Sari la conținut

Operațiunea Titirezul

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Furtul Miliardului sau Operațiunea „Titirezul” este numele dat de presă unor mișcări financiare prin care în perioada 2012–2014, din Banca de Economii (BEM), Banca Socială și Unibank din Republica Moldova a fost transferată o sumă de circa 13,3 miliarde de lei moldovenești[1] (767 de milioane de dolari, sumă echivalentă cu 12% din Produsul Intern Brut anual al țării[2] și mai mare decât lichiditățile totale ale băncilor).

În septembrie 2014, deputatul Veaceslav Ioniță atenționa împotriva plasamentelor efectuate de băncile moldovenești în sistemul bancar din Rusia, țară aflată în criză economică din cauza sancțiunilor internaționale în urma agresiunii asupra Ucrainei, arătând că circa 10 miliarde de lei moldovenești ieșiseră din țară în ultimul an și jumătate.[3] Tot el arăta atunci că poate dovedi că fuseseră retrași prin scheme frauduloase în cele trei luni anterioare 120 de milioane de lei[4], dintr-o bancă cu mari probleme structurale istorice, care fusese privatizată în urmă cu o lună.[5] Banca Națională a Moldovei a reacționat instituind administrație specială celor trei bănci în decembrie 2014, iar în ianuarie 2015 contractând o anchetă financiară din partea companiei americane de audit și investigații financiare Kroll Inc.⁠(en)[traduceți][6] Ancheta s-a încheiat în luna aprilie.[7] Raportul rezultat în urma ei a fost transmis liderilor politici ai țării și, în urma unor proteste de masă ce au avut loc la Chișinău[8], a fost făcut public de președintele Parlamentului, Andrian Candu, la începutul lunii mai.[9][10] Acest raport arată că operațiuni de transferuri au avut loc pe ascuns începând cu anul 2012 și că în a doua jumătate a lunii noiembrie au avut loc unele operațiuni de ștergere a urmelor acelor transferuri, prin tranzacții complexe[11], precum și prin dispariția unor documente, cum a fost cazul unui autovehicul cu documente esențiale ale BEM incendiat, se presupune, cu concursul firmei de transport.[12]

Conform raportului, omul de afaceri Ilan Shor a obținut în 2012 controlul asupra celor trei bănci, după care a început să transfere credite de la una la alta dintre cele trei bănci, precum și către entități din străinătate (bănci rusești și off-shore), mărind artificial lichiditatea acestora.[2] Shor a fost plasat în arest la domiciliu la scurt timp după publicarea raportului.[13]

Pe 21 septembrie 2015, Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu, și-a dat demisia din funcție, împreună cu viceguvernatorul Marin Moloșag. El a declarat: „Demisia noastră este un răspuns impus de unii polticieni care ne-au presat să demisionăm pentru că nu ar fi găsit motivele legale pentru a ne demite în Parlament. De aceea au ales această metodă murdară. Timpul va arăta cine stă în spatele acestor atacuri. Pentru asta mai trebuie puțină răbdare să așteptăm investigațiile Kroll care vor arăta cine a făcut frauda la Banca de Economii și cum au fost ascunse urmele”. Conform legii Drăguțanu urmează să asigure interimatul funcției încă trei luni, și totodată, demisia sa trebuie să fie acceptată de parlament.[14]

Denumirea de „operațiunea Titirezul” a fost dată după o piesă (denumită și suveică) din angrenajul unei mașini de tors, piesă ce angrenează la rândul ei alte piese.[11]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Cazul "Jaf în bănci": Guvernatorul Băncii Naționale a R. Moldova vrea recuperarea banilor dispăruți”, Stiri.tvr.ro, arhivat din original la , accesat în  
  2. ^ a b „How to steal $1 billion in three days - May. 7, 2015”, Money.cnn.com, accesat în  
  3. ^ „Moldova cere asistență de la UE, dar își „securizează" banii în bănci falimentare din Rusia”, Deutsche Welle, accesat în  
  4. ^ „Veaceslav Ioniță: Prin scheme frauduloase din Banca de Economii sunt scoși bani”, Wall-street Moldova, arhivat din original la , accesat în  
  5. ^ „Economist: Cronica dezastrului de la Banca de Economii - Economic - Jurnal.md”, Jurnal.md, accesat în  
  6. ^ „Detectivi financiari din SUA vin la Chișinău; Compania Kroll va investiga situația de la Banca de Economii - Economic - Jurnal.md”, Jurnal.md, accesat în  
  7. ^ „Kroll a terminat ancheta cu privire la miliardele DISPĂRUTE - Radio Chișinău”, Radio Chișinău, arhivat din original la , accesat în  
  8. ^ Valentin Vidu (19:09), „PROTESTE antiguvernamentale de amploare la Chișinău și în mai multe orașe europene. Moldovenii cer "miliardul furat" - FOTO”, Mediafax, accesat în 8 mai 2015  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  9. ^ „R.Moldova: A fost făcut public raportul Kroll”, Radio France International, arhivat din original la , accesat în  
  10. ^ „ULTIMA ORĂ. Raportul Kroll a fost făcut public”, Unimedia, accesat în  
  11. ^ a b „Drăguțanu, despre operațiunea „titirez" în cazul celor trei bănci”, Unimedia, accesat în  
  12. ^ G. S. (), „DOCUMENT A fost facut public Raportul Kroll despre "Furtul Secolului" din Republica Moldova. Un sistem de tip suveica a lăsat bancile in doar trei zile fara 750 milioane de dolari, transferati in firme off-shore - International”, HotNews.ro, accesat în  
  13. ^ „(video) ULTIMA ORĂ! Arest la domiciliu pentru Ilan Shor”, Unimedia, accesat în  
  14. ^ Guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, și-a dat DEMISIA

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Operațiunea_Titirezul&oldid=16505731