location=New Haven |publisher=Yale University Press |isbn=0-300-04085-7 }}</ref> deși este frecvent dezbătută și revizuită în mod constant. Majoritatea dovezilor par să sugereze că atribuirea ordinelor este corectă,<ref>{{Cite book|last=Mayr |first=Ernst|author2=Short, Lester L.|title=Species Taxa of North American Birds: A Contribution to Comparative Systematics |series=Publications of the Nuttall Ornithological Club, no. 9 |year=1970 |publisher=Nuttall Ornithological Club|location=Cambridge, MA |oclc=517185}}</ref> dar oamenii de știință nu sunt de acord cu privire la relațiile dintre ordine. Mai recent, noi dovezi fosile și moleculare oferă o imagine din ce în ce mai clară a evoluției ordinelor păsărilor moderne.<ref name=Prum2015/><ref name=Jarvis2014>{{cite journal | last1 = Jarvis | first1 = E.D. | display-authors = etal   | year = 2014 | title = Whole-genome analyses resolve early branches in the tree of life of modern birds | journal = Science | volume = 346 | issue = 6215| pages = 1320–1331 | doi=10.1126/science.1253451 | pmid=25504713 | pmc=4405904| bibcode = 2014Sci...346.1320J }}</ref>

==Anatomie și fiziologie==
[[File:Birdmorphology.svg|thumb|upright=1.35|alt= |right|Anatomia externă a unei păsări (examplu: ''Vanellus malabaricus''): 1 Cioc, 2 Creștetul capului, 3 Iris, 4 Pupilă, 5 Manta, 6 Supraalare mici, 7 Scapularele, 8 Supraalare mijlocii, 9 Remigele terțiare, 10 Târtiță, 11 Remigele primare, 12 Regiunea anală (regiunea cloacală), 13 Coapsă, 14 Articulație tibio-tarsiană, 15 Tarsus, 16 Picior, 17 Tibie, 18 Abdomen, 19 Flancurile, 20 Piept, 21 Gâtlej, 22 Mărgele, 23 Dunga postoculară]]
În comparație cu alte vertebrate, păsările au un plan corporal care prezintă multe adaptări neobișnuite, în special cele care au facilitat zborul.

[[Fișier:Componente corpului pasărilor B.jpg|thumb|left|650px|Topografia (Morfologia externă) pasării]]

===Sistemul osos===
Scheletul păsărilor este foarte adaptat pentru zbor. Este format din oase foarte ușoare, dar suficient de puternice pentru a rezista la stresurile de decolare, zbor și aterizare. Unele oase au cavități mari umplute cu aer (numite cavități pneumatice) care se conectează cu sistemul respirator.<ref>{{cite web|last=Ehrlich |first=Paul R. |author2=David S. Dobkin|author3=Darryl Wheye |title=Adaptations for Flight |url=http://www.stanford.edu/group/stanfordbirds/text/essays/Adaptations.html |year=1988 |work=Birds of Stanford |publisher=Stanford University |access-date=13 December 2007}} Based on The Birder's Handbook (Paul Ehrlich, David Dobkin, and Darryl Wheye. 1988. Simon and Schuster, New York.)</ref> Oasele păsărilor scufundătoare sunt adesea mai puțin goale decât cele ale speciilor care nu se scufundă. O adaptare cheie este fuzionarea oaselor în osificări unice, cum ar fi pigostilul (ultimele 4-6 vertebre codale sudate între ele). Din această cauză, păsările au de obicei un număr mai mic de oase decât alte vertebrate terestre. Aceasta determină rigiditatea scheletului trunchiului, care are o mare importanță în timpul zborului. 

Păsările nu au dinți sau chiar un maxilar adevărat și au în schimb un cioc, care este mult mai ușor. Oasele craniului la adulți au fuzionat și nu prezintă suturi craniene. Craniul este format din cinci oase majore: frontal (partea de sus a capului), parietal (partea din spate a capului), premaxilar și nazal (partea de sus a ciocului) și mandibula (partea de jos a ciocului). Craniul unei păsări normale cântărește de obicei aproximativ 1% din greutatea corporală totală a păsării. Cavitățile orbitale sunt mari și separate una de cealaltă printr-un os septum.

Coloana vertebrală are regiuni cervicale, toracice, lombare și caudale cu numărul de vertebre cervicale (gât) foarte variabile și mai ales flexibile, dar mișcarea este limitată la vertebrele toracice anterioare și absentă la vertebrele posterioare.<ref>{{Cite news|title=The Avian Skeleton |url=http://www.paulnoll.com/Oregon/Birds/Avian-Skeleton.html |work=paulnoll.com  | last=Noll | first=Paul |access-date=13 December 2007}}</ref> Ultimele vertebre au fuzionat cu pelvisul formând osul sinsacrum.<ref name = "Gill">{{Cite book|last=Gill |first=Frank |year=1995 |title=Ornithology |publisher=WH Freeman and Co |location=New York |isbn=0-7167-2415-4 }}</ref>

[[Fișier:Dove skeleton ro.jpg|thumb|500px|Scheletul porumbelului]]

Coastele păsărilor sunt aplatizate și, cu excepția [[Anhimidae|anhimidelor]], sunt echipate cu procese în formă de cârlig, de care sunt atașați mușchii intercostali. Sternul păsărilor zburătoare și al pinguinilor are o carenă de care sunt atașați mușchii puternici zburători (mușchi subclavieni și pectorali majori); păsările care aleargă ([[struț]]ii, [[cazuar]]ii, etc.) nu au carenă. Membrele anterioare sunt modificate în formă de aripi.<ref>{{Cite news|title=Skeleton of a typical bird |url=http://fsc.fernbank.edu/Birding/skeleton.htm |work=Fernbank Science Center's Ornithology Web |access-date=13 December 2007}}</ref> Oasele aripilor sunt compuse la nivelul bratului din humerus, la nivelul antebratului din radius și cubitus și din mână. Mâna, spre deosebire de umăr și antebraț, este puternic transformată în comparație cu cea reptiliană: unele oase au fost reduse iar altele s-au contopit între ele. Aripile sunt mai mult sau mai puțin dezvoltate în funcție de specie; singurele grupuri cunoscute care și-au pierdut aripile sunt [[moa]] și [[pasărea elefant]], ambele extincte.<ref>{{Cite web|url=https://www.nationalgeographic.com/science/phenomena/2014/05/22/the-surprising-closest-relative-of-the-huge-elephant-birds/|title=The Surprising Closest Relative of the Huge Elephant Birds|date=22 May 2014|website=Science & Innovation|access-date=6 March 2019}}</ref>

De obicei, picioarele păsărilor au patru degete (în majoritatea covârșitoare a cazurilor, trei degete sunt îndreptate înainte și unul îndreptat înapoi), dar uneori numărul de degete este redus la trei sau chiar două (struțul african).<ref name=Rus>{{citat carte | nume =Ильичев | prenume =В.Д.| titlu=Ornitologie generală | url=https://books.google.ro/books?id=5Fb8AgAAQBAJ&printsec=frontcover&dq=inauthor:%22%D0%92.%D0%94.+%D0%98%D0%BB%D1%8C%D0%B8%D1%87%D0%B5%D0%B2%22&hl=ro&sa=X&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false| editură = | limbă = ru }}</ref> La [[bufnițe]], [[Musophagidae|musophagide]], [[uligan pescar]] și altele, al doilea deget poate fi direcționat în mod arbitrar, fie înainte sau înapoi. O serie de păsări arboricole ([[papagal]]i, [[cuc]]i, [[ciocănitori]]) au două degete îndreptate înainte, două (primul și al patrulea) înapoi.<ref name=Rus/>

===Sistemul reproducător===
[[File:Eurasian Oystercatcher Haematopus ostralegus.jpg|thumb|left|„Sărut cloacal” între doi [[scoicar]]i.]]
Organele de reproducere masculine sunt reprezentate de testicule pereche în formă de fasole situate în cavitatea abdominală. Mărimea testiculelor se schimbă pe tot parcursul anului: în timpul sezonului de reproducere, testiculele devin de sute de ori mai mari pentru a produce spermă.<ref>[http://jp.physoc.org/cgi/reprint/53/1-2/86 A study of the seasonal changes in avian testes] Alexander Watson, J. Physiol. 1919;53;86-91, 'greenfinch (''Carduelis chloris'')', "In early summer (May and June) they are as big as a whole pea and in early winter (November) they are no bigger than a pin head"</ref> Testiculele la păsări sunt în general asimetrice, majoritatea păsărilor având un testicul stâng mai mare.<ref>{{cite book|last=Lake |first=PE|title=Form and function in birds|editor=King AS, McLelland J|publisher= Academic|location=New York|year=1981|volume=2|pages=1–61|chapter=Male genital organs}}</ref> Masculii [[Palaeognathae]] (cu excepția [[pasărea kiwi|păsării kiwi]]), [[Anseriformes|Anseriformele]] (cu excepția [[Anhimidae|anhimidelor]]) și formele rudimentare de [[Galliformes]] (dar pe deplin dezvoltat la [[Cracidae]]) posedă un penis, care nu este niciodată prezent la [[Neoaves]].<ref>{{cite web|last=Yong |first=Ed |url=http://phenomena.nationalgeographic.com/2013/06/06/how-chickens-lost-their-penises-ducks-kept-theirs/ |title=Phenomena: Not Exactly Rocket Science How Chickens Lost Their Penises (And Ducks Kept Theirs) |date=6 June 2013 |publisher=Phenomena.nationalgeographic.com |access-date=3 October 2013}}</ref><ref>{{cite web |url=http://bcs.whfreeman.com/gill/bcs-pages/body-right_10.asp?s=10000&n=00010&i=99010.06&v=chapter&o=%7C13000%7C00010%7C&ns=undefined |title=Ornithology, 3rd Edition – Waterfowl: Order Anseriformes |access-date=3 October 2013 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20150622030534/http://bcs.whfreeman.com/gill/bcs-pages/body-right_10.asp?s=10000&n=00010&i=99010.06&v=chapter&o=%7C13000%7C00010%7C&ns=undefined |archive-date=22 June 2015}}</ref> Când nu copulează, este ascuns în compartimentul proctodeum din [[cloacă]]. Majoritatea păsărilor nu prezinta penis, împerecherea constând în alipirea cloacelor, moment în care sperma poate intra tractul reproductiv al femelei.  

Păsările femele au tubuli de depozitare a spermei <ref>{{Cite journal|last1=Sasanami|first1=Tomohiro|last2=Matsuzaki|first2=Mei|last3=Mizushima|first3=Shusei|last4=Hiyama|first4=Gen|date=2013|title=Sperm Storage in the Female Reproductive Tract in Birds|journal=Journal of Reproduction and Development|language=en|volume=59|issue=4|pages=334–338|doi=10.1262/jrd.2013-038|issn=0916-8818|pmc=3944358|pmid=23965601}}</ref> care permit spermei să rămână viabile mult timp după copulare, o sută de zile la unele specii.<ref>{{cite journal|last1=Birkhead|first1=T.R.|last2=Møller|first2=P.|year=1993|title=Sexual selection and the temporal separation of reproductive events: sperm storage data from reptiles, birds and mammals|journal=Biological Journal of the Linnean Society|volume=50|issue=4|pages=295–311|doi=10.1111/j.1095-8312.1993.tb00933.x}}</ref> Majoritatea păsărilor femele au un singur ovar și un singur oviduct, ambele pe partea stângă,<ref name="karger">{{Cite journal|last1=Guioli|first1=Silvana|last2=Nandi|first2=Sunil|last3=Zhao|first3=Debiao|last4=Burgess-Shannon|first4=Jessica|last5=Lovell-Badge|first5=Robin|last6=Clinton|first6=Michael|date=2014|title=Gonadal Asymmetry and Sex Determination in Birds|url=https://www.karger.com/Article/FullText/358406|journal=Sexual Development|language=en|volume=8|issue=5|pages=227–242|doi=10.1159/000358406|pmid=24577119|s2cid=3035039|issn=1661-5433|doi-access=free}}</ref> dar există excepții: speciile din cel puțin 16 ordine diferite de păsări au două ovare. Chiar și aceste specii tind să aibă un singur oviduct.<ref name="karger" /> S-a speculat că ar putea fi o adaptare la zbor, dar masculii au două testicule și se observă că gonadele de la ambele sexe scad dramatic în dimensiune în afara sezonului de reproducere.<ref>{{cite journal |last1=Dawson |first1=Alistair |title=Annual gonadal cycles in birds: Modeling the effects of photoperiod on seasonal changes in GnRH-1 secretion |journal=Frontiers in Neuroendocrinology |date=April 2015 |volume=37 |pages=52–64 |doi=10.1016/j.yfrne.2014.08.004|pmid=25194876 |s2cid=13704885 |doi-access=free }}</ref><ref>{{cite journal |last1=FARNER |first1=DONALD S. |last2=FOLLETT |first2=BRIAN K. |last3=KING |first3=JAMESR. |last4=MORTON |first4=MARTIN L. |title=A Quantitative Examination of Ovarian Growth in the White-Crowned Sparrow |journal=The Biological Bulletin |date=February 1966 |volume=130 |issue=1 |pages=67–75 |doi=10.2307/1539953|jstor=1539953 |pmid=5948479 |url=https://www.biodiversitylibrary.org/part/9389 }}</ref> De asemenea, păsările terestre au, în general, un singur ovar, la fel ca [[ornitorinc]]ul, un mamifer care depune ouă. O explicație mai probabilă este că oul dezvoltă o coajă în timp ce trece prin oviduct pe o perioadă de aproximativ o zi, astfel încât dacă două ouă s-ar dezvolta în același timp, ar exista un risc pentru supraviețuire.<ref name="karger" />

Păsările sunt numai gonocorice,<ref>{{Cite book|last1=Kobayashi|first1=Kazuya|url=https://books.google.com/books?id=g4teDwAAQBAJ&q=mammal+gonochorism&pg=PA290|title=Reproductive and Developmental Strategies: The Continuity of Life|last2=Kitano|first2=Takeshi|last3=Iwao|first3=Yasuhiro|last4=Kondo|first4=Mariko|date=2018-06-01|publisher=Springer|isbn=978-4-431-56609-0|pages=290|language=en}}</ref> adică au două sexe: fie femelă, fie mascul. Sexul păsărilor este determinat de cromozomii sexuali Z și W, mai degrabă decât de cromozomii X și Y prezenți la mamifere. Păsările mascul au doi cromozomi Z (ZZ), iar femelele au un cromozom W și un cromozom Z (WZ).<ref name = "Gill"/> La aproape toate speciile de păsări, sexul unui individ este determinat la [[fertilizare]].

===Sistemul respirator și sistemul circulator===
Păsările au unul dintre cele mai complexe sisteme respiratorii din toate grupurile de animale.<ref name = "Gill"/> Plămânilor lor le lipsește pleura. Când este inhalat, 75% din aerul proaspăt ocolește plămânii și merge direct la sacii de aer posteriori care se extind de la plămâni și se conectează cu spațiile aeriene din oase. Restul de 25% din aer merge direct în plămâni. Când pasărea expiră, aerul folosit este expulzat din plămâni, iar aerul reținut în sacii de aer posteriori este transportat simultan în plămâni. Astfel, plămânii unei păsări primesc un aport constant de aer proaspăt atât în timpul inhalării, cât și în timpul expirării.<ref>{{Cite journal|last=Maina |first=John N. |date=November 2006 |title=Development, structure, and function of a novel respiratory organ, the lung-air sac system of birds: to go where no other vertebrate has gone |journal=Biological Reviews |volume=81 |issue=4 |pages=545–579 |pmid=17038201 |doi=10.1017/S1464793106007111 }}</ref> Păsările emit sunete prin [[siringe]] – o cameră musculară are încorporează mai multe [[Timpan (anatomie)|membrane timpanice]] situate la capătul inferior al traheei.<ref name = "Fitch">{{Cite journal|last=Fitch |first=W.T. |year=1999 |title=Acoustic exaggeration of size in birds via tracheal elongation: comparative and theoretical analyses |journal=Journal of Zoology |volume=248 |pages=31–48|doi=10.1017/S095283699900504X}}</ref> La unele specii, traheea este alungită, ceea ce mărește volumul vocalizărilor și percepția dimensiunii păsărilor.<ref name = "Fitch"/>
[[File:BirdRespiration.svg|thumb|upright=1.1|Ciclul inhalare-expirare la păsări.]]

Majoritatea păsărilor au două nări exterioare situate în cioc și conectate la cavitatea nazală din interiorul craniului. Speciile din ordinul Procelariiformelor, cum ar fi albatrosii, au nările închise în două tuburi în maxilarul superior. Cu toate acestea, alte specii, cum ar fi ''Sula'', nu au nări exterioare și respiră prin gură. Deși la majoritatea păsărilor nările sunt descoperite, la unele specii sunt acoperite cu pene, ca la corbi și ciocănitori.<ref>{{Cite book|last=Campbell |first=Bruce |year=1985 |title=A Dictionary of Birds |publisher=T and A D Poyser |isbn=0-85661-039-9 |page=47, 375}}</ref>

Sistemul circulator aviar este condus de o inimă miogenică cu patru camere, protejată de un pericard fibros. Acest sac pericardic este umplut cu un lichid seros care îl lubrifiază.<ref name=Whittow>Whittow, G. (2000). Sturkie's Avian Physiology/ edited by G. Causey Whittow. San Diego : Academic Press, 2000.</ref> Inima în sine este împărțită într-o jumătate dreaptă și stângă, fiecare cu un atriu și un ventricul. Atriul și ventricolele de pe fiecare parte sunt separate una de cealaltă prin valve cardiace care împiedică trecerea sângelui dintr-o cameră în cealaltă în timpul contracției. Fiind miogenă, ritmul cardiac este menținut de celulele stimulatorului cardiac ale nodului sinoatrial, situat pe atriul drept.

Inima păsărilor are și arcade musculare, formate din straturi groase de mușchi. Similar cu inima mamiferelor, inima păsărilor este formată din straturile: [[endocard]], [[miocard]] și [[pericard]].<ref name=Whittow /> Pereții atriului tind să fie mai subțiri decât pereții ventriculului, datorită contracției ventriculare intense folosită pentru pomparea sângelui oxigenat în tot corpul. Comparativ cu masa corporală, inima păsărilor este în general mai mare decât cea a mamiferelor. Această adaptare permite pomparea a mai mult sânge pentru a răspunde nevoilor metabolice asociate zborului.<ref name="Hoagstrom">Hoagstrom, C.W. (2002). "Vertebrate Circulation". ''Magill's Encyclopedia of Science: Animal Life''. Vol 1, pp. 217–219. Pasadena, California, Salem Press.</ref>

Păsările au un sistem foarte eficient pentru distribuirea oxigenului îe tot corpul, deoarece au o suprafață de schimb de gaze de zece ori mai mare decât mamiferele. Acest lucru face ca păsările să aibă mai mult sânge în capilare pe unitate de volum pulmonar decât un mamifer.<ref name="Hoagstrom" /> Arterele păsărilor sunt realizate din mușchii elastici groși pentru a rezista presiunii contracțiilor ventriculare puternice și devin mai rigide pe măsură ce se îndepărtează de inimă. 

Sângele se mișcă prin artere, care suferă vasoconstricție, către arteriole care distribuie oxigen și substanțe nutritive tuturor țesuturile din corp.<ref name=Hill>Hill, Richard W. (2012) Animal Physiology/ Richard W. Hill, Gordon A. Wyse, Margaret Anderson. Third Edition pp. 647–678. Sinauer Associates, Sunderland, MA</ref> Deoarece arteriolele sunt mai departe de inimă și mai aproape de organe și țesuturi, ele se ramifică din ce în ce mai mult pentru a crește suprafața și a reduce intensitatea fluxului sanguin. De la arteriole, sângele se deplasează către capilare  unde oxigenul este schimbat cu deșeuri de dioxid de carbon. Odată ce sângele a fost dezoxigenat, acesta se deplasează prin venule, apoi vene și înapoi la inimă. Spre deosebire de artere, venele sunt subțiri și rigide, deoarece nu trebuie să reziste la presiuni ridicate.<ref name=Hill />

Odată ce sângele ajunge la inimă, acesta se deplasează mai întâi în atriul drept, apoi în ventriculul drept pentru a fi pompat prin plămâni pentru schimbul suplimentar de gaze de deșeuri de dioxid de carbon cu oxigen. Sângele oxigenat curge apoi din plămâni prin atriul stâng în ventriculul stâng, unde este pompat în corp.

===Sistemul nervos===
Sistemul nervos este mare în raport cu dimensiunea păsării.<ref name = "Gill"/> Cea mai dezvoltată parte a creierului este cea care controlează funcțiile legate de zbor, în timp ce [[cerebel]]ul coordonează mișcarea și [[telencefal]]ul controlează tiparele de comportament, navigația, împerecherea și construirea cuiburilor. Majoritatea păsărilor au un slab simț al mirosului <ref>{{Cite book|title=pockets: birds|last=Barbara|first=Taylor|publisher=Dorling Kindersley|year=2004|isbn=0-7513-5176-8|location=UK|pages=16}}</ref> cu excepții notabile, printre care [[pasărea Kiwi]]<ref>{{Cite journal |last=Sales |first=James |year=2005 |title=The endangered kiwi: a review |journal=Folia Zoologica |volume=54 |issue=1–2 |pages=1–20 |url=http://www.ivb.cz/folia/54/1-2/01-20.pdf |access-date=15 September 2007 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070926005337/http://www.ivb.cz/folia/54/1-2/01-20.pdf |archive-date=26 September 2007 |url-status=dead}}</ref> [[Catartide|vulturii pleșuvi din America]]<ref name="Avian Sense of Smell">{{cite web|last=Ehrlich |first=Paul R. |author2=David S. Dobkin|author3=Darryl Wheye |title=The Avian Sense of Smell |url=http://www.stanford.edu/group/stanfordbirds/text/essays/Avian_Sense.html |year=1988 |work=Birds of Stanford |publisher=Stanford University |access-date=13 December 2007}}</ref> și [[procellariiformes|procellariiformele]].<ref>{{Cite journal|last=Lequette |first=Benoit |date=1 August 1989 |title=Olfaction in Subantarctic seabirds: Its phylogenetic and ecological significance |journal=The Condor |volume=91 |issue=3 |pages=732–735 |doi=10.2307/1368131 |url=http://sora.unm.edu/sites/default/files/journals/condor/v091n03/p0732-p0735.pdf |archive-url=https://web.archive.org/web/20131225044650/http://sora.unm.edu/sites/default/files/journals/condor/v091n03/p0732-p0735.pdf |archive-date=25 December 2013 |author2=Verheyden |author3=Jouventin |url-status=dead|jstor=1368131 }}</ref> Sistemul vizual aviar este de obicei foarte dezvoltat. Păsările de apă au lentile flexibile speciale, care le permite să vadă bine în aer și apă.<ref name = "Gill"/> Unele specii au ''fovea centralis'' dublă. Păsările sunt tetracromatice, posedând celule conice sensibile nu numai la lumina verde, roșie și albastră, ci și la lumina ultravioletă.<ref>{{Cite journal|last1=Wilkie |first1=Susan E. |date=February 1998 |title=The molecular basis for UV vision in birds: spectral characteristics, cDNA sequence and retinal localization of the UV-sensitive visual pigment of the budgerigar (Melopsittacus undulatus) |journal=Biochemical Journal |volume=330 |pages=541–547 |pmid=9461554 |last2=Vissers |first2=PM |last3=Das |first3=D |last4=Degrip |first4=WJ |last5=Bowmaker |first5=JK |last6=Hunt |first6=DM |pmc=1219171|issue=Pt 1 |doi=10.1042/bj3300541}}</ref> 
[[File:Parus caeruleus01.jpg|thumb|upright=1.4|[[Pițigoi albastru|Pițigoiul albastru]] mascul are o coroană reflectorizantă invizibile pentru oameni, de culoare ultravioletă, care este afișată în perioada curtării.]]

Multe păsări prezintă modele de penaj reflectant ultraviolet care sunt invizibile pentru ochiul uman. Unele păsări ale căror sexe par a fi aceleași prezintă de fapt modele diferite. De exemplu, [[Pițigoi albastru|pițigoiul albastru]] mascul are o coroană reflectorizantă ultravioletă, care este afișată în perioada curtării  prin poziționarea și ridicarea penelor de la ceafă.<ref>{{Cite journal|last=Andersson|first=S.|author2=J. Ornborg|author3=M. Andersson |title=Ultraviolet sexual dimorphism and assortative mating in blue tits|journal=Proceedings of the Royal Society B |year=1998 |volume=265 |issue=1395 |pages=445–450 |doi=10.1098/rspb.1998.0315|pmc=1688915}}</ref> Lumina ultravioletă este, de asemenea, utilizată în hrănire; unii șoimi caută prada prin detectarea urmelor de urină ale rozătoarelor, care reflectă lumina ultravioletă.<ref>{{Cite journal|last1=Viitala |first1=Jussi |year=1995 |journal=Nature |volume=373 |issue=6513 |pages=425–427 |title=Attraction of kestrels to vole scent marks visible in ultraviolet light |doi=10.1038/373425a0 |last2=Korplmäki |first2=Erkki |last3=Palokangas |first3=Pälvl |last4=Koivula |first4=Minna|bibcode=1995Natur.373..425V |s2cid=4356193 }}</ref> Cu excepția porumbeilor și a altor câteva specii,<ref>{{cite book|first1=Olin Sewall, Jr. |last1=Pettingill|year=1985|title=Ornithology in Laboratory and Field. Fifth Edition|publisher=Academic Press|isbn=0-12-552455-2|location=Orlando, FL|page=11|url=https://books.google.com/books?id=livLBAAAQBAJ&pg=PA11}}</ref> pleoapele păsărilor nu sunt utilizate pentru a clipi. În schimb, ochiul este lubrifiat de membrana nictitatoare, a treia pleoapa care se misca orizontal.<ref>{{Cite journal|last1=Williams |first1=David L. |date=March 2003 |title=Symblepharon with aberrant protrusion of the nictitating membrane in the snowy owl (''Nyctea scandiaca'') |journal=Veterinary Ophthalmology |volume=6 |issue=1 |pages=11–13 |doi=10.1046/j.1463-5224.2003.00250.x |pmid=12641836 |last2=Flach |first2=E}}</ref> Membrana nictitatoare acoperă ochiul și acționează ca lentilă de contact la multe păsări acvatice.<ref name = "Gill"/> Retina păsărilor are un sistem de alimentare cu sânge în formă de ventilator numit pecten ocular.<ref name = "Gill"/>

Majoritatea păsărilor au ochii mari, nu foarte rotunzi și capabili de o mișcare limitată pe orbite,<ref name="Gill"/> de obicei de 10-20°.<ref name=Land_2014>{{cite journal |doi=10.1007/s00359-014-0964-5 |pmid=25398576 |author=Land, M. F. |date=2014 |title=Eye movements of vertebrates and their relation to eye form and function |journal=Journal of Comparative Physiology A |volume=201 |issue=2 |pages=195–214|s2cid=15836436 }}</ref> Păsările cu ochii pe laturile capului au un câmp vizual larg, în timp ce păsările cu ochii pe partea din față a capului, cum ar fi [[bufnițe]]le, au viziune binoculară și pot estima adâncimea câmpului.<ref name=Land_2014/><ref>{{Cite journal|last1=Martin |first1=Graham R. |year=1999 |title=Visual fields in Short-toed Eagles, ''Circaetus gallicus'' (Accipitridae), and the function of binocularity in birds |journal=Brain, Behavior and Evolution |volume=53 |issue=2 |pages=55–66 |doi=10.1159/000006582 |pmid= 9933782|last2=Katzir |first2=G|s2cid=44351032 }}</ref> Urechea aviară nu are [[Pavilionul urechii|pavilion]] extern, dar este acoperită de pene, deși la unele păsări, cum ar fi bufnițele ''Asio'', ''Bubo'' și ''Otus'', aceste pene formează smocuri care seamănă cu urechile. Urechea internă are o [[cohlee]], dar nu este spirală ca la [[mamifer]]e.<ref>{{Cite journal|last=Saito |first=Nozomu |year=1978 |title=Physiology and anatomy of avian ear |journal=The Journal of the Acoustical Society of America |volume=64 |issue=S1 |page=S3 |doi=10.1121/1.2004193|bibcode=1978ASAJ...64....3S }}</ref>

===Pene, penaj și solzi===
{{AP|Pană|Penele de zbor|Puf}}

Penele sunt un semn distinctiv al păsărilor. Facilitează zborul, oferă izolație care ajută la termoreglare și sunt folosite ca formă de exhibiționism în timpul sezonului de împerechere, camuflaj și comunicare.<ref name="Gill"/> Există mai multe tipuri de pene, fiecare servind propriul set de scopuri. Penele sunt dezvoltări epidermice atașate la piele și cresc numai în anumite regiuni ale pielii. Modelul de distribuție a acestor tracturi de pene (pteriloză) este utilizat în taxonomie și sistematică. Aranjamentul și aspectul penelor pe corp, numit penaj, pot varia în funcție de specie, de vârstă, statut social <ref>{{Cite journal|last=Belthoff |first=James R. |date=1 August 1994|title=Plumage Variation, Plasma Steroids and Social Dominance in Male House Finches |journal=The Condor |volume=96 |issue=3 |pages=614–625 |doi=10.2307/1369464 |author2=Dufty |author3=Gauthreaux|url=http://works.bepress.com/james_belthoff/29 |jstor=1369464 }}</ref> și sex.<ref>{{cite web|last=Guthrie| first=R. Dale|title=How We Use and Show Our Social Organs |work=Body Hot Spots: The Anatomy of Human Social Organs and Behavior |url=http://employees.csbsju.edu/lmealey/hotspots/chapter03.htm |access-date=19 October 2007| archive-url = https://web.archive.org/web/20070621225459/http://employees.csbsju.edu/lmealey/hotspots/chapter03.htm| archive-date = 21 June 2007}}</ref>
{|align="center"
|-valign="bottom"
|[[File:Buteo buteo primary secondary.jpg|thumb|130px|{{center|Pană primară de zbor (stânga) și secundară (dreapta)}}]]
|[[File:Handschwingen Mauersegler.jpg|thumb|250px|{{center|Seria de pene de zbor ale [[Drepnea neagră|drepneaua neagră]]}}]]
|[[Fișier:Penele aripii (ro).jpg|thumb|340px|{{center|Penele aripii}}]]
|}

Penajul [[Năpârlire|se schimbă]] în mod regulat. În general, năpârlirea este anuală, deși la unele specii există două năpârliri, una înainte de sezonul de reproducere și cealaltă după aceasta, și pot apărea variații între specii și între indivizi din aceeași specie.<ref>{{Cite journal|last1=Humphrey |first1=Philip S. |date=1 June 1959|title=An approach to the study of molts and plumages |journal=The Auk |volume=76 |pages=1–31 |url=http://sora.unm.edu/sites/default/files/journals/auk/v076n01/p0001-p0031.pdf |issue=1 |jstor=4081839|last2=Parkes|first2=K.C.|doi=10.2307/4081839}}</ref> Păsările de pradă mai mari își pot schimba penajul o singură dată la câțiva ani. Modelele de năpârlire variază în funcție de specie. La paserine, penele de zbor sunt înlocuite pe rând, elementele primare fiind înlocuite mai întâi. 
Un număr mic de specii, cum ar fi rațele și gâștele  își pierd toate penele în același timp, devenind temporar incapabile de zbor.<ref name="debeeretal">de Beer SJ, Lockwood GM, Raijmakers JHFS, Raijmakers JMH, Scott WA, Oschadleus HD, Underhill LG (2001). "[http://safring.adu.org.za/downloads/ringers-manual.pdf SAFRING Bird Ringing Manual] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20171019032817/http://safring.adu.org.za/downloads/ringers-manual.pdf |date=19 October 2017 }}".</ref> Ca regulă generală, năpârlirea penelor cozii urmează același model cu cel al aripilor, de la interior la exterior,<ref name="pettingill">{{Cite book|author=Pettingill Jr. OS|year=1970|title=Ornithology in Laboratory and Field|isbn=0-12-552455-2|publisher=Burgess Publishing Co}}</ref> însă exist și excepții. Femelele majorității speciilor de păsări pierd pene lângă abdomen înainte de sezonul de reproducere. Pielea din această zonă este bine alimentată cu vase de sânge și ajută pasărea să-și incubeze ouăle.<ref>{{Cite journal|last=Turner |first=J. Scott |year=1997 |title=On the thermal capacity of a bird's egg warmed by a brood patch |journal=Physiological Zoology |volume=70 |issue=4 |pages=470–480 |doi=10.1086/515854 |pmid=9237308 |s2cid=26584982 }}</ref>

Penele necesită întreținere, astfel încât păsările fie le curăță, fie le îngrijesc zilnic, dedicându-și în medie aproximativ 9% din timpul zilnic acestor activități.<ref>{{Cite journal|last=Walther |first=Bruno A. |year=2005 |title=Elaborate ornaments are costly to maintain: evidence for high maintenance handicaps |journal=Behavioral Ecology |volume=16 |issue=1 |pages=89–95 |doi=10.1093/beheco/arh135|doi-access=free }}</ref> Acestea folosesc ciocul pentru a îndepărta resturile și pentru a aplica o secreție ceroasă din [[Glandă uropigiană|glanda uropigiană]];  aceste secreții protejează flexibilitatea penelor și acționează ca un agent antimicrobian, inhibând dezvoltarea bacteriilor care degradează penele.<ref>{{Cite journal|last1=Shawkey |first1=Matthew D. |year=2003 |title=Chemical warfare? Effects of uropygial oil on feather-degrading bacteria |journal=Journal of Avian Biology |volume=34 |issue=4 |pages=345–349 |doi=10.1111/j.0908-8857.2003.03193.x |last2=Pillai |first2=Shreekumar R. |last3=Hill |first3=Geoffrey E.}}</ref> Acest lucru poate fi completat cu secrețiile de [[acid formic]] de la furnici, pe care păsările le primesc printr-un comportament cunoscut sub numele de „baia de furnici”, pentru a elimina paraziții din pene.<ref>{{Cite journal|last=Ehrlich |first=Paul R. |year=1986 |title=The Adaptive Significance of Anting |journal=The Auk |volume=103 |issue=4 |page=835 |url=http://sora.unm.edu/sites/default/files/journals/auk/v103n04/p0835-p0835.pdf |archive-url=https://web.archive.org/web/20160305202116/http://sora.unm.edu/sites/default/files/journals/auk/v103n04/p0835-p0835.pdf |archive-date=5 March 2016 |url-status=dead}}</ref>

[[Solz]]ii păsărilor sunt alcătuite din aceeași keratina ca și ciocurile, ghearele și pintenii. Se găsesc în principal pe degetele de la picioare și metatarsien, dar la unele păsări pot fi găsite mai sus, pe gleznă. Majoritatea solzilor de păsări nu se suprapun semnificativ, cu excepția [[Alcedinidae|pescăreilor]] și [[ciocănitoare|ciocănitorilor]]. Se consideră că solzii păsărilor sunt omologi cu cei ai reptilelor și mamiferelor.<ref>{{Cite book|last=Lucas |first=Alfred M. |year=1972 |title=Avian Anatomy – integument |location=East Lansing, Michigan |publisher=USDA Avian Anatomy Project, Michigan State University |pages=67, 344, 394–601}}</ref>
{{multiple image
| align = center
| direction = square
| caption_align = center
| total_width =1040
| header = 
| header_align = left/right/center
| image1 = Lamprotornis hildebrandti -Tanzania-8-2c.jpg
| caption1 = ''Lamprotornis hildebrandti'' cu pene irizate
| image2 = Feather of male Pavo cristatus (Indian peafowl).jpg
| caption2 = Pană de [[păun]]
| image4 = Green feathers (7767112360).jpg
| caption4 = Pene de [[papagal]]
| image3 = Plumage (6951263245).jpg
| caption3 = Pene de [[papagal]]
}}

===Zbor===
[[File:Restless flycatcher04.jpg|left|thumb|Mișcarea descendentă a aripilor unui muscar cu gâtul alb]]
Majoritatea păsărilor pot zbura, ceea ce le deosebește de aproape toate celelalte clase de vertebrate. Zborul este principalul mijloc de locomoție pentru majoritatea speciilor de păsări și este utilizat pentru căutarea hranei și pentru fuga de prădători. Capacitatea păsărilor de a zbura a provocat o serie de adaptări pentru a asigura zborul, decolarea și aterizarea, orientarea în spațiu și navigația.<ref name="Gill"/> Capacitatea de zbor limitează masa maximă a păsărilor care zboară. Cu cât pasărea este mai mare și mai grea, cu atât cheltuie mai multă energie pentru a bate din aripi; pornind de la o anumită masă, zborul necesită mai multă energie decât poate produce pasărea.<ref name="Pen">{{cite book|author=Pennycuick C. J.|chapter=Mechanics of flight|title=Avian Biology |volume=5 |publisher=Academic Press|year=1975 |pages=37, 42, 70 |url=https://books.google.com/books?id=6SPgBAAAQBAJ&pg=PA42&dq=limit |isbn=9781483269443}}</ref> Prin urmare, pentru un zbor activ, pasărea nu trebuie să cântărească prea mult. Masa păsărilor zburătoare moderne nu depășește, de obicei, 2 kg, ocazional atinge 12-15 kg<ref name=Rus/> iar maximul este de 18-19 kg la [[otididae]].<ref name=Guinness>{{cite book|title=The Guinness Book of Animal Facts and Feats|year=1982|isbn=978-0-85112-235-9|author=Wood G. |url=https://archive.org/details/guinnessbookofan00wood/page/65/mode/1up}}</ref>

Cea mai evidentă adaptare la zbor este aripa, dar pentru că zborul este atât de exigent din punct de vedere energetic, păsările au dezvoltat alte câteva adaptări pentru a îmbunătăți eficiența atunci când zboară. Forma și dimensiunea aripii determină, în general, stilul de zbor și performanța unei păsări; multe păsări combină zborul cu puternice bătăi de aripi cu un zbor planor și folosesc coada pentru a direcționa zborul.<ref name = "Gill"/> În timp ce unele păsări mari, cum ar fi [[vultur]]ii, alunecă ore în șir și doar ocazional bat din aripi, alte păsări, cum ar fi [[colibri]], bat din aripi de câteva ori pe secundă.<ref name="Britannica" />
[[File:Ardea alba modesta composite - Gould's Lagoon.jpg|thumb|upright=1.9|[[Egreta mare]] în zbor ]]

Viteza de zbor variază foarte mult între specii. Păsările mai mici, cum ar fi [[vrabie|vrăbiile]] sau [[Troglodytidae|pănțărușii]], zboară între 15-30 km/h. Păsările mijlocii, cum ar fi [[sturz]]i, [[graur]]i sau [[lăstun]]i și păsările cu aripi mari precum pelicanii și pescărușii zboară între 30-60 km/h. Cele mai rapide păsări, precum [[șoim]]ii, [[rațe]]le, [[gâște]]le și [[porumbei]]i zboară între 60-100 km/h. Pasărea care atinge cea mai mare viteză este [[șoim călător|șoimul călător]], care este capabil de zboruri de mare viteză ce ating 320 km/h.<ref name="Britannica">{{Cite web |url=http://www.britannica.com/animal/bird-animal |first=Robert W. |last=Storer |title=Bird |publisher=Enciclopedia Britannica |data=2016 }}</ref>

Aproximativ 60 de specii de păsări existente sunt incapabile de zbor, la fel ca multe dintre păsările extincte.<ref>{{Cite book|last=Roots |first=Clive |year=2006 |title=Flightless Birds |location=Westport |publisher=Greenwood Press |isbn=978-0-313-33545-7}}</ref> Incapacitatea de a zbura apare frecvent la păsările care trăiesc pe insule izolate, posibil din cauza absenței prădătorilor tereștri.<ref>{{Cite journal|last=McNab |first=Brian K. |date=October 1994 |title=Energy Conservation and the Evolution of Flightlessness in Birds |journal=The American Naturalist |volume=144 |issue=4 |pages=628–642 |doi=10.1086/285697 |jstor=2462941|s2cid=86511951 }}</ref> Deși nu pot zbura, pinguinii folosesc o musculatură și mișcări similare pentru a „zbura” prin apă, la fel ca unele păsări capabile de zbor, cum ar fi [[Alcidae|alcidele]], unele procellariidae și [[Cinclide|pescăreii]].<ref>{{Cite journal|last1=Kovacs |first1=Christopher E. |year=2000 |title=Anatomy and histochemistry of flight muscles in a wing-propelled diving bird, the Atlantic Puffin, ''Fratercula arctica'' |journal=Journal of Morphology |volume=244 |issue=2 |pages=109–125|doi=10.1002/(SICI)1097-4687(200005)244:2<109::AID-JMOR2>3.0.CO;2-0 |pmid=10761049 |last2=Meyers |first2=RA}}</ref>

===Sistemul digestiv și excretor===
Sistemul digestiv al păsărilor este unic – conține gușă, utilizată pentru depozitarea alimentelor, și un stomac muscular, în care există pietre ingerate care freacă alimentele și compensează lipsa dinților.<ref name="Куз">{{cite book |author=James P. Gionfriddo |author2=Louis B. Best |title=Grit Use by House Sparrows: Effects of Diet and Grit Size |url=http://elibrary.unm.edu/sora/Condor/files/issues/v097n01/p0057-p0067.pdf |publisher=Condor |year=1995 |volum=97 |page=57–67 |doi=10.2307/1368983 |access-date=2021-08-25 |archive-date=2009-03-25 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090325023232/http://elibrary.unm.edu/sora/Condor/files/issues/v097n01/p0057-p0067.pdf |dead-url=yes }}</ref> Majoritatea păsărilor sunt adaptate digestiei rapide pentru a facilita zborul.<ref name="Attenborough"/> Unele păsări migratoare au capacitatea de a reduce o parte din intestin înainte de [[migrația păsărilor|migrație]].<ref name="Battley"/>

La fel ca [[reptile]]le, rinichii păsărilor extrag deșeuri azotate din fluxul sanguin și le elimină sub formă de [[acid uric]], în loc de uree sau amoniac, prin uretere în intestin. Păsările nu au vezică urinară sau deschidere uretrală externă și (cu excepția struțului) acidul uric este excretat împreună cu fecalele ca deșeuri semisolide.<ref>{{cite web|last=Ehrlich |first=Paul R. |author2=David S. Dobkin|author3=Darryl Wheye |title=Drinking |url=http://www.stanford.edu/group/stanfordbirds/text/essays/Drinking.html |year=1988 |work=Birds of Stanford |publisher=Stanford University |access-date=13 December 2007}}</ref><ref>{{Cite journal|last1=Tsahar |first1=Ella |title=Can birds be ammonotelic? Nitrogen balance and excretion in two frugivores |journal=Journal of Experimental Biology |volume=208 |issue=6 |pages=1025–1034 |year=2005 |pmid=15767304 |doi=10.1242/jeb.01495 |last2=Martínez Del Rio |first2=C |last3=Izhaki |first3=I |last4=Arad |first4=Z |s2cid=18540594 |doi-access=free }}</ref><ref name=coprodeum>{{cite journal | doi= 10.1016/S1095-6433(03)00006-0 | last1= Skadhauge | first1= E | last2= Erlwanger | first2= KH | last3= Ruziwa | first3= SD | last4= Dantzer | first4= V | last5= Elbrønd | first5= VS | last6= Chamunorwa | first6= JP | title= Does the ostrich (''Struthio camelus'') coprodeum have the electrophysiological properties and microstructure of other birds? | journal= Comparative Biochemistry and Physiology A | volume= 134 | issue= 4 | pages= 749–755 | year= 2003 | pmid = 12814783 }}</ref> Cu toate acestea, păsările precum colibri pot excreta majoritatea deșeurilor azotate sub formă de amoniac.<ref>{{Cite journal|last1=Preest |first1=Marion R. |date=April 1997 |title=Ammonia excretion by hummingbirds |journal=Nature |volume=386 |issue= 6625|pages=561–562 |doi=10.1038/386561a0 |last2=Beuchat |first2=Carol A. |bibcode=1997Natur.386..561P|s2cid=4372695 }}</ref> De asemenea, excretă [[Creatină|creatina]], mai degrabă decât [[Creatinină|creatinina]] ca [[mamifer]]ele.<ref name = "Gill"/>[[File:Bombycilla Garrulus Oulu 20180331 02.jpg|thumb|right|La mătăsar, boabele de [[Sorbus aucuparia|scoruș]] înghițite trec prin întregul intestin în 8-10 minute.<ref name="Куз"/>]] Acest material este expulzat prin [[cloacă]], împreună cu deșeurile intestinale.<ref>{{Cite journal|last1=Mora |first1=J. |year=1965 |title=The regulation of urea-biosynthesis enzymes in vertebrates |journal=Biochemical Journal |volume=96 |pages=28–35 |pmid=14343146 |last2=Martuscelli |first2=J |last3=Ortiz Pineda |first3=J |last4=Soberon |first4=G |pmc=1206904|issue=1|doi=10.1042/bj0960028 }}</ref><ref>{{Cite journal|last=Packard |first=Gary C.|year=1966 |title=The Influence of Ambient Temperature and Aridity on Modes of Reproduction and Excretion of Amniote Vertebrates |journal=The American Naturalist |volume=100 |issue=916 |pages=667–682 |doi=10.1086/282459 |jstor=2459303|s2cid=85424175}}</ref> Cloaca este un orificiu multifuncțional:  deșeurile sunt expulzate prin ea, majoritatea păsărilor se împerechează prin alăturarea cloacelor iar femelele depun ouă prin ea.

În afară de mamifere, păsările sunt singurele animale vertebrate care pot reține apa în corpul lor printr-un proces osmotic de producere a urinei. Cu toate acestea, capacitatea păsărilor de a concentra urina este limitată în comparație cu cea a mamiferelor.

Este o caracteristică comună, dar nu universală, a puilor de pasăre (născuți neajutorați, sub îngrijire constantă a părinților) ca, în loc să excrete direct în cuib, ei produc un [[sac fecal]] – o pungă acoperită de mucus care permite părinților fie să elimine deșeurile în afara cuibului, fie să recicleze deșeurile prin propriul lor sistem digestiv.<ref name="audubon">{{cite web|url=https://www.audubon.org/news/what-are-fecal-sacs-bird-diapers-basically|title=What Are Fecal Sacs? Bird Diapers, Basically|website=Audubon|date=7 August 2018|access-date=17 January 2021}}</ref>

==Comportament==
Cele mai multe păsări sunt diurne, dar unele păsări, cum ar fi multe specii de [[bufnițe]] și [[caprimulgidae]], sunt nocturne sau crepusculare (active în timpul amurgului), iar multe [[Păsări limicole|păsări de coastă]] se hrănesc atunci când mareele sunt adecvate, ziua sau noaptea.<ref>{{Cite journal|last1=Robert |first1=Michel |date=January 1989 |title=Conditions and significance of night feeding in shorebirds and other water birds in a tropical lagoon |journal=The Auk |volume=106 |issue=1 |pages=94–101 |url=http://sora.unm.edu/sites/default/files/journals/auk/v106n01/p0094-p0101.pdf |archive-url=https://web.archive.org/web/20141004070208/http://sora.unm.edu/sites/default/files/journals/auk/v106n01/p0094-p0101.pdf |archive-date=4 October 2014 |doi=10.2307/4087761 |last2=McNeil |first2=Raymond |last3=Leduc |first3=Alain |url-status=dead|jstor=4087761 }}</ref>

===Hrănire===
[[File:James Flamingos MC.jpg|thumb|upright=1.3|right|Păsările flamingo se hrănesc cu specii de crevete, pe care le “filtreaza” din apa sărată.]]
Dietele păsărilor sunt destul de variate și includ nectar, [[fructe]], [[plante]], [[semințe]], diverse animale mici, inclusiv alte păsări.<ref name = "Gill"/> Deoarece păsările nu au dinți, sistemul lor digestiv este adaptat pentru a prelucra alimente întregi înghițite fără a le mesteca. Sistemul digestiv are o porțiune extinsă a tractului alimentar care comunică cu esofagul și este utilizată pentru depozitarea alimentelor înainte de [[digestie]]; această porțiune conține pietre înghițite pentru măcinarea alimentelor pentru a compensa lipsa dinților<ref>{{Cite journal|last=Gionfriddo|first=James P.|author2=Best|date=1 February 1995|title=Grit Use by House Sparrows: Effects of Diet and Grit Size|url=http://sora.unm.edu/sites/default/files/journals/condor/v097n01/p0057-p0067.pdf|journal=Condor|volume=97|issue=1|pages=57–67|doi=10.2307/1368983|jstor=1368983}}</ref> Unele specii, cum ar fi porumbeii și unele specii de psittacine, nu au vezică biliară.<ref>{{Cite journal|date=2010|title=Complex Evolution of Bile Salts in Birds|journal=Bio One|doi=10.1525/auk.2010.09155|pmc=2990222|last1=Hagey|first1=Lee R.|last2=Vidal|first2=Nicolas|last3=Hofmann|first3=Alan F.|last4=Krasowski|first4=Matthew D.|volume=127|issue=4|pages=820–831|pmid=21113274}}</ref> Majoritatea păsărilor sunt extrem de adaptate pentru o digestie rapidă pentru a ajuta la zbor.<ref name="Attenborough2">{{Cite book|last=Attenborough|first=David|title=The Life of Birds|publisher=Princeton University Press|year=1998|isbn=0-691-01633-X|location=Princeton|author-link=David Attenborough}}</ref> Unele păsări migratoare s-au adaptat pentru a utiliza proteine stocate în multe părți ale corpului lor, inclusiv proteine din intestine, ca energie suplimentară în timpul migrației.<ref name="Battley2">{{Cite journal|last1=Battley|first1=Phil F.|last2=Piersma|first2=T|last3=Dietz|first3=MW|last4=Tang|first4=S|last5=Dekinga|first5=A|last6=Hulsman|first6=K|date=January 2000|title=Empirical evidence for differential organ reductions during trans-oceanic bird flight|journal=Proceedings of the Royal Society B|volume=267|issue=1439|pages=191–195|doi=10.1098/rspb.2000.0986|pmc=1690512|pmid=10687826}}  (Erratum in ''Proceedings of the Royal Society B'' '''267'''(1461):2567.)</ref>

Conform compoziției alimentelor, păsările sunt împărțite în mai multe grupuri ecologice.<ref name = "Gill"/>  Speciile care se hrănesc în principal cu alimente vegetale sunt [[fitofage]]. Pasărea hoazin se hrănește aproape exclusiv cu frunze; [[gâște]]le, [[lebede]]le, unele [[rațe]] se hrănesc în principal cu o varietate de vegetație de coastă și acvatică, mâncând simultan mici animale acvatice. Multe [[paseriforme]] se hrănesc în principal cu semințe: [[Păsări țesător|țesători]], [[cinteză|cinteze]], [[Ciocârlie|ciocârlii]], etc. Mulți [[papagal]]i, [[porumbei]], [[Coliidae|coliide]], multe [[trogoniformes]], [[pasărea Paradisului]] se hrănesc cu semințe, fructe de pădure și fructe.
[[File:Alcedo atthis eating a tadpole.jpg|thumb|upright=1.3|right|[[Pescăraș albastru]] cu prada sa.]]

Speciile care se hrănesc în principal cu mici animale sunt numite zoofage, deși multe dintre ele mănâncă și alimente vegetale într-o mică măsură.<ref name = "Gill"/> Aproape o treime din toate familiile de păsări sunt exclusiv sau predominant [[insectivore]] (entomofage). Cu toate acestea, aproape toate păsările se hrănesc cu [[insecte]] într-un grad sau altul.  Speciile care caută insecte dăunătoare sunt considerate „agenți biologici de combatere” benefici și prezența lor este încurajată în programele biologice de combatere a dăunătorilor.<ref name="lwa001">{{cite web|url=http://lwa.gov.au/files/products/land-water-and-wool/pf061365/pf061365.pdf |title=Birds on New England wool properties – A woolgrower guide |access-date=17 July 2010 |publisher=Australian Government – Land and Water Australia |work=Land, Water & Wool Northern Tablelands Property Fact Sheet |author=N Reid |year=2006 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20110315005353/http://lwa.gov.au/files/products/land-water-and-wool/pf061365/pf061365.pdf |archive-date=15 March 2011 }}</ref> Păsările insectivore mănâncă 400–500 milioane de tone de artropode anual.<ref>{{cite journal |last1=Nyffeler |first1=M. |last2=Șekercioğlu |first2=Ç.H. |last3=Whelan |first3=C.J. |date=August 2018 |title=Insectivorous birds consume an estimated 400–500 million tons of prey annually |journal=The Science of Nature |volume=105 |issue=7–8 |page= 47|doi=10.1007/s00114-018-1571-z |pmid=29987431 |bibcode=2018SciNa.105...47N }}</ref> Multe păsări acvatice și semi-acvatice se hrănesc în principal cu [[pești]], consumând simultan nevertebrate acvatice.<ref name = "Gill"/>

Multe păsări de pradă și bufnițe se hrănesc cu [[rozătoare]] mici. Puțini prădători, cum ar fi [[Șoim călător|șoimul călător]], [[șoimul rândunelelor]], eretele de stuf și alții, se hrănesc în principal cu alte păsări. Un număr mic de specii de păsări se hrănesc cu [[moluște]] (de exemplu cocorul cârstei). Herpetophages care se hrănesc cu amfibieni și reptile includ [[șerpar]]ul, [[Pasăre secretar|pasărea secretar]], [[Cariamidae|cariamide]], unii [[alcedo]] mari, etc. Unii pescărei și rândunica de furtună sunt coprofage – ei pot mânca excremente de [[cetacee]] și de [[Pinipede|pinipede]].

Păsările care se hrănesc cu nectarul florilor, cum ar fi [[colibri]], [[nectarinide]], [[loriini]] au limbi lungi și special adaptate pentru colectarea nectarului și, în multe cazuri, propriul cioc s-a adaptat pentru a se potrivi anumitor flori – fenomen numit coevoluție.<ref>{{Cite journal|last1=Paton |first1=D.C. |date=1 April 1989|title=Bills and tongues of nectar-feeding birds: A review of morphology, function, and performance, with intercontinental comparisons |journal=Australian Journal of Ecology |volume=14 |issue=4 |pages=473–506 |doi=10.1111/j.1442-9993.1989.tb01457.x |first2=B.G. |last2=Collins }}</ref> [[Pasărea kiwi|Păsările kiwi]] și [[Păsări limicole|păsările de coastă]] au ciocuri lungi, care le permit să caute nevertebrate mici.<ref name = "Gill"/><ref>{{Cite journal|last1=Baker |first1=Myron Charles |date=1 April 1973|title=Niche Relationships Among Six Species of Shorebirds on Their Wintering and Breeding Ranges |journal=Ecological Monographs |volume=43 |issue=2 |pages=193–212 |doi=10.2307/1942194 |first2=Ann Eileen Miller |last2=Baker |jstor=1942194}}</ref> Gavia, [[Rață scufundătoare|rațele scufundătoare]], [[pinguin]]ii și [[Alcidae|alcidele]] își urmăresc prada sub apă, folosindu-și aripile sau picioarele pentru propulsie,<ref name = "Burger">{{Cite book|last=Schreiber |first=Elizabeth Anne |author2=Joanna Burger |year=2001 |title=Biology of Marine Birds |location=Boca Raton |publisher=CRC Press |isbn=0-8493-9882-7}}</ref> în timp ce prădătorii aerieni, cum ar fi sulidele, [[Alcedinidae|pescăreii]] și [[Chiră|chirele]] vânează prada scufundându-se în apă. [[Flamingo]], trei specii din genul Pachyptila și unele rațe se hrănesc prin filtrarea hranei din apă.<ref>{{Cite journal|last1=Cherel |first1=Yves |year=2002 |title=Food and feeding ecology of the sympatric thin-billed ''Pachyptila belcheri'' and Antarctic ''P. desolata'' prions at Iles Kerguelen, Southern Indian Ocean |journal=Marine Ecology Progress Series |volume=228 |pages=263–281 |doi=10.3354/meps228263 |last2=Bocher |first2=P |last3=De Broyer |first3=C |last4=Hobson |first4=KA|bibcode=2002MEPS..228..263C |doi-access=free }}</ref><ref>{{Cite journal|last=Jenkin |first=Penelope M. |year=1957 |title=The Filter-Feeding and Food of Flamingoes (Phoenicopteri) |journal=Philosophical Transactions of the Royal Society B |volume=240 |issue=674 |pages=401–493 |doi=10.1098/rstb.1957.0004 |jstor=92549|bibcode=1957RSPTB.240..401J |s2cid=84979098 }}</ref> 
[[File:Acorn Woodpecker (33637195891).jpg|thumb|left|Ciocănitoarea de ghindă lângă „cămară”.]]
Unele specii, cum ar fi [[fregatele]], [[pescăruși]]i <ref>{{cite journal |last1=Takahashi |first1=Akinori |last2=Kuroki |first2=Maki |last3=Niizuma |first3=Yasuaki |last4=Watanuki |first4=Yutaka |title=Parental Food Provisioning Is Unrelated to Manipulated Offspring Food Demand in a Nocturnal Single-Provisioning Alcid, the Rhinoceros Auklet |journal=Journal of Avian Biology |date=December 1999 |volume=30 |issue=4 |pages=486 |doi=10.2307/3677021 |jstor=3677021 }}</ref> sau [[Lup de mare|lupii de mare]] <ref>{{Cite journal|last=Bélisle |first=Marc |date=1 August 1995|title=Predation and kleptoparasitism by migrating Parasitic Jaegers |journal=The Condor |volume=97 |issue=3 |pages=771–781 |doi=10.2307/1369185 |url=http://sora.unm.edu/sites/default/files/journals/condor/v097n03/p0771-p0781.pdf|author2=Giroux|jstor=1369185 }}</ref> practică [[cleptoparazitism]]ul, furând alimente de la alte păsări.  Cu toate acestea, se crede că cleptoparazitismul este doar o completare a hranei obținute prin vânătoare și nu principala sursă de hrană.<ref>{{cite journal |last1=Vickery |first1=J. A. |title=The Kleptoparasitic Interactions between Great Frigatebirds and Masked Boobies on Henderson Island, South Pacific |journal=The Condor |date=May 1994 |volume=96 |issue=2 |pages=331–340 |doi=10.2307/1369318 |jstor=1369318 }}</ref> Alte păsări se hrănesc cu leșuri de [[animal]]e. Dintre acestea, unele, precum [[vultur]]ii, sunt specializate în consumul de carcase, în timp ce altele, precum pescărușii, corvidele sau anumite păsări de pradă, sunt oportuniste.<ref>{{Cite journal|last1=Hiraldo |first1=F.C. |year=1991 |title=Unspecialized exploitation of small carcasses by birds |journal=Bird Studies |volume=38 |issue=3 |pages=200–207 |doi=10.1080/00063659109477089 |last2=Blanco |first2=J.C. |last3=Bustamante |first3=J. }}</ref>

Păsările unor specii stochează hrană. Ciocănitoarea de ghindă acumulează ghinde în „cămări” create în trunchiurile copacilor. [[Alunar]]ul ascunde semințele pentru a avea rezerve contribuind astfel la răspândirea coniferelor, stejarului, fagului și alunului.<ref name="R1">Victor Ciochia. ''Păsările clocitoare din România. Atlas.'' Editura Științifică, București, 1992</ref><ref name="R2">Victor Ciochia. ''Dinamica și migrația păsărilor.'' Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984</ref> Bufnița pitică stochează cantități mari de mamifere și păsări mici în depozite pe care le colectează toamna și care vor fi folosite pe tot parcursul iernii pentru a-și completa dieta.<ref>{{cite journal |last1=Masoero |first1=Giulia |last2=Morosinotto |first2=Chiara |last3=Laaksonen |first3=Toni |last4=Korpimäki |first4=Erkki |title=Food hoarding of an avian predator: sex- and age-related differences under fluctuating food conditions |journal=Behavioral Ecology and Sociobiology |date=14 September 2018 |volume=72 |issue=10 |pages=159 |doi=10.1007/s00265-018-2571-x|s2cid=52277348 }}</ref>

Din cauza sezonalității diferitelor tipuri de hrană la multe specii de păsări, există o schimbare sezonieră în dietă. Acest lucru este valabil mai ales pentru păsările de iarnă și migratoare din emisfera nordică. Pentru multe păsări, dieta este diferită în diferite părți ale zonei, deoarece disponibilitatea hranei depinde nu numai de timp, ci și de regiune.<ref name = "Gill"/>

===Îngrijirea penajului===
[[File:King Penguin at Gold Harbour, South Georgia Island.jpg|thumb|[[Pinguin regal]] îngrijindu-și penele ]]
Penele, fiind esențiale pentru supraviețuirea unei păsări, necesită întreținere. În afară de uzura fizică, penele sunt atacate de ciuperci, acarieni și păduchi.<ref>{{cite journal|title=The alterations of plumage of parasitic origin|first1=Principato|last1=Mario|first2=Lisi|last2=Federica|first3=Moretta|last3=Iolanda|first4=Samra|last4=Nada|first5=Puccetti|last5=Francesco|journal=Italian Journal of Animal Science|volume=4|issue=3|pages=296–299|year=2005|doi=10.4081/ijas.2005.296|s2cid=84770232|doi-access=free}}</ref> Păsările își păstrează penele curățând, aplicând secreții de protecție și scăldându-se în apă sau praf. În timp ce unele păsări se scufundă doar în ape puțin adânci, mai multe specii aeriene pot face scufundări în ape adânci, iar unele specii de arbuști profită de apa de ploaie care se acumulează pe frunze. Păsările din regiunile aride folosesc solul pentru a se scălda în praf.

Unele specii încurajează [[furnici]]le să treacă prin penajul lor, reducând numărul de ectoparaziți. Multe specii își deschid adesea aripile expunându-le la lumina directă a soarelui, ceea ce reduce numărul de paraziți și previne apariția ciupercilor.<ref>{{cite journal|journal=The Auk |volume=121|issue=4|pages=1262–1268| year=2004| doi=10.1642/0004-8038(2004)121[1262:BAFAOA]2.0.CO;2| title=Bactericidal and fungicidal activity of ant chemicals on feather parasites: an evaluation of anting behavior as a method of self-medication in songbirds| first1=Hannah C. |last1=Revis|first2=Deborah A. |last2=Waller}}</ref><ref>{{cite journal|journal=The Open Ornithology Journal|year=2010|volume=3|pages=41–71|doi=10.2174/1874453201003010041|title=How Birds Combat Ectoparasites|first1=Dale H.|last1=Clayton|first2=Jennifer A.H.|last2=Koop|first3=Christopher W.|last3=Harbison|first4=Brett R.|last4=Moyer|first5=Sarah E.|last5=Bush|doi-access=free}}</ref>

===Migrație===
{{AP|Migrația păsărilor}}
[[File:CanadianGeeseFlyingInVFormation.jpg|thumb|Un grup de gâște canadiene care zboară în formă de „V”]]
Multe specii de păsări migrează pentru a profita de diferențele globale de temperaturi sezoniere, optimizând astfel disponibilitatea surselor de hrană și a habitatului de reproducere. Aceste migrații variază între diferite grupuri. Multe păsări terestre, păsări de țărm și păsări de apă efectuează migrații anuale pe distanțe lungi, de obicei declanșate de lumina zilei, precum și de condițiile meteorologice. Aceste grupuri își petrec sezonul de reproducere în regiuni temperate sau subpolare, în timp ce restul vieții lor îl petrec în regiuni tropicale sau în emisfera opusă. Înainte de migrație, păsările cresc substanțial grăsimile și rezervele corporale și reduc dimensiunea unora dintre organele lor.<ref name="Battley">{{Cite journal|last1=Battley |first1=Phil F. |date=January 2000 |title=Empirical evidence for differential organ reductions during trans-oceanic bird flight |journal=Proceedings of the Royal Society B |volume=267 |issue=1439 |pages=191–195 |doi=10.1098/rspb.2000.0986 |pmid=10687826 |last2=Piersma |first2=T |last3=Dietz |first3=MW |last4=Tang |first4=S |last5=Dekinga |first5=A |last6=Hulsman |first6=K |pmc=1690512}}  (Erratum in ''Proceedings of the Royal Society B'' '''267'''(1461):2567.)</ref><ref name = "Klaassen">{{Cite journal|last=Klaassen |first=Marc |date=1 January 1996|title=Metabolic constraints on long-distance migration in birds |journal=Journal of Experimental Biology |volume=199 |issue=1 |pages=57–64 |doi=10.1242/jeb.199.1.57 |pmid=9317335 |url=http://jeb.biologists.org/cgi/reprint/199/1/57 }}</ref>

Migrația este extrem de solicitantă din punct de vedere energetic, mai ales că păsările trebuie să traverseze deșerturile și oceanele fără să realimenteze. Păsările terestre au o rază de zbor de aproximativ 2.500 km, iar păsările de coastă pot zbura până la 4.000 km,<ref name="Gill"/> deși sitarul de mal nordic (''limosa lapponica'') este capabil de zboruri non-stop de până la 10.200 km.<ref>{{Cite news|title=Long-distance Godwit sets new record |url=http://www.birdlife.org/news/news/2007/04/bar-tailed_godwit_journey.html |date=4 May 2007 |publisher=BirdLife International |access-date=13 December 2007}}</ref> Păsările marine efectuează, de asemenea, migrații lungi, cea mai lungă migrație anuală fiind cea a furtunarului cenușiu (''ardenna grisea''), care cuibărește în [[Noua Zeelandă]] și [[Chile]] și își petrece vara nordică hrănindu-se în Pacificul de Nord, Alaska și California, o călătorie anuală de 64.000 km.<ref>{{Cite journal|last1=Shaffer |first1=Scott A. |year=2006 |title=Migratory shearwaters integrate oceanic resources across the Pacific Ocean in an endless summer |journal=Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America |volume=103 |issue=34 |pages=12799–12802 |doi=10.1073/pnas.0603715103 |pmid= 16908846 |last2=Tremblay |first2=Y |last3=Weimerskirch |first3=H |last4=Scott |first4=D |last5=Thompson |first5=DR |last6=Sagar |first6=PM |last7=Moller |first7=H |last8=Taylor |first8=GA |last9=Foley |first9=DG|pmc=1568927|first10=BA|last10=Block|first11=DP|last11=Costa|display-authors=1 |bibcode=2006PNAS..10312799S |doi-access=free }}</ref> Alte păsări marine se dispersează după reproducere, călătorind semnificativ, dar neavând o cale de migrație stabilită. Albatroșii care cuibăresc în Oceanul Sudic efectuează adesea excursii circumpolare între anotimpurile de reproducere. <ref>{{Cite journal|last1=Croxall |first1=John P. |year=2005 |title=Global Circumnavigations: Tracking year-round ranges of nonbreeding Albatrosses |journal=Science |volume=307 |issue=5707 |pages=249–250 |doi=10.1126/science.1106042 |pmid=15653503 |last2=Silk |first2=JR |last3=Phillips |first3=RA |last4=Afanasyev |first4=V |last5=Briggs |first5=DR|bibcode=2005Sci...307..249C |s2cid=28990783 }}</ref>

[[File:SternaParadisaeaSvalbard.jpg|thumb|left|Rândunica de mare artică migrează pe cea mai mare distanță dintre toate păsările.]]
Unele specii de păsări efectuează migrații mai scurte, călătorind doar atât cât este necesar pentru a evita vremea rea sau pentru a obține hrană. De exemplu, cintezele boreale, fac parte dintr-un astfel de grup și pot fi găsite în mod obișnuit într-un loc într-un an și absente în următorul. Acest tip de migrație este în mod normal asociat cu disponibilitatea hranei.<ref>{{Cite journal|last=Wilson |first=W. Herbert, Jr. |year=1999 |title=Bird feeding and irruptions of northern finches:are migrations short stopped? |journal=North America Bird Bander |volume=24 |issue=4 |pages=113–121 |url=http://sora.unm.edu/sites/default/files/journals/nabb/v024n04/p0113-p0121.pdf |archive-url=https://web.archive.org/web/20140729162642/https://sora.unm.edu/sites/default/files/journals/nabb/v024n04/p0113-p0121.pdf |archive-date=29 July 2014 |url-status=dead}}</ref> Unele specii pot călători, de asemenea, numai în raza lor de acțiune, în acest caz păsările migrând de la latitudini mai înalte la latitudini mai mici. Altele efectuează încă migrații parțiale, în care migrează doar o parte din populație, în general femelele și masculii subdominanți.<ref>{{Cite journal|last1=Nilsson |first1=Anna L.K. |year=2006 |title=Do partial and regular migrants differ in their responses to weather? |journal=The Auk |volume=123 |issue=2 |pages=537–547 |doi=10.1642/0004-8038(2006)123[537:DPARMD]2.0.CO;2 |last2=Alerstam |first2=Thomas |last3=Nilsson |first3=Jan-Åke}}</ref> Migrația parțială poate forma un procent mare din comportamentul migrației păsărilor în unele regiuni; în Australia, sondajele au arătat că 44% dintre păsările non-passeriforme și 32% dintre paserine efectuează doar migrații parțiale.<ref>{{Cite journal|last=Chan |first=Ken |year=2001 |title=Partial migration in Australian landbirds: a review |journal=Emu |volume=101 |issue=4 |pages=281–292 |doi=10.1071/MU00034|s2cid=82259620 }}</ref>

Migrația altitudinală este o formă de migrație pe distanțe scurte în care păsările petrec sezonul de reproducere la altitudini mai mari și coboară la niveluri mai scăzute în condiții meteorologice nefavorabile, care limitează aportul de hrană.<ref>{{Cite journal|last=Rabenold |first=Kerry N. |year=1985 |title=Variation in Altitudinal Migration, Winter Segregation, and Site Tenacity in two subspecies of Dark-eyed Juncos in the southern Appalachians |journal=The Auk |volume=102 |issue=4 |pages=805–819 |url=http://sora.unm.edu/sites/default/files/journals/auk/v102n04/p0805-p0819.pdf}}</ref> Unele specii sunt nomade, nu dețin un teritoriu fix și se deplasează în funcție de vreme și disponibilitatea hranei.

Capacitatea păsărilor de a reveni exact în aceleași locuri după migrațiile pe distanțe lungi este cunoscută de ceva timp. Într-un experiment desfășurat în anii 1950, un furtunar eliberat în Boston, Statele Unite, s-a întors în colonia sa din Skomer, în Țara Galilor, în termen de 13 zile, acoperind o distanță de 5.150 km.<ref>{{Cite journal|last=Matthews |first=G.V.T. |date=1 September 1953|title=Navigation in the Manx Shearwater |journal=Journal of Experimental Biology |volume=30 |issue=2 |pages=370–396 |doi=10.1242/jeb.30.3.370 |url=http://jeb.biologists.org/cgi/reprint/30/3/370 }}</ref> Păsările navighează în timpul migrației folosind o varietate de metode. [[Soare]]le este un reper pentru speciile care migrează ziua, iar [[stele]]le sunt o busolă pentru migratorii nocturni. Cele care folosesc Soarele compensează deplasarea stelei folosind un ceas intern,<ref name = "Gill"/> în timp ce orientarea de către stele depinde de poziția constelațiilor din jurul [[Steaua Polară|Stelei Polare]].<ref>{{Cite journal|last=Mouritsen |first=Henrik |date=15 November 2001|title=Migrating songbirds tested in computer-controlled Emlen funnels use stellar cues for a time-independent compass |journal=Journal of Experimental Biology |volume=204 |issue=8 |pages=3855–3865 |pmid= 11807103 |url=http://jeb.biologists.org/cgi/content/full/204/22/3855 |author2=L|doi=10.1242/jeb.204.22.3855 }}</ref> În plus, unele specii au capacitatea de a simți geomagnetismul terestru prin fotoreceptori specializați.<ref>{{Cite journal|last=Deutschlander |first=Mark E. |date=15 April 1999|title=The case for light-dependent magnetic orientation in animals |journal=Journal of Experimental Biology |volume=202 |issue=8 |pages=891–908 |pmid= 10085262 |url=http://jeb.biologists.org/cgi/reprint/202/8/891 |author2=P |author3=B|doi=10.1242/jeb.202.8.891 }}</ref>

===Comunicare===
{{Cutie fragmente audio dreapta|titlu = Cântec de pasăre}}
{{multi-ascultă start}}
{{Multi-ascultă item
| fișier     = Turdus merula male song at dawn(20s).ogg
| titlu        = Mierlă
}}
{{Multi-ascultă item
| fișier     = Hirundo rustica - Barn Swallow - XC83449.ogg
| titlu       = Rândunică
}}
{{Multi-ascultă item
| fișier     = Common Nightingale (Luscinia megarhynchos) (W1CDR0001376 BD18).ogg
| titlu       = Privighetoare roșcată
}}
{{Multi-ascultă item
| fișier     = Upupa epops.ogg
| titlu       = Pupăză
}}
{{multi-ascultă stop}}
{{Cutie fragmente audio stop}}
Păsările comunică în primul rând prin semnale vizuale și auditive. Semnalele pot fi între specii și în cadrul speciilor.
[[File:Western Meadowlark (26023394532).jpg|thumb|left|Turpianul vestic (''Sturnella neglecta'')]]
Păsările folosesc uneori penajul pentru a câștiga și a menține o poziție dominantă într-un grup,<ref>{{Cite journal|last=Möller |first=Anders Pape |year=1988 |title=Badge size in the house sparrow ''Passer domesticus''|journal=Behavioral Ecology and Sociobiology |volume=22 |issue=5 |pages=373–378 |url=https://www.researchgate.net/publication/226147226 |jstor=4600164}}</ref> pentru a atrage interesul unei partenere sau pentru a speria atacatorii, așa cum face [[pasărea soarelui]], care  își întinde aripile, penajul ei imitând culoarea și modelul unui prădător mare.<ref>{{Cite journal|last=Thomas |first=Betsy Trent |date=1 August 1990 |title=Nesting Behavior of Sunbitterns (''Eurypyga helias'') in Venezuela |journal=The Condor |volume=92 |issue=3 |pages=576–581 |doi=10.2307/1368675 |url=http://sora.unm.edu/sites/default/files/journals/condor/v092n03/p0576-p0581.pdf |archive-url=https://web.archive.org/web/20160305194240/http://sora.unm.edu/sites/default/files/journals/condor/v092n03/p0576-p0581.pdf |archive-date=5 March 2016 |author2=Strahl |url-status=dead|jstor=1368675 }}</ref> Variația penajului permite, de asemenea, identificarea păsărilor, în special între specii.

Comunicarea vizuală între păsări implică ritualuri de afișare și pot fi utilizate pentru a demonstra agresivitate, supunere sau ca o modalitate de a forma legături pereche.<ref name = "Gill"/> Cele mai sofisticate ritualuri apar în timpul curtării sexuale, unde „dansurile” sunt adesea formate din mișcări complexe.<ref>{{Cite journal|last=Pickering |first=S.P.C. |year=2001 |title=Courtship behaviour of the Wandering Albatross ''Diomedea exulans'' at Bird Island, South Georgia |journal=Marine Ornithology |volume=29 |issue=1 |pages=29–37 |url=http://www.marineornithology.org/PDF/29_1/29_1_6.pdf}}</ref> Succesul de reproducere al masculilor poate depinde de calitatea acestor ritualuri.<ref>{{Cite journal|last=Pruett-Jones |first=S.G. |date=1 May 1990|title=Sexual Selection Through Female Choice in Lawes' Parotia, A Lek-Mating Bird of Paradise |journal=Evolution |volume=44 |issue=3 |pages=486–501 |doi=10.2307/2409431 |author2=Pruett-Jones|jstor=2409431 |pmid=28567971 }}</ref>

Chemările și cântecele păsărilor, care sunt produse în [[siringe]], sunt de cea mai mare importanță în comunicarea auditivă. Această comunicare poate fi foarte complexă; unele specii pot opera independent cele două părți ale siringelui, permițând producerea simultană a două cântece diferite.<ref name = "Suthers">{{Cite journal|last=Suthers |first=Roderick A. |author2=Sue Anne Zollinger |pmid = 15313772 |doi=10.1196/annals.1298.041 |volume=1016 |issue=1 |title=Producing song: the vocal apparatus |date=June 2004 |journal=Ann. N.Y. Acad. Sci. |pages=109–129|bibcode=2004NYASA1016..109S |s2cid=45809019 }}</ref> Chemările sunt utilizate pentru o varietate de scopuri, inclusiv atracția perechilor,<ref name = "Gill"/> evaluarea potențialilor parteneri,<ref>{{Cite journal |doi=10.1080/08927014.1994.9522988 |last1=Genevois |first1=F. |year=1994 |last2=Bretagnolle |first2=V. |title=Male Blue Petrels reveal their body mass when calling |journal=Ethology Ecology and Evolution |volume=6 |issue=3 |pages=377–383 |url=http://ejour-fup.unifi.it/index.php/eee/article/view/667/613 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20071224040649/http://ejour-fup.unifi.it/index.php/eee/article/view/667/613 |archive-date=24 December 2007}}</ref> crearea de legături afective, revendicarea și menținerea teritorială,<ref name = "Gill"/> identificarea altor indivizi (cum ar fi atunci când părinții caută puii în colonii sau când partenerii se adună la începutul sezonului de reproducere).<ref>{{Cite journal|last1=Jouventin |first1=Pierre |date=June 1999 |title=Finding a parent in a king penguin colony: the acoustic system of individual recognition |journal=Animal Behaviour |volume=57 |issue=6 |pages=1175–1183 |doi=10.1006/anbe.1999.1086 |pmid=10373249 |last2=Aubin |first2=T |last3=Lengagne |first3=T|s2cid=45578269 }}</ref> și avertizarea altor păsări de potențiali prădători, uneori cu informații specifice despre natura amenințării.<ref>{{Cite journal|last1=Templeton |first1=Christopher N. |year=2005 |title=Allometry of Alarm Calls: Black-Capped Chickadees Encode Information About Predator Size |journal=Science |volume=308 |issue=5730 |pages=1934–1937 |doi=10.1126/science.1108841 |pmid=15976305 |last2=Greene |first2=E |last3=Davis |first3=K|bibcode=2005Sci...308.1934T |s2cid=42276496 }}</ref> Unele păsări folosesc și sunete mecanice pentru comunicarea auditivă. ''[[Coenocorypha]]'' din Noua Zeelandă scoate sunete circulând aerul prin pene,<ref name = "Miskelly">{{Cite journal|last=Miskelly |first=C.M. |date=July 1987 |title=The identity of the hakawai |journal=Notornis |volume=34 |issue=2 |pages=95–116}}</ref> [[ciocănitoare]]a bate cu ciocul în trunchiul copacilor pentru comunicare pe distanțe lungi,<ref name="DodenhoffStark2001">{{cite journal|last1=Dodenhoff|first1=Danielle J.|last2=Stark|first2=Robert D.|last3=Johnson|first3=Eric V.|title=Do woodpecker drums encode information for species recognition?|journal=The Condor|volume=103|issue=1|year=2001|page=143|issn=0010-5422|doi=10.1650/0010-5422(2001)103[0143:DWDEIF]2.0.CO;2}}</ref> și cacaduul negru folosește unelte pentru a tambura (percuție).<ref>{{Cite journal|last1=Murphy |first1=Stephen |year=2003 |title=The breeding biology of palm cockatoos (''Probosciger aterrimus''): a case of a slow life history |journal=Journal of Zoology |volume=261 |issue=4 |pages=327–339 |doi=10.1017/S0952836903004175 |last2=Legge |first2=Sarah |last3=Heinsohn |first3=Robert}}</ref> Multe păsări, cum ar fi [[graur]]ii, imită cântecele și sunetele altor specii. Printre aceste păsări mimetice [[corb]]ii, [[papagal]]ii și [[peruș]]ii pot chiar să imite vocea umană.

===Reproducere ===

====Sisteme sociale====
[[File:Лебеди во Охридско Езеро.jpg|thumb|upright=1.6|[[Lebădă de vară|Lebăda]] creează parteneriate monogame pe termen lung]]
95% din speciile de păsări sunt [[monogamie|monogame]] din punct de vedere social; acest lucru nu înseamnă doar monogamie în sfera sexuală, ci în toate aspectele vieții lor sociale. Aceste specii se împerechează cel puțin pe durata sezonului de reproducere sau — în unele cazuri — timp de câțiva ani sau până la moartea unuia dintre parteneri.<ref>{{Cite journal|last=Freed|first=Leonard A.|year=1987|title=The Long-Term Pair Bond of Tropical House Wrens: Advantage or Constraint?|journal=The American Naturalist|volume=130|issue=4|pages=507–525|doi=10.1086/284728|s2cid=84735736}}</ref> Monogamia permite îngrijirea biparentală, ceea ce este deosebit de important pentru speciile la care femelele au nevoie de ajutorul masculilor pentru a-și crește în mod corespunzător puii.<ref>{{Cite journal|last=Gowaty|first=Patricia A.|title=Male Parental Care and Apparent Monogamy among Eastern Bluebirds (''Sialia sialis'')|journal=The American Naturalist|volume=121|issue=2|pages=149–160|year=1983|doi=10.1086/284047|s2cid=84258620}}</ref> Cu toate acestea, printre multe specii social monogame, copulația extra-pereche (infidelitatea) este comună.<ref>{{Cite journal|last1=Westneat|first1=David F.|year=2003|title=Extra-pair paternity in birds: Causes, correlates, and conflict|doi=10.1146/annurev.ecolsys.34.011802.132439|journal=Annual Review of Ecology, Evolution, and Systematics|volume=34|pages=365–396|last2=Stewart|first2=Ian R.K.}}</ref>  

Pentru femele, posibilele beneficii ale copulării extra-pereche includ obținerea de gene mai bune pentru descendenții ei și protecție împotriva infertilității partenerului său.<ref>{{Cite journal|last=Sheldon|first=B|year=1994|title=Male Phenotype, Fertility, and the Pursuit of Extra-Pair Copulations by Female Birds|journal=Proceedings of the Royal Society B|volume=257|issue=1348|pages=25–30|doi=10.1098/rspb.1994.0089|bibcode=1994RSPSB.257...25S|s2cid=85745432}}</ref>

Alte sisteme de împerechere, cum ar fi: [[poligamie|poligamia]], [[poliandrie|poliandria]] și [[promiscuitate]]a apar și la păsări.<ref name = "Gill"/> Sistemele de reproducere poligame apar atunci când femelele sunt capabile să crească pui fără ajutorul masculilor.<ref name = "Gill"/> Unele specii pot folosi mai multe sisteme în funcție de circumstanțe.

Reproducerea implică, de obicei, o formă de curtare, de obicei efectuată de mascul.<ref>{{Cite book|last=Short|first=Lester L.|year=1993|title=Birds of the World and their Behavior|publisher=Henry Holt and Co|location=New York|isbn=0-8050-1952-9|url=https://archive.org/details/livesofbirdsbird00shor}}</ref> Majoritatea ritualurilor sunt destul de simple și implică un anumit tip de cântec. Totuși, unele ritualuri sunt destul de elaborate. În funcție de specie, acestea pot include bătăi de aripi sau de coadă, dans, zboruri aeriene sau zone de paradă. În general, femelele sunt cele care aleg partenerul,<ref>{{Cite book|last=Burton|first=R|year=1985|title=Bird Behavior|publisher=Alfred A. Knopf, Inc|isbn=0-394-53957-5|url=https://archive.org/details/birdbehavior0000burt}}</ref> deși la [[notatițe]]  acest lucru este invers: masculii mai simpli aleg femelele viu colorate.<ref>{{Cite journal|last1=Schamel|first1=D|year=2004|title=Mate guarding, copulation strategies and paternity in the sex-role reversed, socially polyandrous red-necked phalarope ''Phalaropus lobatus''|journal=Behavioral Ecology and Sociobiology|volume=57|issue=2|pages=110–118|doi=10.1007/s00265-004-0825-2|last2=Tracy|first2=Diane M.|last3=Lank|first3=David B.|last4=Westneat|first4=David F.|s2cid=26038182}}</ref> Hrănirea partenerului, atingerea reciprocă a ciocurilor, precum și curățarea penelor partenerului (comportament confortabil) sunt cele mai frecvente în perioada de reproducere după împerechere.<ref name="Attenborough">{{Cite book|last=Attenborough |first=David |author-link=David Attenborough |year=1998 |title=The Life of Birds |location=Princeton |publisher=Princeton University Press |isbn=0-691-01633-X}}</ref>

[[Comportamentul_homosexual_la_animale#Păsări|Comportamentul homosexual a fost observat]] la masculi sau femele la numeroase specii de păsări, inclusiv copulația, legarea perechilor și creșterea în comun a puilor.<ref>Bagemihl, Bruce. ''Biological exuberance: Animal homosexuality and natural diversity.'' New York: St. Martin's, 1999. pp. 479–655. One hundred species are described in detail.</ref> Peste 130 de specii aviare din întreaga lume se angajează în interacțiuni sexuale între același sex sau comportamente homosexuale. „Activitățile de curtare între persoane de același sex pot implica ritualuri elaborate, dansuri sincronizate, ceremonii de acordare a cadourilor”.<ref>{{Cite journal|last1=MacFarlane|first1=Geoff R.|last2=Blomberg|first2=Simon P.|last3=Kaplan|first3=Gisela|last4=Rogers|first4=Lesley J.|date=1 January 2007|title=Same-sex sexual behavior in birds: expression is related to social mating system and state of development at hatching|url=https://academic.oup.com/beheco/article/18/1/21/209396|journal=Behavioral Ecology|language=en|volume=18|issue=1|pages=21–33|doi=10.1093/beheco/arl065|issn=1045-2249}}</ref>

====Teritorii, cuibărire și incubare====
{{AP|Cuib}}
În timpul sezonului de reproducere, multe păsări apără activ un teritoriu de alți indivizi din aceeași specie, asigurând astfel surse de hrană pentru puii lor. Speciile care nu sunt în măsură să apere teritoriile de hrănire, cum ar fi păsările marine și [[Apodide|drepnelele]], deseori se reproduc în colonii, care oferă protecție împotriva prădătorilor. Păsările coloniale apără doar cuibul, deși concurența pentru cele mai bune locuri de cuibărit poate fi intensă.<ref>{{cite journal | last1 = Kokko | first1 = H | last2 = Harris | first2 = M | last3 = Wanless | first3 = S | year = 2004 | title = Competition for breeding sites and site-dependent population regulation in a highly colonial seabird, the common guillemot ''Uria aalge'' | journal = Journal of Animal Ecology | volume = 73 | issue = 2| pages = 367–376 | doi = 10.1111/j.0021-8790.2004.00813.x }}</ref>

Toate păsările depun [[Amniota|ouă amniotice]] cu coajă tare formate în cea mai mare parte din carbonat de calciu.<ref name = "Gill"/> Speciile care construiesc cuiburi care sunt îngropate sau în găuri tind să depună ouă albe sau palide, în timp ce speciile cu cuiburi deschise depun ouă camuflate. Cu toate acestea, există multe excepții de la acest model; caprimulgidele, care cuibărite la sol, au ouă palide, iar camuflajul este asigurat de penajul lor. Speciile care sunt victime ale [[Parazitism nidicol|parazitismului nidicol]] au culori variate ale ouălor pentru a crește probabilitatea de a detecta un ou parazit, ceea ce forțează paraziții femele să-și potrivească ouăle cu cele ale gazdelor lor.<ref>{{cite journal | last1 = Booker | first1 = L | last2 = Booker | first2 = M | year = 1991 | title = Why Are Cuckoos Host Specific? | journal = Oikos | volume = 57 | issue = 3| pages = 301–309 | doi = 10.2307/3565958 | jstor=3565958}}</ref>
[[File:Village weaver 2017 07 08 08 36 46 0839.jpg|thumb|left|upright =1.4|Țesător cu spate pătat construindu-și cuib suspendat, elaborat, din iarbă.]]

Ouăle de păsări sunt de obicei depuse într-un [[cuib]]. Majoritatea speciilor construiesc cuiburi foarte elaborate, care pot fi în formă de ceașcă, de cupolă, de movilă sau vizuină.<ref name = "Hansell">Hansell M (2000). ''Bird Nests and Construction Behaviour''. University of Cambridge Press {{ISBN|0-521-46038-7}}</ref>  Unele cuiburi de păsări sunt însă extrem de primitive; cuiburile de [[albatros]] nu sunt altceva decât o adâncitură în pământ. Majoritatea păsărilor construiesc cuiburi în locuri adăpostite sau ascunse, pentru a evita prădătorii, dar păsările mari sau coloniale, care au o capacitate mai mare de apărare, pot construi cuiburi deschise. Materialele de construcție ale cuiburilor variază foarte mult, inclusiv pietre mici, noroi, iarbă, crenguțe, frunze, alge și fibre vegetale, fiind utilizate atât individual, cât și împreună. Unele păsări caută, de asemenea, materiale de origine animală, cum ar fi pene, păr de cal sau piele de șarpe. Materialele pot fi împletite, cusute sau îmbinate cu noroi. Unele specii caută plante cu anumite toxine care împiedică propagarea paraziților, pentru a crește supraviețuirea descendenților,<ref>{{cite journal | last1 = Lafuma | first1 = L | last2 = Lambrechts | first2 = M | last3 = Raymond | first3 = M | year = 2001 | title = Aromatic plants in bird nests as a protection against blood-sucking flying insects? |  journal = Behavioural Processes | volume = 56 | issue = 2| pages = 113–120 | doi = 10.1016/S0376-6357(01)00191-7 | pmid = 11672937 | s2cid = 43254694 }}</ref> și pene, care asigură izolare termică.<ref name = "Hansell"/> Unele specii de păsări nu au cuiburi; piguinul nordic Garia își depune ouăle pe stânca goală, iar [[Pinguin imperial|pinguinii imperiali]] masculi păstrează oul între corp și picioare. Absența cuiburilor este predominantă în special la speciile care cuibăresc la sol, puii proaspăt eclozați fiind precoce. 

[[File:Eastern Phoebe-nest-Brown-headed-Cowbird-egg.jpg|thumb|Cuib de muscar estic care a fost parazitat de trupialul cu cap brun.]]
Incubația, care optimizează temperatura pentru dezvoltarea puilor, începe de obicei după ce ultimul ou a fost depus.<ref name = "Gill"/> La speciile monogame sarcina de incubație este de obicei împărțită în cuplu, în timp ce la speciile poligame doar un părinte este responsabil de incubație. Căldura de la părinți trece la ouă prin plăcile de incubație – zone de piele de pe abdomen sau pieptul păsărilor, bogate în vase de sânge. Incubația poate fi un proces energetic solicitant; albatroșii adulți, de exemplu, pierd până la 83 de grame de greutate corporală pe zi de incubație.<ref>Warham, J. (1990) ''The Petrels: Their Ecology and Breeding Systems'' London: Academic Press {{ISBN|0-12-735420-4}}</ref> Căldura pentru incubația ouălor megapodelor provine de la Soare, vegetația în descompunere sau surse vulcanice.<ref>Jones DN, Dekker, René WRJ, Roselaar, Cees S (1995). ''The Megapodes''. Bird Families of the World 3. Oxford University Press: Oxford. {{ISBN|0-19-854651-3}}</ref> Perioadele de incubație variază de la 10 zile (la ciocănitori și păsări passeriforme) până la peste 80 de zile (la albatros și pasărea kiwi).<ref name = "Gill"/>

Diversitatea caracteristicilor păsărilor este mare, uneori chiar și la speciile înrudite. Mai multe caracteristici aviare sunt comparate în tabelul de mai jos.<ref name="AnAge">{{cite web|title=AnAge: The animal ageing and longevity database|url=http://genomics.senescence.info/species/|publisher=Human Ageing and Genomics Resources|access-date=26 September 2014}}</ref><ref name="ADW">{{cite web|title=Animal diversity web|url=http://animaldiversity.ummz.umich.edu/|publisher=University of Michigan, Museum of Zoology |access-date=26 September 2014}}</ref>
{{clear}}
{| class="wikitable sortable"
|-
! Specie
! Greutatea adultului<br />(grame)
! Incubație<br />(zile)
! Perioade<br />de cuibărit<br />(pe an)
! Nr. ouă
|-
| [[Colibri cu gușă rubinie]] (''Archilochus colubris'')
| 3
| 13
| 2
| 2
|-
| [[Vrabie de casă]] (''Passer domesticus'')
| 25
| 11
| 4,5
| 5
|-
| [[Cuc alergător]] (''Geococcyx californianus'')
|  376
| 20
| 1,5
| 4
|-
| [[Vultur-curcan]] (''Cathartes aura'')
| 2.200
| 39
| 1
| 2
|-
| [[Albatrosul Laysan]] (''Diomedea immutabilis'')
| 3.150
| 64
| 1
| 1
|-
| [[Pinguin Magellan]] (''Spheniscus magellanicus'')
| 4.000
| 40
| 1
| 1
|-
| [[Acvilă de munte]] (''Aquila chrysaetos'')
| 4.800
| 40
| 1
| 2
|-
| [[Curcan|Curcan sălbatic]] (''Meleagris gallopavo'')
| 6.050
| 28
| 1
| 11
|}

====Îngrijirea puilor====
[[File:Pippit-closer.jpg|thumb|Pui de fâsă australasiatică cerând hrană]]
Durata de timp necesară pentru ca un pui să se dezvolte între eclozare și independență depinde de specie. La unele specii, neajutorarea puilor se manifestă cel mai adesea prin faptul că se nasc mici, orbi, imobili și goi. Aceste specii sunt denumite păsări cuibăritoare. Puii care se pot mișca imediat după eclozare și au pene se numesc păsări cu puiet. Puii păsărilor cuibăritoare au nevoie de ajutor pentru termoreglarea corpului, deci trebuie să fie incubați mai mult decât puii păsărilor cu puiet. Există specii ai căror pui sunt de tip mixt.<ref name="Urfi2011">{{cite book|last=Urfi|first=A.J.|title=The Painted Stork: Ecology and Conservation|url=https://books.google.com/books?id=_9tczTapYXMC&pg=PA88|year=2011|publisher=Springer Science & Business Media|isbn=978-1-4419-8468-5|page=88}}</ref>

Lungimea și natura îngrijirii părintești variază foarte mult între diferite ordine și specii. O extremă este îngrijirea părintească la [[megapode]] care se termină la eclozare; puiul nou eclozat sapă în movila cuibului fără asistența părintească și se poate descurca imediat.<ref>Elliot A (1994). "Family Megapodiidae (Megapodes)" in ''Handbook of the Birds of the World. Volume 2; New World Vultures to Guineafowl'' (eds del Hoyo J, Elliott A, Sargatal J) Lynx Edicions:Barcelona. {{ISBN|84-87334-15-6}}</ref> Cealaltă extremă este reprezentată de îngrijirea părintească a multor păsări marine, cea mai lungă fiind aceea a fregatei mari, ai cărei pui au nevoie de 6 luni pentru a dezvolta pene complete și sunt hrăniți de părinți pentru următoarele 14 luni.<ref>Metz VG, Schreiber EA (2002). "Great Frigatebird (''Fregata minor'')" In ''The Birds of North America, No 681'', (Poole, A. and Gill, F., eds) The Birds of North America Inc: Philadelphia</ref>

Etapa de protecție a puilor descrie perioada de reproducere în care una dintre păsările adulte este prezentă permanent la cuib după ce puii au eclozat. Scopul principal al etapei de pază este de a ajuta la termoreglarea puilor și să-i protejeze de prădători.<ref>Young, Euan. ''Skua and Penguin. Predator and Prey.'' Cambridge University Press, 1994, p. 453.</ref>
[[File:Jääkoskel.jpg|thumb|left|upright=1.4|[[Ferestraș mare]] cu pui.]]
[[File:Zitting cisticola feeding its chicks.jpg|thumb|upright=1.1|Stufărică pătată hrănindu-și puii.]]

La unele specii, ambii părinți au grijă de pui și păsările tinere; la altele, o astfel de îngrijire este responsabilitatea unui singur sex. La unele specii, alți membri ai aceleiași specii — de obicei rude apropiate ale perechii reproducătoare, cum ar fi puii anteriori — vor ajuta la creșterea noilor pui.<ref>{{cite journal | last1 = Ekman | first1 = J | year = 2006 | title = Family living amongst birds |  journal = Journal of Avian Biology | volume = 37 | issue = 4| pages = 289–298 | doi = 10.1111/j.2006.0908-8857.03666.x }}</ref> Acest stil de îngrijire este deosebit de comun în rândul [[corvide]]lor, ''gymnorhina tibicen'' și pitulicea albastră<ref>{{Cite book|author=Cockburn A|veditors=Floyd R, Sheppard A, de Barro P |title=Frontiers in Population Ecology|year=1996|publisher=CSIRO|location=Melbourne|pages=21–42|chapter=Why do so many Australian birds cooperate? Social evolution in the Corvida}}</ref> dar a fost observat și la specii precum pistolar și [[gaie roșie]]. Printre majoritatea grupurilor de [[animal]]e, îngrijirea paternă este rară. Cu toate acestea, la păsări este destul de comună – mai mult decât la orice altă clasă de vertebrate.<ref name = "Gill"/> Deși apărarea teritoriului și a locului de cuibărit, incubația și hrănirea puilor sunt adesea sarcini comune, există uneori o diviziune a muncii în care un partener își asumă întreaga sau cea mai mare parte a unei anumite sarcini.<ref>{{Cite journal|last=Cockburn|first=Andrew|year=2006|title=Prevalence of different modes of parental care in birds |doi=10.1098/rspb.2005.3458|journal=Proceedings of the Royal Society B|volume=273|issue=1592|pages=1375–1383|pmid=16777726|pmc=1560291}}</ref>

Momentul în care penele și mușchii puiului sunt suficient de dezvoltați pentru a-i permite să zboare variază semnificativ. Puii [[Alcidae|alcidelor]] părăsesc cuibul în noaptea de după eclozare, urmărându-și părinții spre mare, unde sunt crescuți departe de prădătoarele terestre.<ref>Gaston AJ (1994). Ancient Murrelet (''Synthliboramphus antiquus''). In ''The Birds of North America, No. 132'' (A. Poole and F. Gill, Eds.). Philadelphia: The Academy of Natural Sciences; Washington, D.C.: The American Ornithologists' Union.</ref> Alte specii, cum ar fi rațele, își îndepărtează puii de cuib la o vârstă fragedă. La majoritatea speciilor, puii părăsesc cuibul chiar înainte sau imediat după atingerea capacității de zbor. Perioada de îngrijire după ce tinerii sunt capabili să zboare variază. De exemplu, în timp ce puii de albatros părăsesc cuibul singuri și nu mai primesc ajutor, alte specii continuă să-și hrănească puii.<ref>{{cite journal | last1 = Schaefer | first1 = HC | last2 = Eshiamwata | first2 = GW | last3 = Munyekenye | first3 = FB | last4 = Böhning-Gaese | first4 = K | year = 2004 | title = Life-history of two African ''Sylvia'' warblers: low annual fecundity and long post-fledging care |  journal = Ibis | volume = 146 | issue = 3| pages = 427–437 | doi = 10.1111/j.1474-919X.2004.00276.x }}</ref> Mai mult, puii sunt în general capabili, deja din primul an de viață, să-și însoțească părinții în timpul [[Migrația păsărilor|migrației]].<ref>{{cite journal | last1 = Alonso | first1 = JC | last2 = Bautista | first2 = LM | last3 = Alonso | first3 = JA | year = 2004 | title = Family-based territoriality vs flocking in wintering common cranes ''Grus grus'' |  journal = Journal of Avian Biology | volume = 35 | issue = 5| pages = 434–444 | doi = 10.1111/j.0908-8857.2004.03290.x }}</ref>

====Parazitism nidicol====
{{AP|Parazitism nidicol}}
Parazitismul nidicol descrie comportamentul unor specii care depun ouăle în cuibul altor specii. Acest comportament este mai frecvent în rândul păsărilor comparativ cu alte animale.<ref name = "brood">Davies N (2000). ''Cuckoos, Cowbirds and other Cheats''. T. & A. D. Poyser: London {{ISBN|0-85661-135-2}}</ref> După ce o pasăre parazită își depune ouăle în cuibul altei păsări, acestea sunt adesea acceptate și crescute de gazdă în detrimentul proprilor pui. Nidoparaziții sunt împărțiți între cei care fac acest lucru din necesitate, deoarece sunt incapabili să-și crească proprii descendenți și cei ocazionali, care, în ciuda faptului că pot crește descendenți, depun ouă în alte cuiburi pentru a-și crește capacitatea de reproducere.<ref>{{cite journal | doi = 10.1093/beheco/8.2.153 | last1 = Sorenson | first1 = M | year = 1997 | title = Effects of intra- and interspecific brood parasitism on a precocial host, the canvasback, ''Aythya valisineria'' | journal = Behavioral Ecology | volume = 8 | issue = 2| pages = 153–161 | doi-access = free }}</ref> 

Printre paraziții ocazionali se numără peste o sută de specii de păsări, inclusiv specii din familiile [[Indicatoridae]], [[Icteridae]] și [[Heteronetta atricapilla|rața cu cap negru]], deși cel mai cunoscut exemplu este [[cuc]]ul.<ref name = "brood"/> Unii nidoparaziți eclozează înaintea puilor gazdelor, permițându-le acestora să distrugă ouăle părinților adoptivi împingându-le din cuib sau ucigând puii. Prin acest lucru se asigură că va avea acces la toată hrana adusă la cuib.<ref>{{cite journal| last1=Spottiswoode| first1=C.N.| last2=Colebrook-Robjent| first2=J.F.R.| title=Egg puncturing by the brood parasitic Greater Honeyguide and potential host counteradaptations| journal=Behavioral Ecology| volume=18| pages=792–799| year=2007| doi=10.1093/beheco/arm025| issue=4| doi-access=free}}</ref>
{{multiple image
| align = center
| direction = square
| caption_align = center
| total_width =1140
| header = 
| header_align = left/right/center
| image1 = Reed warbler cuckoo.jpg
| caption1 =[[Lăcar]] hrănind un pui de [[cuc]]
| image2 = (Molothrus bonariensis) e ( Zonotrichia Capensis ).jpg
| caption2 = ''[[Molothrus bonariensis]]'' (stânga) fiind hrănit de o [[vrabie cu guler roșu]]
| image3 = Brood parasitism cowbird yellowthroat.jpg
| caption3 = Gât galben comun (''geothlypis trichas'') hrănește trupialul negru de cireadă (juvenil) 
| image4 = Common cuckoo parasitic brood.png
| caption4 =Pui de [[cuc]] care elimină ouăle de [[lăcar mare]] din cuibul părinților adoptivi
}}

====Selecția sexuală====
[[File:Greater sage-grouse (Centrocercus urophasianus).jpg|thumb|upright=1.35|right|Cocoșul de pelin (''Centrocercus urophasianus'') ]]
Păsările au evoluat o varietate de comportamente de împerechere, coada [[păun]]ului fiind probabil cel mai faimos exemplu de selecție sexuală. [[Dimorfism sexual|Dimorfismul sexual]] care apare frecvent la păsări, cum ar fi diferențele de mărime și culoare, este deosebit de pronunțat în timpul sezonului de împerechere.<ref name=edwards2012>{{cite journal|last=Edwards|first=DB|title=Immune investment is explained by sexual selection and pace-of-life, but not longevity in parrots (Psittaciformes).|journal=PLOS ONE|year=2012|volume=7|issue=12|pages=e53066|pmid=23300862|doi=10.1371/journal.pone.0053066|pmc=3531452|bibcode=2012PLoSO...753066E|doi-access=free}}</ref> 

Au fost identificate multe tipuri de selecție sexuală aviară; selecție intersexuală, cunoscută și sub numele de alegere feminină; și competiția intrasexuală, în care indivizii de sex mai abundent concurează între ei pentru privilegiul de a se împerechea. Trăsăturile selectate sexual evoluează adesea pentru a deveni mai pronunțate în situații de reproducere competitive până când trăsătura începe să limiteze condiția fizică a individului. De obicei, dimorfismul sexual este mai pronunțat și culoarea masculilor este mai strălucitoare la acele specii ale căror masculi nu sunt implicați direct în îngrijirea descendenților. La multe păsări, dimorfismul culorilor apare doar în timpul sezonului de reproducere. Dimorfismul sexual în colorare este adesea exprimat în culoarea nu numai a penajului în sine, ci și a altor părți ale corpului păsării (cioc, iris, piele).<ref name = "Gill"/> Dimorfismul sexual (inclusiv penajul reproducător) joacă un rol important în cursul normal al ciclului sexual și, mai presus de toate, facilitează identificarea și găsirea unui partener. 

===Odihnă===
[[File:Female Mallard Duck Rest 3.jpg|thumb|left|Multe păsări, ca această [[rață mare|rață]] femelă, își ascund capul în penaj atunci când se odihnesc.]]

Ratele metabolice ridicate ale păsărilor în timpul activității zilei sunt completate de odihnă în alte momente. Păsările care dorm folosesc adesea un tip de somn cunoscut sub numele de somn de veghe, în care perioadele de odihnă sunt intercalate cu „trageri cu ochiul” rapide, ceea ce le permite să fie conștiente de orice disturbare și să scape rapid în caz de amenințare.<ref>{{Cite journal|last1=Gauthier-Clerc |first1=Michael |year=2000 |title=Sleep-Vigilance Trade-off in Gadwall during the Winter Period |journal=The Condor |volume=102 |issue=2 |pages=307–313 |url=http://sora.unm.edu/sites/default/files/journals/condor/v102n02/p0307-p0313.pdf |archive-url=https://web.archive.org/web/20041227194439/http://sora.unm.edu/sites/default/files/journals/condor/v102n02/p0307-p0313.pdf |archive-date=27 December 2004 |doi=10.1650/0010-5422(2000)102[0307:SVTOIG]2.0.CO;2|last2=Tamisier |first2=Alain |last3=Cézilly |first3=Frank|jstor=1369642}}</ref> Se crede că [[Apodide|drepnelele]] pot dormi în zbor, iar observațiile radar sugerează că se orientează în direcția vântului în timpul somnului.<ref>{{Cite journal|journal=The Journal of Experimental Biology|volume=205|pages=905–910|date=1 April 2002|title=Harmonic oscillatory orientation relative to the wind in nocturnal roosting flights of the swift ''Apus apus''|first=Johan|last=Bäckman|url=http://jeb.biologists.org/cgi/content/full/205/7/905|pmid=11916987|issue=7|author2=A|doi=10.1242/jeb.205.7.905}}</ref>  

Unele păsări au demonstrat capacitatea de a avea alternativ doar una din emisferele cerebrale în somn profund, ceea ce permite ochiului opus emisferei „care doarme” să rămână vigilent. Păsările tind să exercite această abilitate în funcție de poziția sa față de exteriorul grupului. Această adaptare este cunoscută și de la mamiferele marine.<ref>{{Cite journal|last=Milius |first=S. |date=6 February 1999|title=Half-asleep birds choose which half dozes |journal=Science News Online |volume=155 |issue= 6|page=86 |doi=10.2307/4011301 |jstor=4011301 }}</ref> 

Când dorm, multe păsări își înclină capul pe spate și își bagă ciocul în penele din spate, deși altele își așează ciocul printre penele pieptului. Multe păsări se odihnesc stând într-un picior, ascunzând celălalt picior în penajul abdomenului inferior, mai ales pe vreme rece. [[Paseriforme]]le au un mecanism de blocare a tendonului care le permite să rămână pe ramuri în timp ce dorm. Multe specii de păsări terestre, precum [[prepeliță|prepelițele]] și [[fazan]]ii, se odihnesc în copaci. Unii papagali din genul ''Loriculus'' se odihnesc atârnând cu susul în jos.<ref>{{Cite journal|last=Buckley |first=F.G. |date=1 January 1968|title=Upside-down Resting by Young Green-Rumped Parrotlets (''Forpus passerinus'') |journal=The Condor |volume=70 |issue=1 |page=89 |doi=10.2307/1366517 |author2=Buckley|jstor=1366517 }}</ref>

Păsările nu au glande sudoripare. Acestea trebuie să-și răcească corpul fiind la umbră sau în apă, gâfâind, mărindu-și suprafața corpului, făcând vibrații rapide ale fundului gurii și ale gâtului superior sau udând picioarele cu excreții.<ref>{{Citation| url=http://www.ventanaws.org/species_condors_coolfacts/| title=COOL CONDOR FACTS :: VENTANA WILDLIFE SOCIETY| newspaper=Ventanaws.org| date=| accessdate=14 iunie 2018| archive-date=2008-07-20| archive-url=https://web.archive.org/web/20080720163215/http://www.ventanaws.org/species_condors_coolfacts| dead-url=yes}}</ref>

==Relația cu oamenii==

Deoarece păsările sunt animale foarte vizibile și comune, [[om]]ul a rămas cu ele în relații strânse încă din zorii omenirii.<ref>{{Cite book|last1=Bonney|first1=Rick | last2=Rohrbaugh, Jr.| first2=Ronald|title=Handbook of Bird Biology| place=Princeton, NJ|publisher=Princeton University Press|year=2004| edition=Second|isbn=0-938027-62-X}}</ref> Uneori, aceste relații sunt reciproce, cum ar fi cooperarea în colectarea mierii între indicatoridae și popoarele africane, cum ar fi Borana.<ref>{{Cite journal |doi = 10.1111/j.1523-1739.1990.tb00272.x|title = The Fallacy, Fact, and Fate of Guiding Behavior in the Greater Honeyguide|journal = Conservation Biology|volume = 4|pages = 99–101|year = 1990|last1 = Dean|first1 = W. R. J.|last2 = Siegfried|first2 = W. ROY|last3 = MacDonald|first3 = I. A. W.}}</ref> Alteori, ele pot fi [[Comensalism|comensale]], ca atunci când specii precum [[vrabie de casă|vrăbiile]]<ref>{{cite journal | last1=Singer | first1=R. | last2=Yom-Tov | first2=Y. | title=The Breeding Biology of the House Sparrow Passer domesticus in Israel | journal=Ornis Scandinavica | volume=19 | issue=2 | pages=139–144 | year=1988 |doi=10.2307/3676463 | jstor=3676463}}</ref> beneficiază de pe urma activități umane. Mai multe specii de păsări au devenit dăunători importanți ai culturilor agricole <ref>{{Cite journal | doi=10.1111/j.1474-919X.1990.tb01048.x | author=Richard Dolbeer| year=1990 | title=Ornithology and integrated pest management: Red-winged blackbirds ''Agleaius phoeniceus'' and corn |  journal=Ibis | volume=132 | issue=2| pages=309–322 | url=https://zenodo.org/record/1230653}}</ref> iar unele prezintă un pericol pentru aviație.<ref>{{Cite journal | last1=Dolbeer | first1=R | last2=Belant | first2=J | last3=Sillings | first3=J | year=1993 | title=Shooting Gulls Reduces Strikes with Aircraft at John F. Kennedy International Airport |  journal=Wildlife Society Bulletin  | volume=21 | pages=442–450 }}</ref> Sunt, de asemenea, dăunători ai lemnului – în industria lemnului și în silvicultură, deteriorarea lemnului de către păsări face parte din deteriorarea mecanică a lemnului de origine biologică. Păsările pot acționa ca vectori pentru transmiterea unor boli precum ornitoza, [[salmoneloză]], campilobacterioza, micobacterioza (tuberculoza aviară), [[gripa aviară]], [[giardiază]] și criptosporidioza. Pe de altă parte, activitățile umane pot fi dăunătoare păsărilor și au dus la dispariția multor specii prin vânătoare, pesticide, intoxicație cu plumb, uciderea rutieră, cu turbine eoliene,<ref>[http://www.audubon.org/news/will-wind-turbines-ever-be-safe-birds "Will Wind Turbines Ever Be Safe for Birds?"], by Emma Bryce, ''Audubon'', US National Audubon Society, 16 March 2016. Accessed 19 March 2017.</ref> etc.

===Importanța economică===
[[File:FishingCormorants.jpg|thumb|left|upright|Utilizarea cormoranilor de către pescarii asiatici este într-un declin abrupt, dar supraviețuiește în unele zone ca atracție turistică.]]
Păsările domestice crescute pentru carne și ouă, numite păsări de curte, sunt cea mai mare sursă de proteină animală consumată de oameni; în 2003, 76 de milioane de tone de păsări de curte și 61 de milioane de tone de ouă au fost produse în întreaga lume.<ref>{{cite book |last1=Brown|first1=Lester|title=Outgrowing the Earth: The Food Security Challenge in an Age of Falling Water Tables and Rising Temperatures |chapter-url=http://www.earth-policy.org/datacenter/xls/book_ote_ch3_2.xls|year=2005|publisher=earthscan |isbn=978-1-84407-185-2|chapter=3: Moving Up the Food Chain Efficiently. }}</ref> [[Găină|Puii]] reprezintă o mare parte din consumul uman de păsări de curte, deși [[Curcanul domestic|curcanii]], [[rațe]]le și [[gâște]]le domestice sunt, de asemenea, relativ frecvente. Multe specii de păsări sunt vânate pentru carne. Vânătoarea de păsări este în primul rând o activitate recreativă, cu excepția zonelor extrem de nedezvoltate. Cele mai importante păsări vânate în America de Nord și de Sud sunt păsările acvatice; alte păsări vânate pe scară largă includ [[fazan]]i, [[Curcan|curcani sălbatici]], [[prepeliță|prepelițe]], [[porumbei]], [[potârniche|potârnichi]], [[cocoș de munte|cocoși de munte]], [[Becațină comună|becaține]] și [[sitar]]i.<ref>{{Cite journal | last1=Simeone | first1=A. | last2=Navarro | first2=X. | year=2002 | title=Human exploitation of seabirds in coastal southern Chile during the mid-Holocene | journal=Rev. Chil. Hist. Nat. | volume=75 | issue=2| pages=423–431 | doi=10.4067/S0716-078X2002000200012 | doi-access=free }}</ref> 

Printre alte produse de pasăre valoroase din punct de vedere comercial se numără penele, în special cele din gâște și rațe, care sunt utilizate ca izolație în straturi și așternuturi, și [[guano]] (excrementele de păsări marine), care sunt o sursă valoroasă de fosfor și azot. [[Războiul Pacificului]], cunoscut și sub numele de războiul pentru nitrați, a fost purtat, printre altele, și pentru controlul resurselor de guano.<ref>{{cite web|url=http://www.zum.de/whkmla/military/19cen/guanowar.html|title=The Guano War of 1865–1866|publisher=World History at KMLA|access-date=18 December 2007}}</ref> Ouăle multor specii de păsări sunt, de asemenea, un produs de consum important.

Păsările au fost domesticite de oameni atât ca animale de companie, cât și în scopuri practice. Datorită penajului colorat, mulți oameni păstrează și cresc [[papagali]]. Cu toate acestea, comerțul cu acestea ia adesea forme ilegale care amenință existența speciilor.<ref>{{cite journal | doi=10.1017/S0030605306000056 | last1=Cooney | first1=R. | last2=Jepson | first2=P | year=2006 | title=The international wild bird trade: what's wrong with blanket bans? | journal=Oryx | volume=40 | issue=1| pages=18–23 | doi-access=free }}</ref> [[Șoim]]ii și [[cormoran]]ii au fost folosiți mult timp pentru vânătoare și respectiv pentru pescuit. [[Porumbel voiajor|Porumbeii voiajori]], folosiți cel puțin din anul 1 d.Hr., au rămas importanți așa cum s-a dovedit în cel de-Al Doilea Război Mondial. Astăzi, astfel de activități sunt mai frecvente fie ca hobby-uri, pentru divertisment și turism,<ref>{{Cite journal | doi=10.2307/4140937 | last1=Manzi | first1=M | last2=Coomes | year=2002 | first2=O.T. | title=Cormorant fishing in Southwestern China: a Traditional Fishery under Siege. (Geographical Field Note) | journal=Geographical Review | volume=92 | issue=4| pages=597–603 | jstor=4140937 }}</ref> fie pentru sporturi precum curse de porumbei.

Fascinația pentru păsări a dus la formarea unor milioane de observatori amatori de păsări, cunoscuți în țările vorbitoare de limbă engleză drept ''birdwatchers'' sau ''twitchers''.<ref>Pullis La Rouche, G. (2006). Birding in the United States: a demographic and economic analysis. ''Waterbirds around the world''. Eds. G.C. Boere, C.A. Galbraith and D.A. Stroud. The Stationery Office, Edinburgh. pp. 841–846. [http://www.jncc.gov.uk/PDF/pub07_waterbirds_part6.2.5.pdf JNCC.gov.uk] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110304124708/http://www.jncc.gov.uk/PDF/pub07_waterbirds_part6.2.5.pdf |date=4 March 2011 }}, PDF</ref> Mulți proprietari construiesc hrănitoare pentru păsări în apropierea caselor lor pentru a atrage diverse specii. Hrănirea păsărilor a devenit o industrie de milioane de dolari; de exemplu, se estimează că 75% din gospodăriile din Marea Britanie asigură hrană păsărilor cel puțin o dată în timpul iernii.<ref>{{cite journal | doi=10.1111/j.1474-919x.2005.00430.x | last1=Chamberlain | first1=D.E. | last2=Vickery | first2=J.A. | last3=Glue | first3=D.E. | last4=Robinson | first4=R.A. | last5=Conway | first5=G.J. | last6=Woodburn | first6=R.J.W. | last7=Cannon | first7=A.R. | year=2005 | title=Annual and seasonal trends in the use of garden feeders by birds in winter | journal=Ibis| volume=147 | issue=3| pages=563–575 }}</ref>

===În religie și mitologie ===
[[File:Vogel Drei (Meister der Spielkarten).jpg|thumb|upright|Păsări pe una dintre cărțile de joc medievale]]

Păsările joacă roluri proeminente și diverse în religie și mitologie. În religie, păsările pot servi fie ca mesageri, fie ca preoți și conducători pentru o zeitate, cum ar fi Cultul [[Makemake (zeu)|Makemake]], în care Tangata manu (Omul-pasăre) din [[Insula Paștelui]] a servit drept căpetenie sau însoțitor,<ref>{{Cite journal | last1=Routledge | first1=S. | last2=Routledge | first2=K. | year=1917 | title=The Bird Cult of Easter Island |  journal=Folklore | volume=28 | issue=4| pages=337–355 | doi=10.1080/0015587X.1917.9719006 }}</ref> sau ca în cazul lui [[Hugin și Munin]], cei doi [[corb]]i din [[mitologia nordică]], care șopteau noutăți la urechile zeului nordic [[Odin]]. Porumbeii sunt un simbol religios în iudaism și creștinism: figura biblică a lui Iona (ebraică: יוֹנָה, „porumbel”) simbolizează sentimentul de [[frică]], precum și pasivitate, tristețe și frumusețe asociate în mod tradițional cu porumbeii.<ref>{{cite journal| last1=Hauser| first1=A.J.| title=Jonah: In Pursuit of the Dove| journal=Journal of Biblical Literature| volume=104| issue=1| pages=21–37| year=1985 |doi=10.2307/3260591| jstor=3260591}}</ref> Mai mult, conform Noului Testament, Duhul Sfânt a apărut sub forma unui porumbel în timpul botezului lui Isus Hristos.

Păsările au fost protagoniste în mitologii precum cea [[mitologia egipteană|egipteană]] ([[Benu]]), cea [[mitologia greacă|grecească]] ([[Pasărea Phoenix]]) și [[mitologia chinezî|chineză]] ([[Fenghuang]]). Au fost și sunt divinizate, cum ar fi [[Păun asiatic|păunul asiatic]], care este perceput ca „[[Pământ (mitologie)|Mama Pământ]]” de către oamenii din sudul Indiei.<ref>{{cite journal | last1=Thankappan Nair | first1=P. | title=The Peacock Cult in Asia | journal=Asian Folklore Studies | volume=33 | issue=2 | pages=93–170 | year=1974 |doi=10.2307/1177550 | jstor=1177550}}</ref> În lumea antică, porumbeii au fost folosiți ca simboluri ale zeiței mesopotamiene Inanna (mai târziu cunoscut sub numele de Ishtar),<ref name="Botterweck">{{cite book|last1=Botterweck|first1=G. Johannes|last2=Ringgren|first2=Helmer|date=1990|title=Theological Dictionary of the Old Testament|url=https://books.google.com/books?id=MCOd-uAEQy0C&q=Ishtar%20doves&pg=PA35|volume=VI|location=Grand Rapids, Michigan|publisher=Wm. B. Eerdmans Publishing Co.|isbn=0-8028-2330-0|pages=35–36}}</ref><ref name="Lewis">{{cite book|last1=Lewis|first1=Sian|last2=Llewellyn-Jones|first2=Lloyd|date=2018|title=The Culture of Animals in Antiquity: A Sourcebook with Commentaries|url=https://books.google.com/books?id=GvJFDwAAQBAJ&q=Ishtar%20doves&pg=PT335|location=New York City, New York and London, England|publisher=Routledge|isbn=978-1-315-20160-3|page=335}}</ref> a zeiței-mamă [[Așerah]],<ref name="Botterweck"/><ref name="Lewis"/><ref name="BAR">
Dorothy D.
Resig, [http://www.bib-arch.org/e-features/enduring-doves.asp The Enduring Symbolism of Doves, From Ancient Icon to Biblical Mainstay"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130131120659/http://www.bib-arch.org/e-features/enduring-doves.asp |date=31 January 2013 }}, ''BAR Magazine'' . Bib-arch.org (9 February 2013). Retrieved on 5 March 2013.
</ref> și a zeiței grecești [[Afrodita]].<ref name="Botterweck"/><ref name="Lewis"/><ref name="Cyrino2010">{{cite book|last=Cyrino|first=Monica S.|date=2010|title=Aphrodite|series=Gods and Heroes of the Ancient World|url=https://books.google.com/books?id=7gyVn5GjXPkC&q=Aphrodite%20Monica%20S.%20Cyrino|location=New York City, New York and London, England|publisher=Routledge|isbn=978-0-415-77523-6|pages=120–123}}</ref><ref>{{cite book|last=Tinkle|first=Theresa|date=1996|title=Medieval Venuses and Cupids: Sexuality, Hermeneutics, and English Poetry|url=https://books.google.com/books?id=gjhLACGml2cC&q=Mary&pg=PA80|location=Stanford, California|publisher=Stanford University Press|isbn=978-0804725156|page=81}}</ref><ref>{{cite book|last=Simon|first=Erika|date=1983|title=Festivals of Attica: An Archaeological Companion|url=https://books.google.com/books?id=IHFYM-IGCO8C&q=Aphrodisia%20festival&pg=PA48|location=Madison, WI|publisher=University of Wisconsin Press|isbn=0-299-09184-8}}</ref> În [[Grecia antică]], [[Atena (mitologie)|Atena]], zeița înțelepciunii și zeitatea patronală a orașului Atena, avea ca simbol o [[bufniță]].<ref name="Deacy, Susan 2001">{{cite book|last1=Deacy|first1=Susan|last2=Villing|first2=Alexandra|date=2001|title=Athena in the Classical World|publisher=Koninklijke Brill NV|location=Leiden, The Netherlands|isbn=978-9004121423}}</ref><ref name="Deacy2008">{{cite book|last=Deacy|first=Susan|date=2008|title=Athena|location=London and New York City|publisher=Routledge|isbn=978-0-415-30066-7|url=https://books.google.com/books?id=kIiCAgAAQBAJ&q=Athena%20and%20Ares%20Darmon&pg=PA163|pages=34–37, 74–75}}</ref><ref name="Nilsson1950">{{cite book|last=Nilsson|first=Martin Persson|title=The Minoan-Mycenaean Religion and Its Survival in Greek Religion|location=New York City, New York|publisher=Biblo & Tannen|year=1950|isbn=0-8196-0273-6|edition=second|pages=491–496}}</ref> 

Sunt prezente figuri legendare care înfățișează parțial păsări și parțial alte animale sau oameni, de exemplu în mitologia [[sumer]]iană (Anzû) – adoptată ulterior în mitologia greacă și romană ca [[Grifon]] – și în folclorul rus [[Sirin]] a fost echivalentul sirenelor grecești.

În imaginile religioase păstrate din imperiile Inca și Tiwanaku, păsările sunt descrise în procesul de transgresare a granițelor dintre tărâmurile spirituale pământești și subterane.<ref name="Smith2011Tiwanaku">{{cite journal |author=Smith, S. |year=2011 |title=Generative landscapes: the step mountain motif in Tiwanaku iconography. |journal=Ancient America |volume=12 |pages=1–69 |url=http://www.precolumbia.com/bearc/CAAS/AA12.pdf |format=Automatic PDF download |access-date=2021-08-28 |archive-date=2019-01-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20190106203516/http://www.precolumbia.com/bearc/CAAS/AA12.pdf |dead-url=yes }}</ref> Popoarele indigene din Anzii centrali mențin legende ale păsărilor care trec către și din lumile metafizice.<ref name="Smith2011Tiwanaku"/>

===În cultură și folclor===
Păsările au apărut în cultură și artă încă din preistorie, când au fost reprezentate în picturile rupestre timpurii. Unele păsări au fost percepute ca monștri, inclusiv Pasărea Roc în [[mitologia persană]] sau Pouākai în mitologia [[Poporul māori|maori]] – o pasăre gigant concepută pentru răpirea oamenilor.<ref>Tennyson A, Martinson P (2006). ''Extinct Birds of New Zealand'' Te Papa Press, Wellington {{ISBN|978-0-909010-21-8}}</ref> Păsările au fost folosite mai târziu ca simboluri ale puterii, ca în magnificul Tron de Păun, tronul bogat decorat al conducătorilor statului Marelui Mughal și Persia.<ref>{{cite journal | last1=Clarke | first1=CP | year=1908 | title=A Pedestal of the Platform of the Peacock Throne | journal=The Metropolitan Museum of Art Bulletin | volume=3 | issue=10| pages=182–183 | doi=10.2307/3252550 | jstor=3252550}}</ref> Odată cu apariția interesului științific pentru păsări, multe tablouri de păsări au fost comandate pentru cărți.

Printre cei mai renumiți dintre acești artiști de păsări s-a numărat [[John James Audubon]], ale cărui picturi ale păsărilor nord-americane au avut un mare succes comercial în [[Europa]] și care mai târziu a dat numele Societății Naționale Audubon.<ref>{{cite journal | last1=Boime | first1=Albert | title=John James Audubon: a birdwatcher's fanciful flights | journal=Art History | volume=22 | pages=728–755 | year=1999 |doi=10.1111/1467-8365.00184 | issue=5}}</ref> Păsările sunt, de asemenea, figuri importante în [[poezie]]; [[Homer]] a imortalizat privighetoarele în ''[[Odiseea]]'' sa, iar [[Catullus]] a folosit o vrabie ca simbol erotic în poemul său ''Catullus 2''.<ref>{{Cite journal | last1=Chandler | first1=A. | year=1934 | title=The Nightingale in Greek and Latin Poetry |  journal=The Classical Journal | volume=30 | issue=2| pages=78–84 | jstor=3289944 }}</ref> Relația dintre un [[albatros]] și un marinar este tema centrală a poemului „Balada bătrânului marinar” a lui [[Samuel Taylor Coleridge]], care a condus la utilizarea termenului albatros ca metaforă pentru „povară”.<ref>{{cite journal | last1=Lasky | first1=E.D. | title=A Modern Day Albatross: The Valdez and Some of Life's Other Spills | journal=The English Journal | volume=81 | issue=3 | pages=44–46 | date=March 1992 |doi=10.2307/820195 | jstor=820195}}</ref> 

Printre fabulele lui [[Esop]] se numără ''Lupul și cocorul''<ref>{{cite web |title=Aesop for Children (1919) 48. The Wolf and the Crane |url=http://mythfolklore.net/aesopica/milowinter/14.htm |website=Aesopica |access-date=23 April 2016}}</ref> și ''Vulpea și barza''; aceste fabule folosesc păsările pentru a conduce la concluzii morale despre comportamentul uman.<ref>{{cite web |title=Aesop for Children (1919) 48. The Fox and the Stork |url=http://mythfolklore.net/aesopica/milowinter/48.htm |website=Aesopica |access-date=23 April 2016}}</ref>

În basme, [[Hans Christian Andersen]] descrie o rățușcă urâtă, care în cele din urmă se transformă într-o [[lebădă]] frumoasă. [[William Wharton]] în romanul său ''Birds'' (1978) descrie povestea unui băiat a cărui pasiune ornitologică s-a transformat în nebunie – băiatul credea că este o pasăre. Păsările au intrat, de asemenea, în istoria cinematografiei: în thrillerul lui [[Alfred Hitchcock]], ''[[Păsările (film)|Păsările]]'' (1963) ele sunt atacatori criminali asupra oamenilor, în timp ce documentarul Macrocosm - Sky Dance (2003) prezintă migrațiile păsărilor din cea mai apropiată perspectivă. Diferite păsări, în majoritate antropomorfe, devin deseori personaje de [[desene animate]]: ''[[Rio (film din 2011)|Rio]]'', ''[[The Pebble and the Penguin]]'', ''Aventurile lui Lolo, micul pinguin'', ''[[Pinguinii din Madagascar (film)|Pinguinii din Madagascar]]'', ''[[Puiu' mic]]'', ''[[Paulie]]'' și multe altele.

Percepțiile asupra speciilor de păsări variază foarte mult de la o cultură la alta. În timp ce [[bufnițe]]le sunt asociate cu ghinion, un simbol al vrăjitoriei și al [[moarte|morții]] în părți din Africa,<ref>Enriquez, P.L.; Mikkola, H. (1997). "Comparative study of general public owl knowledge in Costa Rica, Central America and Malawi, Africa". pp. 160–166 In: J.R. Duncan, D.H. Johnson, T.H. Nicholls, (Eds). ''Biology and conservation of owls of the Northern Hemisphere. General Technical Report NC-190'', USDA Forest Service, St. Paul, Minnesota. 635 pp.</ref> în [[Europa]] ele sunt asociate mai mult cu [[înțelepciune]]a.<ref>Lewis DP (2005). [http://www.owlpages.com/articles.php?section=Owl+Mythology&title=Myth+and+Culture Owls in Mythology and Culture]. The Owl Pages. Retrieved on September 15, 2007.</ref>  Upupa a fost o pasăre sacră în [[Egiptul antic]] și un simbol al [[virtute|virtuții]] în [[Persia]], în timp ce în multe părți ale [[Europa|Europei]] a fost considerată o pasăre hoț, iar în Scandinavia ca o prevestire de război.<ref>Dupree N (1974). „An Interpretation of the Role of the Hoopoe in Afghan Folklore and Magic.” Folklore 85 (3): 173–93.</ref>

Păsările joacă un rol important în heraldică și simbolistica națională.<ref>{{cite book |author=Fox-Davies, A.C. |title=A Complete Guide to Heraldry |publisher=Bloomsbury |date=1985}}</ref> În special păsările de pradă, caracterizate prin forță și dimensiuni mari, apar pe blazoanele familiilor nobile, pe meleaguri istorice, orașe și țări.<ref>Jan Śmiełowski: Orzeł ginący symbol narodowy, 2000, {{ISBN|83-901503-4-4}}.</ref>
{{multiple image
| align = center
| direction = square
| caption_align = center
| total_width =1040
| header = 
| header_align = left/right/center
| image1 = Cranes under Shadow of Flowers.jpg
| caption1 = Pereche de cocori, [[dinastia Qing]]
| image2 = Schaal met opengewerkte rand. Op plat versierd met een vogel tussen takken, omgeven door een cirkel..jpeg
| caption2 = Bol de ceramică decorat cu păsări
| image3 = Akan MHNT.ETH.2010.25.155.jpg
| caption3 = Greutate pentru cântărirea prafului de aur, artă africană, sec. XIX
| image4 = Columbia Jay LCCN2002718972.jpg
| caption4 =Gravură colorată după desenul lui [[John J. Audubon]] 
}}

===Conservare===
[[File:Dusky Seaside Sparrow.jpg|thumb|right|upright|Extincția [[Ammodramus maritimus nigrescens|vrabiei de pe malul mării]] a fost cauzată de pierderea habitatului.]]

Deși activitățile umane au permis expansiunea câtorva specii, cum ar fi [[Rândunică|rândunica]] și [[Graur|graurul european]], aceste activități au cauzat scăderea populației sau [[extincție|extincția]] multor alte specii. Peste o sută de specii de păsări au dispărut în timpurile istorice,<ref>Fuller, Errol (2000). ''Extinct Birds'' (2nd ed.). Oxford University Press, Oxford & New York. {{ISBN|0-19-850837-9}}</ref> însă cele mai dramatice extincții aviare cauzate de om, care au eradicat aproximativ 750–1800 de specii, au avut loc în Oceanul Pacific pe măsură ce oamenii au colonizat insulele [[Melanezia]], [[Polinezia]] și [[Micronezia]].<ref>Steadman, D. (2006). ''Extinction and Biogeography in Tropical Pacific Birds'', University of Chicago Press. {{ISBN|978-0-226-77142-7}}</ref> Multe populații de păsări scad în întreaga lume, cu 1.227 de specii menționate în 2009 de BirdLife International și [[IUCN|Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și Resurselor Naturale]] ca fiind amenințate.<ref>{{cite web|title=BirdLife International announces more Critically Endangered birds than ever before |publisher=BirdLife International |date=14 May 2009 |url=http://www.birdlife.org/news/pr/2009/05/red_list.html |access-date=15 May 2009}}</ref><ref>{{cite news|url=http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/8045971.stm |first=Mark |last=Kinver |title=Birds at risk reach record high |work=BBC News Online |date=13 May 2009 |access-date=15 May 2009}}</ref>

Cea mai comună amenințare umană pentru păsări este distrugerea habitatului.<ref>Norris K, Pain D (eds, 2002). ''Conserving Bird Biodiversity: General Principles and their Application'' Cambridge University Press. {{ISBN|978-0-521-78949-3}}</ref> Alte amenințări includ vânătoarea excesivă, mortalitatea accidentală din cauza coliziunilor aeriene, capturile accidentale în sectorul pescuitului,<ref>{{Cite journal | doi=10.1016/0006-3207(91)90031-4 | last1=Brothers | first1=N.P. | year=1991 | title=Albatross mortality and associated bait loss in the Japanese longline fishery in the southern ocean |  journal=Biological Conservation | volume=55 | issue=3| pages=255–268 }}</ref> poluarea (inclusiv deversările de petrol și utilizarea pesticidelor),<ref>{{cite journal | last1=Wurster | first1=D. | last2=Wurster | first2=C. | last3=Strickland | first3=W. | date=July 1965 | title=Bird Mortality Following DDT Spray for Dutch Elm Disease |  journal=Ecology | volume=46 | issue=4| pages=488–499 | doi =10.2307/1934880 | jstor=1934880 }}; {{cite journal | doi=10.1126/science.148.3666.90 | title=Bird Mortality after Spraying for Dutch Elm Disease with DDT | year=1965 | last1=Wurster | first1=C.F. | last2=Wurster | first2=D.H. | last3=Strickland | first3=W.N. | journal=Science | volume=148 | issue=3666 | pages=90–91 | pmid=14258730 | bibcode=1965Sci...148...90W | s2cid=26320497 }}</ref> concurența și prădarea de către specii invazive non-native,<ref>{{cite journal | last1=Blackburn | first1=T | last2=Cassey | first2=P | last3=Duncan | first3=R | last4=Evans | first4=K | last5=Gaston | first5=K | date=24 September 2004 | title=Avian Extinction and Mammalian Introductions on Oceanic Islands |  journal=[[Science (journal)|Science]] | volume=305 | issue=5692| pages=1955–1958 | doi=10.1126/science.1101617 | pmid=15448269| bibcode=2004Sci...305.1955B | s2cid=31211118 }}</ref> și schimbările climatice.
[[File:Hybrid tauraco -Bird Kingdom, Niagara Falls, Canada-8a (1).jpg||thumb|left|[[Musophagidae|Turaco]] hibrid. Hibridizare poate pune în pericol păsările, deteriorând stocul de gene.]]

Pierderea pădurilor, câmpiilor și a altor sisteme naturale în agricultură, mine și amenajări urbane, drenarea mlaștinilor și a altor zone umede și exploatarea forestieră reduc habitatul potențial pentru multe specii de păsări. Amenințarea reprezentată de speciile de animale introduse de om în anumite zone a provocat multe dispariții ale păsărilor, în special pe insule.  Multe specii insulare au evoluat în absența prădătorilor și, în consecință, au pierdut multe comportamente anti-prădători.<ref>Blumstein, D., Daniel, J. (2005). "The loss of anti-predator behaviour following isolation on islands." ''Proceedings of the Royal Society of London Series B-Biological Sciences'' '''272''': 1663–1668.</ref> Pe măsură ce oamenii au călătorit în jurul lumii, au adus cu ei multe animale străine care au deranjat aceste specii insulare. 
[[File:Fox with auklet.jpg|200px|thumb|[[Vulpe polară|Vulpile arctice]] introduse în [[Insulele Aleutine]] au devastat populațiile de [[alcidae]].]]

Oamenii au vânat păsările de foarte mult timp și uneori această vânătoare intensă a dus la dispariție. Hibridizarea poate pune, de asemenea, în pericol păsările, deteriorând stocul de gene. Păsările marine sunt vulnerabile la scurgerile de petrol, care distrug hidroizolarea penajului, determinând păsările să se înece sau să moară de hipotermie.<ref>Dunnet, G., Crisp, D., Conan, G., Bourne, W. (1982). "Oil Pollution and Seabird Populations [and Discussion]." ''Philosophical Transactions of the Royal Society of London. B'' '''297'''(1087): 413–427.</ref> Poluarea luminoasă poate avea, de asemenea, un efect dăunător asupra unor specii, în special a păsărilor marine nocturne, cum ar fi [[petrel]]ii.<ref>Le Correa, M., Ollivier, A., Ribesc S., Jouventin, P., (2002). "Light-induced mortality of petrels: a 4-year study from Réunion Island (Indian Ocean)." ''Biological Conservation'' '''105''': 93–102 [http://www.cefe.cnrs.fr/ecomp/PDF%20papers/LeCorre%202002.pdf].</ref> Pesticidul DDT a fost responsabil pentru subțierea cojilor de ouă la păsările care cuibăresc, în special păsările de mare și păsările de pradă care se află în vîrful [[Lanț trofic|lanțului trofic]].<ref>Grier, W., (1982). "Ban of DDT and subsequent recovery of Reproduction in bald eagles." ''Science'' '''218'''(4578): 1232–1235.</ref> Păsările marine se confruntă cu o altă amenințare sub forma capturilor accidentale, în care păsările de apă se încurcă în plase de pescuit. Păsările sunt, de asemenea, amenințate de clădiri înalte, turnuri de comunicații și alte activități și structuri legate de om; estimările variază de la aproximativ 3,5 la 975 milioane de păsări pe an numai în America de Nord.<ref>{{cite journal |url=http://www.muhlenberg.edu/main/academics/biology/faculty/klem/ACO/documents/FieldJournal-Mortality1990.pdf |first=Daniel |last=Klem Jr. |year=1990 |title=Collisions between birds and windows: mortality and prevention. |journal=Journal of Field Ornithology |volume=61 |issue=l |pages=120–128 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20140714113709/http://www.muhlenberg.edu/main/academics/biology/faculty/klem/ACO/documents/FieldJournal-Mortality1990.pdf |archive-date=2014-07-14 }}</ref> Ferestrele de sticlă ucid între 100 și 900 de milioane de păsări pe an.

Guvernele și grupurile de conservare lucrează pentru a proteja păsările, fie adoptând legi care păstrează și refac habitatul păsărilor, fie prin crearea unor populații captive pentru reintroducerea viitoare în habitate. Un studiu a estimat că eforturile de conservare au salvat 16 specii de păsări de la dispariție între 1994 și 2004, inclusiv [[Condor californian|condorul californian]] și [[Cyanoramphus cookii|papagalul de Norfolk]].<ref>{{cite journal | doi=10.1017/S0030605306000950 | last1=Butchart | first1=S. | last2=Stattersfield | first2=A. | last3=Collar | first3=N | year=2006 | title=How many bird extinctions have we prevented? | url=http://www.birdlife.org/news/news/2006/08/butchart_et_al_2006.pdf | journal=Oryx | volume=40 | issue=3| pages=266–79 | doi-access=free }}</ref>

== Vezi și ==
{{Div col|2}}
* [[Păsările României]]
* [[Comportamentul păsărilor]]
* [[Comunicarea dintre păsări]]
* [[Incubație]]
* [[Inteligența păsărilor]]
* [[Migrarea păsărilor]]
* [[Pancreasul la păsări]]
* [[Parametri fiziologici la păsări]]
* [[Proventriculul la păsări]]
* [[Sistemul digestiv la păsări]]
* [[Văzul la păsări]]
* [[Ventriculul la păsări]]
{{Div col end}}

==Note==
<references />

==Legături externe==
{{Sister project links|voy=no|wikt=pasăre|q=Păsări|commons=Aves|species=Aves}}
{{Wikibooks|Dichotomous Key|Aves}}
* [http://sor.ro/ Societatea Ornitologică Română]
* [http://www.oiseaux.net/liste/europe.html Păsările din Europa]
* [http://www.birdlife.org/ Birdlife International] – Dedicat conservării păsărilor la nivel mondial; are o bază de date cu aproximativ 250.000 de înregistrări privind speciile de păsări pe cale de dispariție.
* [http://people.eku.edu/ritchisong/birdbiogeography1.htm Fotografii ale păsărilor]
* [https://web.archive.org/web/20100810134957/http://www.audubon.org/bird/index.html Păsări și știință] 
* [http://www.birds.cornell.edu/ Cornell Lab of Ornithology]
* {{EOL}}
* [http://www.stanford.edu/group/stanfordbirds/text/essays/completed_essays.html Essays on bird biology]
* [http://www.ornithology.com/ Ornitologie]
* [http://sora.unm.edu/ Sora] – Arhivă de cercetare online; Arhivele următoarelor reviste ornitologice ''The Auk'', ''Condor'', ''Journal of Field Ornithology''', ''North American Bird Bander'', ''Studies in Avian Biology'', ''Pacific Coast Avifauna'' și ''Wilson Bulletin''.
* [http://ibc.lynxeds.com/ The Internet Bird Collection] – O bibliotecă gratuită de videoclipuri cu păsările lumii
* [http://www.birdpop.org/ Institutul pentru populațiile de păsări, California]
* [https://web.archive.org/web/20100323064035/http://media.library.uiuc.edu/cgi/b/bib/bix-idx?c=bix%3Bcc%3Dbix%3Bsid%3D0c4f6243857204b94fcdebc6dce5d8b2%3Btype%3Dsimple%3Bpage%3Dbrowse%3Binst%3Dbix_10%3Bsort%3Dregion Baza de date International Field Guides]
* [http://www.rspb.org.uk/wildlife/birdidentifier/ RSPB identificator de păsări] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131105112202/http://www.rspb.org.uk/wildlife/birdidentifier/ |date=2013-11-05 }} 
* [http://www.ucmp.berkeley.edu/diapsids/avians.html Sunt păsările cu adevărat dinozauri?] — Muzeul de Paleontologie a Universității California

{{Pasăre}}
{{Taxonbar|from=Q5113}}
{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Păsări| ]]
[[Categorie:Taxoni clasificați de Carl Linnaeus| ]]