Ottla Kafka

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ottla Kafka
Ottla Kafka.jpg
Date personale
Nume la naștere Ottilie Kafka Modificați la Wikidata
Născută Modificați la Wikidata
Praga, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedată (50 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Lagărul de concentrare Auschwitz, Germania Nazistă Modificați la Wikidata
Părinți Hermann Kafka[*] Modificați la Wikidata
Frați și surori Elli Kafka[*]
Valli Kafka[*]
Franz Kafka Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of Austria-Hungary (1869-1918).svg Austro-Ungaria
Flag of the Czech Republic.svg Cehia Modificați la Wikidata
Etnie evrei Modificați la Wikidata
Surorile lui Franz Kafka: Valli, Elli, Ottla (de la stânga la dreapta)

Ottilie „Ottla” Kafka (n. , Praga, Austro-Ungaria – d. ,[1] Lagărul de concentrare Auschwitz, Germania Nazistă) a fost sora cea mai tânără a lui Franz Kafka. Sora lui preferată, ea a fost, probabil, cea mai apropiată rudă și l-a susținut moral în momentele dificile. Corespondența lor a fost publicată în Scrisori către Ottla.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Hermann și Julie Kafka

Ottilie, numită Ottla de familia ei, s-a născut la Praga, pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar, într-o familie de evrei așkenazi din clasa de mijloc. Tatăl ei a fost omul de afaceri Hermann Kafka (1852-1931), iar mama ei, Julie (1856-1934), a fost fiica lui Jakob Löwy, un berar din Poděbrady. Ea a avut trei frați: Franz, Gabriele („Ellie”) (1889-1944) și Valerie („Valli”) (1890-1944).[2] Ottla a fost sora preferată a lui Franz.[3] Ea a fost o confidentă apropiată (enge Vertraute), iar Franz a numit-o unbeschadet der Liebe zu den anderen, die bei weitem liebste (fără a aduce atingere dragostei pentru ceilalți, cea care este de departe cea mai iubită).[4] El a ajutat-o să urmeze studii la o școală agricolă. Ea a trăit și a lucrat la ferma agricolă a cumnatului ei, Karl Hermann, din satul Zürau (azi satul Siřem din comuna Blšany) aflat în vestul Boemiei.[5] În anii 1916-1917 a locuit împreună cu Franz într-o casă de pe Alchimistengasse nr. 22 (actuala Zlatá ulička) din Praga, oferindu-i fratelui ei un refugiu în care el a putut scrie mai multe povestiri.[6] Franz a locuit, de asemenea, la ferma lui Hermann din septembrie 1917 până în aprilie 1918, când începuse deja să sufere de tuberculoză. În această perioadă el a scris Die Zürauer Aphorismen (Aforismele de la Zürau).[5]

În iulie 1920, Ottla s-a căsătorit cu cehul catolic Joseph David, împotriva voinței tatălui ei. Fiicele lor Věra și Helene s-au născut în 1921 și 1923. Franz Kafka le-a privit crescând până când a murit în iunie 1924. Mariajul nu a fost fericit, iar soții au divorțat în august 1942. Ottla și-a pierdut astfel protecția împotriva persecuției la adresa evreilor.[5]

La fel ca mulți alți evrei din Praga, Ottla și surorile ei au fost deportate în perioada celui de-al Doilea Război Mondial de către naziști. Elli și Valli au fost trimise cu familiile lor în ghetoul Łódź, unde au murit. Ottla a fost trimisă în lagărul de concentrare de la Theresienstadt. Pe 7 octombrie 1943 Ottla a însoțit voluntar un grup de copii la Auschwitz, unde a fost ucisă la scurt timp după aceea.[4][7]

Moștenire[modificare | modificare sursă]

Corespondența dintre Franz și Ottla Kafka s-a păstrat și a fost publicată pentru prima dată în 1974 de Hartmut Blinder și Klaus Wagenbach și apoi în limba engleză, cu titlul Scrisori către Ottla. În ianuarie 2011 s-a anunțat că scrisorile originale urmau să fie vândute ca pachet la o casă de licitații din Berlin.[4] Arhiva de Literatură Germană din Marbach spera să poată să le achiziționeze cu sprijin financiar din partea sectorului privat;[8] în aprilie 2011 Arhiva de la Marbach, împreună cu Biblioteca Bodleiană de la Oxford, au dobândit această corespondență. Ei au mulțumit moștenitorilor Ottlei pentru disponibilitatea lor de a vinde corespondența înainte de licitație, precum și celor care și-au adus aportul la strângerea fondurilor necesare, inclusiv unui donator generos care a cerut să rămână anonim.[9]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b "Ottla Kafka", Gemeinsame Normdatei, accesat la 14 august 2015 
  2. ^ Gilman, Sander (1995). Franz Kafka, the Jewish Patient. New York: Routledge. ISBN 978-0-415-91391-1. https://books.google.com/books?id=FH6gRNEN7FwC&lpg=PA334&dq=franz%20kafka%20gay&pg=PA334#v=onepage&q=franz%20kafka%20gay&f=false 
  3. ^ Gray, Richard T. (2005). A Franz Kafka Encyclopedia. Westport, CT: Greenwood Publishing Group. p. 53. ISBN 978-0-313-30375-3. https://books.google.com/books?id=4ZLW5gXc0X4C&pg=PA53. Accesat la 10 august 2012 
  4. ^ a b c Spiegel, Hubert (24 ianuarie 2011). „Die Frau, bei der Kafka ein anderer war” (în German). Frankfurter Allgemeine Zeitung. http://www.faz.net/aktuell/feuilleton/buecher/autoren/dichterbriefe-die-frau-bei-der-kafka-ein-anderer-war-14626.html. Accesat la 10 august 2012. 
  5. ^ a b c Pawel, Ernst (1985). „Twenty-four”. The Nightmare of Reason: A Life of Franz Kafka. New York: Vintage Books. ISBN 978-0-37452-335-0 
  6. ^ Koelb, Clayton (2010). Kafka: A Guide for the Perplexed. London: Continuum. p. 49. ISBN 9780826495792. https://books.google.com/books?id=3sQAQ9FfFOMC&pg=PA49&lpg=PA49&dq=Ottla+Kafka&source=bl&ots=w1fzU-VOuC&sig=WjSn49pG6YTeszmPSSTTRdK3TvE&hl=en&sa=X&ei=7tQzUPz_MMX9iwLEkYG4BQ&ved=0CD4Q6AEwAg#v=onepage&q=Ottla%20Kafka&f=false 
  7. ^ Czech, Danuta (1992) (în Polish). Kalendarz wydarzeń w KL Auschwitz. Oświęcim: Wydawn. p. 534 
  8. ^ „Alle für Ottla” (în German). Frankfurter Allgemeine Zeitung. 3 februarie 2011. 
  9. ^ Exhibit list "Briefe an Ottla". by Franz Kafka and others. German Literature Archive in Marbach on the occasion of the exhibit 1 July to 10 September 2011 in the Modern Literature Museum, Marbach am Neckar.