Ottla Kafka

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ottla Kafka
75 de ani de la moarte
Ottla Kafka.jpg
Date personale
Nume la naștereOttilie Kafka Modificați la Wikidata
Născută Modificați la Wikidata
Praga, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedată (50 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Lagărul de exterminare Auschwitz, Germania Nazistă Modificați la Wikidata
PărințiHermann Kafka[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriElli Kafka[*]
Valli Kafka[*]
Franz Kafka Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Austria-Hungary (1869-1918).svg Austro-Ungaria
Flag of the Czech Republic.svg Cehia Modificați la Wikidata
Etnieevrei Modificați la Wikidata
Surorile lui Franz Kafka: Valli, Elli, Ottla (de la stânga la dreapta)

Ottilie „Ottla” Kafka (n. , Praga, Austro-Ungaria – d. ,[1] Lagărul de exterminare Auschwitz, Germania Nazistă) a fost sora cea mai tânără a lui Franz Kafka. Sora lui preferată, ea a fost, probabil, cea mai apropiată rudă și l-a susținut moral în momentele dificile. Corespondența lor a fost publicată în Scrisori către Ottla.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Hermann și Julie Kafka

Ottilie, numită Ottla de familia ei, s-a născut la Praga, pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar, într-o familie de evrei așkenazi din clasa de mijloc. Tatăl ei a fost omul de afaceri Hermann Kafka (1852-1931), iar mama ei, Julie (1856-1934), a fost fiica lui Jakob Löwy, un berar din Poděbrady. Ea a avut trei frați: Franz, Gabriele („Ellie”) (1889-1944) și Valerie („Valli”) (1890-1944).[2] Ottla a fost sora preferată a lui Franz.[3] Ea a fost o confidentă apropiată (enge Vertraute), iar Franz a numit-o unbeschadet der Liebe zu den anderen, die bei weitem liebste (fără a aduce atingere dragostei pentru ceilalți, cea care este de departe cea mai iubită).[4] El a ajutat-o să urmeze studii la o școală agricolă. Ea a trăit și a lucrat la ferma agricolă a cumnatului ei, Karl Hermann, din satul Zürau (azi satul Siřem din comuna Blšany) aflat în vestul Boemiei.[5] În anii 1916-1917 a locuit împreună cu Franz într-o casă de pe Alchimistengasse nr. 22 (actuala Zlatá ulička) din Praga, oferindu-i fratelui ei un refugiu în care el a putut scrie mai multe povestiri.[6] Franz a locuit, de asemenea, la ferma lui Hermann din septembrie 1917 până în aprilie 1918, când începuse deja să sufere de tuberculoză. În această perioadă el a scris Die Zürauer Aphorismen (Aforismele de la Zürau).[5]

În iulie 1920, Ottla s-a căsătorit cu cehul catolic Joseph David, împotriva voinței tatălui ei. Fiicele lor Věra și Helene s-au născut în 1921 și 1923. Franz Kafka le-a privit crescând până când a murit în iunie 1924. Mariajul nu a fost fericit, iar soții au divorțat în august 1942. Ottla și-a pierdut astfel protecția împotriva persecuției la adresa evreilor.[5]

La fel ca mulți alți evrei din Praga, Ottla și surorile ei au fost deportate în perioada celui de-al Doilea Război Mondial de către naziști. Elli și Valli au fost trimise cu familiile lor în ghetoul Łódź, unde au murit. Ottla a fost trimisă în lagărul de concentrare de la Theresienstadt. Pe 7 octombrie 1943 Ottla a însoțit voluntar un grup de copii la Auschwitz, unde a fost ucisă la scurt timp după aceea.[4][7]

Moștenire[modificare | modificare sursă]

Corespondența dintre Franz și Ottla Kafka s-a păstrat și a fost publicată pentru prima dată în 1974 de Hartmut Blinder și Klaus Wagenbach și apoi în limba engleză, cu titlul Scrisori către Ottla. În ianuarie 2011 s-a anunțat că scrisorile originale urmau să fie vândute ca pachet la o casă de licitații din Berlin.[4] Arhiva de Literatură Germană din Marbach spera să poată să le achiziționeze cu sprijin financiar din partea sectorului privat;[8] în aprilie 2011 Arhiva de la Marbach, împreună cu Biblioteca Bodleiană de la Oxford, au dobândit această corespondență. Ei au mulțumit moștenitorilor Ottlei pentru disponibilitatea lor de a vinde corespondența înainte de licitație, precum și celor care și-au adus aportul la strângerea fondurilor necesare, inclusiv unui donator generos care a cerut să rămână anonim.[9]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Ottla Kafka”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ Gilman, Sander (). Franz Kafka, the Jewish Patient. New York: Routledge. ISBN 978-0-415-91391-1. 
  3. ^ Gray, Richard T. (). A Franz Kafka Encyclopedia. Westport, CT: Greenwood Publishing Group. p. 53. ISBN 978-0-313-30375-3. Accesat în . 
  4. ^ a b c Spiegel, Hubert (). „Die Frau, bei der Kafka ein anderer war”. Frankfurter Allgemeine Zeitung (în German). Accesat în . 
  5. ^ a b c Pawel, Ernst (). „Twenty-four”. The Nightmare of Reason: A Life of Franz Kafka. New York: Vintage Books. ISBN 978-0-37452-335-0. 
  6. ^ Koelb, Clayton (). Kafka: A Guide for the Perplexed. London: Continuum. p. 49. ISBN 9780826495792. 
  7. ^ Czech, Danuta (). Kalendarz wydarzeń w KL Auschwitz (în Polish). Oświęcim: Wydawn. p. 534. 
  8. ^ „Alle für Ottla”. Frankfurter Allgemeine Zeitung (în German). . 
  9. ^ Exhibit list "Briefe an Ottla". by Franz Kafka and others. German Literature Archive in Marbach on the occasion of the exhibit 1 July to 10 September 2011 in the Modern Literature Museum, Marbach am Neckar.