Sari la conținut

Ottla Kafka

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ottla Kafka
Date personale
Nume la naștereOttilie Kafka Modificați la Wikidata
PoreclăOttla Modificați la Wikidata
Născută[1][2][3] Modificați la Wikidata
Praga, Austro-Ungaria[3] Modificați la Wikidata
Decedată (50 de ani) Modificați la Wikidata
Lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau, Germania Nazistă Modificați la Wikidata
PărințiHermann Kafka[*][[Hermann Kafka (father of Franz Kafka)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriElli Kafka[*][[Elli Kafka (the oldest sister of Franz Kafka)|​]]
Valli Kafka[*][[Valli Kafka (Sister of Franz Kafka (1890–1942))|​]]
Franz Kafka Modificați la Wikidata
Căsătorită cuJosef David[*][[Josef David |​]] Modificați la Wikidata
Număr de copii2 Modificați la Wikidata
CopiiVěra Saudková[*][[Věra Saudková (scriitoare cehă)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Austro-Ungaria
 Cehoslovacia Modificați la Wikidata
Etnieevreică Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitoare Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba cehă Modificați la Wikidata
Activitate
DomiciliuPraha V[*][[Praha V |​]][1]  Modificați la Wikidata
PorecleOttla  Modificați la Wikidata
Surorile lui Franz Kafka: Valli, Elli, Ottla (de la stânga la dreapta)

Ottilie „Ottla” Kafka (n. , Praga, Austro-Ungaria – d. , Lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau, Germania Nazistă) a fost sora cea mai tânără a lui Franz Kafka. Sora lui preferată, ea a fost, probabil, cea mai apropiată rudă și l-a susținut moral în momentele dificile. Corespondența lor a fost publicată în Scrisori către Ottla.

Hermann și Julie Kafka

Ottilie, numită Ottla de familia ei, s-a născut la Praga, pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar, într-o familie de evrei așkenazi din clasa de mijloc. Tatăl ei a fost omul de afaceri Hermann Kafka (1852-1931), iar mama ei, Julie (1856-1934), a fost fiica lui Jakob Löwy, un berar din Poděbrady. Ea a avut trei frați: Franz, Gabriele („Ellie”) (1889-1944) și Valerie („Valli”) (1890-1944).[4] Ottla a fost sora preferată a lui Franz.[5] Ea a fost o confidentă apropiată (enge Vertraute), iar Franz a numit-o unbeschadet der Liebe zu den anderen, die bei weitem liebste (fără a aduce atingere dragostei pentru ceilalți, cea care este de departe cea mai iubită).[6] El a ajutat-o să urmeze studii la o școală agricolă. Ea a trăit și a lucrat la ferma agricolă a cumnatului ei, Karl Hermann, din satul Zürau (azi satul Siřem din comuna Blšany) aflat în vestul Boemiei.[7] În anii 1916-1917 a locuit împreună cu Franz într-o casă de pe Alchimistengasse nr. 22 (actuala Zlatá ulička) din Praga, oferindu-i fratelui ei un refugiu în care el a putut scrie mai multe povestiri.[8] Franz a locuit, de asemenea, la ferma lui Hermann din septembrie 1917 până în aprilie 1918, când începuse deja să sufere de tuberculoză. În această perioadă el a scris Die Zürauer Aphorismen (Aforismele de la Zürau).[7]

În iulie 1920, Ottla s-a căsătorit cu cehul catolic Joseph David, împotriva voinței tatălui ei. Fiicele lor Věra și Helene s-au născut în 1921 și 1923. Franz Kafka le-a privit crescând până când a murit în iunie 1924. Mariajul nu a fost fericit, iar soții au divorțat în august 1942. Ottla și-a pierdut astfel protecția împotriva persecuției la adresa evreilor.[7]

La fel ca mulți alți evrei din Praga, Ottla și surorile ei au fost deportate în perioada celui de-al Doilea Război Mondial de către naziști. Elli și Valli au fost trimise cu familiile lor în ghetoul Łódź, unde au murit. Ottla a fost trimisă în lagărul de concentrare de la Theresienstadt. Pe 7 octombrie 1943 Ottla a însoțit voluntar un grup de copii la Auschwitz, unde a fost ucisă la scurt timp după aceea.[6][9]

Corespondența dintre Franz și Ottla Kafka s-a păstrat și a fost publicată pentru prima dată în 1974 de Hartmut Blinder și Klaus Wagenbach și apoi în limba engleză, cu titlul Scrisori către Ottla. În ianuarie 2011 s-a anunțat că scrisorile originale urmau să fie vândute ca pachet la o casă de licitații din Berlin.[6] Arhiva de Literatură Germană din Marbach spera să poată să le achiziționeze cu sprijin financiar din partea sectorului privat;[10] în aprilie 2011 Arhiva de la Marbach, împreună cu Biblioteca Bodleiană de la Oxford, au dobândit această corespondență. Ei au mulțumit moștenitorilor Ottlei pentru disponibilitatea lor de a vinde corespondența înainte de licitație, precum și celor care și-au adus aportul la strângerea fondurilor necesare, inclusiv unui donator generos care a cerut să rămână anonim.[11]

  1. ^ a b Database of victims, accesat în  
  2. ^ Database of the Terezín Memorial, accesat în  
  3. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  4. ^ Gilman, Sander (). Franz Kafka, the Jewish Patient. New York: Routledge. ISBN 978-0-415-91391-1. 
  5. ^ Gray, Richard T. (). A Franz Kafka Encyclopedia. Westport, CT: Greenwood Publishing Group. p. 53. ISBN 978-0-313-30375-3. Accesat în . 
  6. ^ a b c Spiegel, Hubert (). „Die Frau, bei der Kafka ein anderer war”. Frankfurter Allgemeine Zeitung (în German). Accesat în . 
  7. ^ a b c Pawel, Ernst (). „Twenty-four”. The Nightmare of Reason: A Life of Franz Kafka. New York: Vintage Books. ISBN 978-0-37452-335-0. 
  8. ^ Koelb, Clayton (). Kafka: A Guide for the Perplexed. London: Continuum. p. 49. ISBN 9780826495792. 
  9. ^ Czech, Danuta (). Kalendarz wydarzeń w KL Auschwitz (în Polish). Oświęcim: Wydawn. p. 534. 
  10. ^ „Alle für Ottla”. Frankfurter Allgemeine Zeitung (în German). . 
  11. ^ Exhibit list "Briefe an Ottla". by Franz Kafka and others. German Literature Archive in Marbach on the occasion of the exhibit 1 July to 10 September 2011 in the Modern Literature Museum, Marbach am Neckar.