Sari la conținut

Paradoxul frunzei de ceai

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Frunzele de ceai se adună în mijloc și pe fund, în loc să se așeze pe marginea ceștii.
Linia albastră reprezintă curgerea secundară care împinge frunzele de ceai spre mijlocul fundului ceștii.
Vizualizarea curgerii secundare în modelul unui cot de râu (A.Ya.Milovich, 1913,[1] curgerea de la dreapta spre stânga). Liniile de curent de lângă fund sunt marcate cu colorant injectat cu o pipetă.

În domeniul dinamicii fluidelor, paradoxul frunzei de ceai este un fenomen în care frunzele de ceai dintr-o ceașcă migrează spre centrul și fundul ceștii după ce sunt amestecate, în loc să fie forțate spre marginile ceștii, așa cum ne-am aștepta într-o centrifugă spiralată.

Explicația fizică corectă a paradoxului a fost dată pentru prima dată de James Thomson în 1857. El a legat corect apariția curgerii secundare (atât în atmosfera Pământului, cât și în ceașca de ceai) de ″frecarea de la baza ceștii″.[2] Formarea curgerilor secundare într-un canal inelar a fost tratată teoretic de Joseph Valentin Boussinesq încă din 1868.[3] Migrația particulelor de lângă fund în curgerile cu coturi de râu a fost investigată experimental de A. Ya. Milovich în 1913.[1] Soluția a fost propusă pentru prima dată de Albert Einstein într-un articol din 1926, în care a explicat eroziunea malurilor râurilor și a respins legea lui Baer.[4][5]

Explicație[modificare | modificare sursă]

Amestecarea pune apa din ceașcă în mișcare de rotație, generând o forță centrifugă spre exterior. Totuși, aproape de fund, frecarea încetinește apa. Astfel, forța centrifugă este mai mică aproape de fund decât mai sus, ceea ce duce la o curgere circulară secundară (elicoidală) care se deplasează spre exterior în partea de sus, coboară de-a lungul marginii exterioare, apoi spre interior de-a lungul fundului, aducând frunzele spre centru și apoi din nou la suprafață.[5]

Aplicații[modificare | modificare sursă]

Acest fenomen a fost folosit pentru a dezvolta o nouă tehnică de separare a globulelor roșii din plasma sanguină,[6][7] pentru a studia sistemele de presiune atmosferică[8] și în procesul de producere a berii pentru a separa trubul coagulat în vârtej.[9]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b His results are cited in: Joukovsky N.E. (). „On the motion of water at a turn of a river”. Matematicheskii Sbornik⁠(d). 29.  Reprinted in: Collected works. 4. Moscow; Leningrad. . pp. 193–216; 231–233 (abstract in English). 
  2. ^ James Thomson, On the grand currents of atmospheric circulation (1857). Collected Papers in Physics and Engineering, Cambridge Univ., 1912, 144-148 djvu file
  3. ^ Boussinesq J. (). „Mémoire sur l'influence des frottements dans les mouvements réguliers des fluides” (PDF). Journal de mathématiques pures et appliquées. 2e Série. 13: 377–424. Arhivat din original (PDF) la . 
  4. ^ Bowker, Kent A. (). „Albert Einstein and Meandering Rivers”. Earth Science History. 1 (1): 45. Bibcode:1988ESHis...7...45B. doi:10.17704/eshi.7.1.yk72n55q84qxu5n6. Accesat în . 
  5. ^ a b Einstein, Albert (martie 1926). „Die Ursache der Mäanderbildung der Flußläufe und des sogenannten Baerschen Gesetzes”. Die Naturwissenschaften⁠(d). Berlin / Heidelberg: Springer. 14 (11): 223–4. Bibcode:1926NW.....14..223E. doi:10.1007/BF01510300.  English translation: The Cause of the Formation of Meanders in the Courses of Rivers and of the So-Called Baer's Law, accessed 2017-12-12.
  6. ^ Arifin, Dian R.; Leslie Y. Yeo; James R. Friend (). „Microfluidic blood plasma separation via bulk electrohydrodynamic flows”. Biomicrofluidics. American Institute of Physics. 1 (1): 014103 (CID). doi:10.1063/1.2409629. PMC 2709949Accesibil gratuit. PMID 19693352. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Pincock, Stephen (). „Einstein's tea-leaves inspire new gadget”. ABC Online⁠(d). Accesat în . 
  8. ^ Tandon, Amit; Marshall, John (). „Einstein's Tea Leaves and Pressure Systems in the Atmosphere”. The Physics Teacher. 48 (5): 292–295. Bibcode:2010PhTea..48..292T. doi:10.1119/1.3393055. 
  9. ^ Bamforth, Charles W. (). Beer: tap into the art and science of brewing (ed. 2nd). Oxford University Press. p. 56. ISBN 978-0-19-515479-5. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

  • Legea Baer-Babinet, cunoscută și ca legea lui Baer – Teorie privind formarea râurilor datorită rotației Pământului
  • Stratul Ekman – Strat de echilibru al forțelor într-un lichid
  • Curgere secundară – Curgere relativ minoră suprapusă peste curgerea principală datorită ipotezelor de fluid ideal (fără vâscozitate)

Legături externe[modificare | modificare sursă]