Sari la conținut

Oleh Sențov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Oleh Sențov

Oleh Sențov ()
Date personale
Născut (49 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Simferopol, RSS Ucraineană, URSS Modificați la Wikidata
Frați și suroriNatalia Kaplan[*][[Natalia Kaplan |​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Ucraina (–) Modificați la Wikidata
Ocupațieregizor de film
scenarist
producător de film
regizor[*]​
scriitor
scenarist[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba ucraineană[2]
limba rusă[2] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materKîiivskîi naționalnîi ekonomicinîi universîtet imeni Vadîma Hetmana[*][[Kîiivskîi naționalnîi ekonomicinîi universîtet imeni Vadîma Hetmana (public university in Kyiv, Ukraine)|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul Saharov ()
Premiul Național „Taras Șevcenko”[*]​ ()
citoyen d'honneur de la Ville de Paris[*][[citoyen d'honneur de la Ville de Paris (title of honor conferred by the city of Paris, France)|​]] ()
Prize of the Platform of European Memory and Conscience[*][[Prize of the Platform of European Memory and Conscience |​]]
orden «Za mujnist» I stupenea[*][[orden «Za mujnist» I stupenea (highest class of the Ukrainian military award (1996–))|​]]
Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*]​  Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Oleh Sențov (n. , Simferopol, RSS Ucraineană, URSS) este un regizor, scriitor și activist ucrainean din Crimeea. Sențov a regizat lungmetrajele Hamer⁠(d) (2011), Nomerî⁠(d) (2019, co-regizat cu Ahtem Seitablaiev) și Nosorih⁠(d) (2021).

În urma anexării Crimeei de către Rusia, el a fost arestat în Crimeea în mai 2014 și condamnat la 20 de ani de închisoare de către un tribunal rus în august 2015, sub acuzația de complot terorist.[3] Condamnarea a fost descrisă ca fiind fabricată de Amnesty International și alte organizații.[4] El a fost distins cu Premiul Saharov al Parlamentului European în 2018.[5] La 7 septembrie 2019, a fost eliberat într-un schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina.[6][7][8]

Premii

[modificare | modificare sursă]

Distincții de stat

[modificare | modificare sursă]
  • Ordinul pentru Curaj⁠(d) clasa III (23 august 2014) — pentru contribuția importantă la consolidarea statului, la dezvoltarea social-economică, științifico-tehnică, cultural-educațională a Ucrainei, mari reușite în muncă și înalt profesionalism[9][10]
  • Ordinul pentru Curaj⁠(d) clasa I (24 septembrie 2015) – pentru curaj și devotament deosebit, manifestate prin apărarea drepturilor constituționale și ale omului, cât și integrității teritoriale a statului ucrainean[11][12]
  • Premiul Național „Taras Șevcenko”⁠(d) 2016 — pentru filmele artistice Hamer⁠(d) și Nosorih⁠(d)[13]

Alte onoruri

[modificare | modificare sursă]
  • Premiul special al juriului Uniunii de cinematografie și televiziune din Cehia „FITNESS” (17 ianuarie 2016)[14]
  • Premiul „Libertatea de scriere” al PEN-clubului american în memoria Barbarei Goldsmith⁠(d) (26 aprilie 2017)[15]
  • Premiul „Europa Carpatică a valorilor comune” al forumului „Europa–Ucraina” (13 martie 2018)[16]
  • Premiul forumului internațional economic-umanitar „Ukrainian ID” (2 iulie 2018)[17]
  • Distincția obștească „Ordinul invincibililor” (12 iulie 2018)[18]
  • Cetățean de Onoare a Parisului (24 septembrie 2018)[19][20]
  • Premiul Pro Dignitate Humana, Polonia (23 octombrie 2018)[21]
  • Premiul Saharov (25 octombrie 2018)[22][23][a]
  • Premiul Platformei memoriei și conștiinței europene (14 noiembrie 2018)[25]
  • Premiul „Serghei Magnițki” în domeniul investigațiilor jurnalistice și apărării drepturilor omului (16 noiembrie 2018)[26][27][28][b]
  • Premiul „Neptun” al festivalului „Solidarity of Arts” din Gdańsk (23 august 2019)[31]
  • Premiul „Stanisław Vincenz” din Cracovia (2020)[32]
  • Legiunea de onoare (14 iulie 2023)[33]

Note explicative

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ La data de 12 decembrie a aceluiași an, la ceremonia de premiere au fost invitați sora lui Sențov, Natalia Kaplan, și avocatul lui, Dmîtro Dinze.[24]
  2. ↑ Sențov a primit personal premiul la 14 noiembrie 2019.[29][30]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ „Oleg Senzow” (în germană). Munzinger Personen[*]. Wikidata Q107343683. Accesat în .
  2. 1 2 „Oleh Sențov”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  3. ↑ Palveleva, Lilya (), Ukrainian Filmmaker Remains Behind Bars Despite Growing Support (în engleză), RadioFreeEurope/RadioLiberty, accesat în
  4. ↑ Walker, Shaun (), Russian court jails Ukrainian film-maker for 20 years over terror offences (în engleză), The Guardian, accesat în
  5. ↑ Roth, Andrew (), EU rebukes Putin with human rights prize to jailed Ukrainian film-maker (în engleză), The Guardian, accesat în
  6. ↑ Oleh Sențov: „Eu nu lupt cu Rusia. Eu lupt cu regimul lui Vladimir Putin”, Krîm. Realii, , accesat în
  7. ↑ Oleh Sențov: „Încheierea războiului din Donbas și întoarcerea Crimeii sunt lucruri pentru care este dator să lupte orice ucrainean”, Radio Europa Liberă, , accesat în
  8. ↑ Lapin, Denis; Pavlova, Olga; Britton, Bianca; Dean, Sarah (), Film director Oleg Sentsov and MH17 suspect among those freed in Russia-Ukraine prisoner swap (în engleză), CNN, accesat în
  9. ↑ Указ Президента України від 23 серпня 2014 року № 676/2014 «Про відзначення державними нагородами України з нагоди Дня Незалежності України» [Decretul Președintelui Ucrainei din 23 august 2014 nr. 676/2014 „Cu privire la conferirea de distincții de stat cu ocazia Zilei Independenței Ucrainei”]
  10. ↑ „Президент України нагородив кінорежисера Олега Сенцова орденом «За мужність» ІІІ ступеня” [Președintele Ucrainei i-a conferit regizorului de film Oleh Sențov Ordinul pentru Curaj clasa III]. president.gov.ua (în ucraineană). . Arhivat din original la . Accesat în .
  11. ↑ Указ Президента України від 24 вересня 2015 року № 556/2015 «Про нагородження орденом «За мужність»» [Decretul Președintelui Ucrainei din 24 septembrie 2015 nr. 556/2015 „Cu privire la conferirea Ordinului pentru Curaj”]
  12. ↑ „Президент нагородив Олега Сенцова та Олександра Кольченка орденом «За мужність» І ступеня” [Președintele i-a conferit lui Oleh Sențov și lui Oleksandr Kolcenk Ordinul pentru Curaj clasa I]. president.gov.ua (în ucraineană). . Arhivat din original la . Accesat în .
  13. ↑ Указ Президента України від 2 березня 2016 року № 77/2016 «Про присудження Національної премії України імені Тараса Шевченка» [Decretul Președintelui Ucrainei din 2 martie 2016 nr. 77/2016 „Cu privire la conferirea Premiului Național «Taras Șevcenko»”]
  14. ↑ „Сенцова нагородили спеціальною премією чеського кінематографа” [Sențov a fost decorat cu Premiul special al Cinematografiei cehe]. ukranews.com (în ucraineană). . Accesat în .
  15. ↑ „У Нью-Йорку Сенцову заочно вручили премію "Свобода писати"” [La New York, Sențov a fost decorat in absentia cu Premiul „Libertatea de scriere”]. ukranews.com (în ucraineană). . Accesat în .
  16. ↑ „Сенцов і Гоффман удостоєні престижної нагороди” [Lui Sențov și Hoffman le-a fost conferit un premiu prestigios] (în ucraineană). Ukrinform. . Accesat în .
  17. ↑ „Сенцов став лауреатом премії Ukrainian ID Award” [Sențov a devenit laureatul premiului „Ukrainian ID”] (în ucraineană). Ukraiinska pravda. . Accesat în .
  18. ↑ „Сущенка та Сенцова посвятили в лицарі Ордену нескорених” [Sușcenko și Sențov au fost inițiați în Ordinul invincibililor] (în ucraineană). Ukrinform. . Accesat în .
  19. ↑ „Oleg Sentsov, citoyen d'honneur de la Ville de Paris” [Oleg Sentsov, cetățea de onoare a orașului Paris] (în franceză). Mairie de Paris. . Accesat în .
  20. ↑ „Сенцов став почесним громадянином Парижа” [Sențov a devenit cetățean de onoare a Parisului] (în ucraineană). Ukraiinska pravda. . Accesat în .
  21. ↑ „У Польщі Сенцову присудили нагороду Pro Dignitate Humana” [În Polonia Sențov a fost decorat cu premiul Pro Dignitate Humana] (în ucraineană). Radio Svoboda. . Accesat în .
  22. ↑ „Imprisoned Ukrainian Film Director Oleh Sentsov Wins 2018 Sakharov Prize” (în engleză). RFE/RL. . Accesat în .
  23. ↑ „Сенцов отримав премію Сахарова” [Sențov a fost decorat cu Premiul Saharov] (în ucraineană). ukranews.com. Accesat în .
  24. ↑ „Премію Сахарова, яку присудили Сенцову, поїдуть отримувати в Європарламент його сестра і адвокат” [Premiul Saharov, oferit lui Sențov, vor merge să-l ia la Parlamentul European sora și avocatul lui] (în ucraineană). ukranews.com. Accesat în .
  25. ↑ „Сенцова відзначили нагородою Платформи європейської пам'яті та сумління” [Sențov a fost decorat cu premiul Platformei memoriei și conștiinței europene] (în ucraineană). Radio Svoboda. . Accesat în .
  26. ↑ „Сенцов став лауреатом премії імені Магнітського” [Sențov a devenit laureatul premiului Magnițki] (în ucraineană). Novoe vremea. .[nefuncțională]
  27. ↑ Kozlov, Vladimir (). „Imprisoned Ukrainian Director Oleg Sentsov Awarded Human Rights Prize” (în engleză). The Hollywood Reporter. Accesat în .
  28. ↑ „Український режисер Олег Сенцов став лауреатом премії імені Сергія Магнітського” [Regizorul ucrainean Oleh Sențov a devenit laureatul premiului „Serghei Magnițki”] (în ucraineană). „5”. . Accesat în .
  29. ↑ „Украинский кинорежиссер Олег Сенцов получил премию имени Сергея Магнитского” [Regizorul de film ucrainean Oleg Sențov a primit premiul „Serghei Magnițki”] (în rusă). Serviciul rus al „Vocea Americii”. . Accesat în .
  30. ↑ „Сенцову вручили премію Магнітського” [Lui Sențov i-a fost conferit premiul Magnițki] (în ucraineană). RBK Ucraina. . Accesat în .
  31. ↑ „Сенцов отримав премію "Нептун" у Польщі” [Sențov a primit premiul „Neptun” în Polonia]. UNN (în ucraineană). . Accesat în .
  32. ↑ „Сенцов став лауреатом польської премії імені Станіслава Вінценза” [Sențov a devenit laureatul premiului polonez „Stanisław Vincenz”] (în ucraineană). Radio Svoboda. . Accesat în .
  33. ↑ Kabații, Mariia (). „Оксані Забужко та Олегу Сенцову вручили Орден Почесного легіону” [Lui Oksana Zabujko și Oleh Sențov le-a fost conferit Ordinul „Legiunea de onoare”] (în ucraineană). Ukraiinska pravda. Accesat în .
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Oleh_Sențov&oldid=17106307